Parcursul schita-macheta-prototip-productie
Un loc important in succesiunea fazelor parcurse de un proiect este acordat machetei. Macheta reprezinta faza intermediara intre schita de concept/conceptul propriu-zis si obiec 15215f524p tul finit.
In etapele realizarii unui obiect tridimensional, de la idee la intrarea in productia de serie, macheta are un rol bine definit. Dupa ce schitele de idee au fost analizate si s-a ales o varianta, urmatorul pas este sa se verifice daca conceptul bidimensional functioneaza in trei dimensiuni. In general, se constata cu uimire si frustrare, ca exista diferente semnificative. Acest lucru este valabil atat pentru o "banala" eticheta care se aplica pe o forma cilindrica, cat si pentru un "spectaculos" concept de scaun sau automobil. O conventie, fie ea si impresionanta estetic, nu poate inlocui realitatea. Perceperea stereoscopica* a unui obiect este superioara reprezentarii acestuia intr-o imagine bidimensionala. Pe langa aspectele legate de perceptia vizuala, macheta este foarte utila si pentru studiul ergonomic. In acest sens, prototipul este cel mai potrivit, acesta fiind indicat si pentru situatiile cand se urmaresc materialitati si texturi ale materialelor folosite.
Machetele se pot realiza tehnologic prin diverse procedee: modelarea prealabila intr-un program 3D si modelarea cu masini-unelte asistate de computer sau extrudarea in solutii sintetice sensibile la anumite lungimi de unda - metoda scumpa. Altele mai ieftine si relativ usor de realizat se refera la realizarea unei machete de studiu preliminare din lemn sau placaj pentru structura, lut de modelaj (diferit de lutul normal), instrumente de modelare (ebosare) si un dispozitiv de masurare (de ex. compas).
Sa luam ca obiect un vehicul. Vom selecta o anume schita din toate schitele de idee. Schiat va fi studiata si imbunatatita cu ajutorul machetei. Pentru transpunerea in volum una din metode consta in realizarea unor sectiuni succesive si echidistante, perpendiculare pe planul de simetrie. Toate aceste planuri sunt decupate in placaj. Pe structura construita, se va aplica lutul de modelaj in cantitati mici, apasand si profitand de toate denivelarile pentru o mai buna priza pe suport. Se corecteaza asimetriile, tinand cont de planul de simetrie, cu ajutorul compasului, sablonului etc. Finisarea se face pe materialul umed, urmarind formele mari. Dupa uscare, se poliseaza cu hartie abraziva din ce in ce mai fina. In aceasta etapa, macheta poate fi folosita pentru "digitalizare", utilizand scanarea tridimensionala sau poate fi vopsita. Toate defectele de finisare vor sari in ochi din cauza luciului obtinut prin vopsire. O atentie speciala se acorda muchiilor. Culorile se aleg cu grija, dar nu trebuie confudata macheta cu prototipul.
stereoscopie = ramura a opticii care se ocupa cu procedeele de inregistrare si redare a imaginilor in relief, precum si cu studiul proprietatilor optico-mecanice ale instrumentelor folosite in acest scop
Total imagini - cca 60
Imagini varia - 20
(interior William Morris, Arts&Crafts, interior Mackintosh, interioare si lampi Bauhaus, logotipuri Raymond Loewy, TV Starck, raft carti Ron Arad, machete, fotoliu-scaun "Lockheed","Cu atentia la zero", de Marc Newson etc.)
Imagini CD Airworld (design and arch. for air travel) - 16
Imagini din expozitia de la Vitra sub moto-ul
lui Andy Warhol din "The Philosophy of Andy Warhol", 1977: "Avioanele si
aeroporturile detin felul meu favorit de food service, categoriile favorite de
divertisment, grafica si culori, cele mai bune sisteme de checking, panorame,
angajati si cel mai bun optimism". Ideea initiala din 1919 era de spatiu public
cu tenta intima, domestica. Designeri ind. renumiti au fost Henry Dreyfuss, Raymond Lowey si
Imagini CD
Antologhia by
(manere de
(cateva expozititii din 2004)
(chiar cladirile muzeului proiectat de Frank O. Ghery)
Video Philips Design, proiect "Living Memory" - 3'47" (Media Player) (Quick Time Player)
Utilizarea computerelor personale, desi presupune comunicare, poate duce la separarea, izolarea membrilor unei comunitati. Pentru a inlatura aceasta situatie, echipa de la Philips Design propune un concept, bazat tot pe tehnologia informationala, dar imbunatateste relatiile interumane prin contruirea unei memorii colective. Living Memory este o retea plasata in diferitele locuri dintr-o comunitate - cafenele, statii de autobuz - si functioneaza ca o baza de date aflata la dispozitia utilizatorilor publici. Oricine are acces la informatii, sub forma de stiri, experiente personale, sfaturi, anunturi sau invitatii, despre comunitatea in care traieste cu ajutorul unei interefete usor de folosit. Cercetarile care au vizat alcatuirea profilului colectiv al utilizatorului si identificarea locatiilor unde sursele ar trebui sa fie prezente, au avut ca rezultat realizarea unor prototipuri.
Steven Kyffin, project leader LiMe Philips
Design, explica metodele prin care echipa interdisciplinara a testat proiectul
in cadrul unei comunitati din
|
