5.4. Plansee

5.4.1. Definitia si rolul planseelor.

Definitie.

Planseele sunt subsisteme structurale principale ale sistemului cladire. Planseele au alcatuire simpla medie sau complexa. Planseele sunt subsisteme orizontale. Uneori pot avea înclinari mici sau foarte mici.

Rol.

În sistemul cladire planseele îndeplinesc doua categorii de roluri:

a. structurale

b. functionale

a.  Din punct de vedere structural planseele contribuie esential la comportarea sistemului cladire la toate tipurile de actiuni.

a.1. Planseele preiau direct încarcarile din exploatare, corespunzatoare functionalitatii sistemului cladire;

a.2. Planseele transmit încarcarile din exploatare împreuna alte tipuri de încarcari verticale si orizontale subsistemului structural vertical al peretilor.

b.  Din punct de vedere functional planseele au mai m 19119c217t ulte roluri principale.

b.1.  Compartimenteaza pe înaltime subsistemul spatiului interior al întregului sistem cladire;

b.2.  Separa subsistemul spatiului interior de mediul exterior atunci când face parte din subsistemul anvelopei, ca planseu de acoperis terasa;

b.3.  Izoleaza termic, acustic, împotriva apei etc. parti diferite ale subsistemului spatiului interior corespunzator cerintelor determinate de destinatia si importanta acestora;

b.4.  Asigura posibilitatea amplasarii subsistemului casa scarii, ceea ce permite circulatia pe verticala în sistemul cladire.

b.5. Raspunde cerintelor estetice determinate de amplasamentul, destinatia, si importanta sistemului cladire.

5.4.2. Tipuri de plansee.

Planseele se pot deosebi dupa mai multe criterii, printre care principale sunt urmatoarele:

a.         pozitia în sistemul cladire;

b.         materialul din care este realizat;

c.          conlucrarea cu elementele verticale.

a. Dupa pozitia în sistemul cladire planseele pot fi:

a.1.  plansee intermediare sau plansee de nivel curent:

a.2.  plansee peste subsol;

a.3.  plansee de închidere sau de terasa;

a.4.  plansee cu pozitii sau functiuni speciale: de balcon, carosabile, peste spatii de trecere, ganguri etc.

b. Dupa materialul din care sunt realizate planseele pot fi:

b.1.  plansee din beton armat monolit sau prefabricat;

b.2.  plansee cu grinzi metalice si corpuri de umplutura;

b.3.  plansee din lemn;

b.4.  plansee cu bolti si arce de zidarie.

c. Dupa conlucrarea cu elementele structurale verticale planseele pot fi:

c.1.  plansee care asigura conlucrarea cu elementele portante verticale pentru preluarea încarcarilor orizontale din seism, vânt etc.

c.2.  plansee care nu asigura conlucrarea elementelor portante verticale.

În fig. 5.4.1. sunt date în sectiune câteva tipuri caracteristice de plansee frecvent întâlnite în practica:

a.         plansee cu pardoseala simpla;

b.         plansee cu dala flotanta;

c.          plansee de terasa;

d.         plansee peste subsol.

În raport cu pozitia pe care o are si cu rolul pe care îl îndeplineste în acea pozitie, alcatuirea complexa a planseului la intrados si la extrados difera. Extradosul unui planseu terasa are o alcatuire complexa în raport cu planseul peste subsol al carui extrados este simplu dar are intradosul cu alcatuire speciala, în care trebuie prevazut stratul de termoizolatie.

5.4.3. Exigentele planseelor.

Exigentele la care trebuie sa raspunda planseele corespunzator destinatiei si importantei sistemului cladire din care fac parte sunt:

a.  Exigente de rezistenta si stabilitate

b.  Exigente functionale

c.  Exigente economice

d.  Exigente secundare

a.  Exigentele de rezistenta si stabilitate se refera la:

a.1.  evitarea deformatiilor verticale;

a.2.  evitarea vibratiilor;

a.3.  rezistenta la socuri;

a.4.  durabilitate;

a.5.  rezistenta la foc.

Fig. 5.4.1. Tipuri de plansee

b.  Exigentele functionale la care trebuie sa raspunda planseele sunt:

b.1.  confort termic;

b.2.  confort acustic;

b.3.  protectie împotriva umiditatii;

c.  Exigentele economice se refera la costurile materialelor puse în opera, la costurile de manopera si transporturi, respectiv la costurile de investitii în conditiile asigurarii unor performante tehnice corespunzatoare destinatiei si importantei sistemului cladire care se proiecteaza si se construieste.

d.  Exigentele secundare sunt:

d.1.  adaptare la utilizare;

d.2.  aspect estetic;

d.3.  accesibilitate la întretinere si reparatii curente sau capitale.

Exigente speciale. Exigentele expuse sunt valabile la plansee în general. În cazuri speciale însa, planseele trebuie sa raspunda la exigente speciale. Spre exemplu planseul peste adapostul de protectie civila trebuie sa reziste în cazul unei explozii. Alte situatii speciale pot fi întâlnite în cazul unor cladiri de importanta vitala pentru societate corespunzator Clasei de importanta I.

5.4.4. Plansee din beton armat monolit cu placi.

5.4.4.1. Plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi.

Descrierea solutiei. Planseele din beton armat monolit fara grinzi se folosesc atunci când suprafata de acoperit nu depaseste mp. Este o solutie care se adapteaza usor sistemului structural de tip fagure, cu pereti structurali desi, vezi partea a sasea "Sisteme structurale". În aceasta solutie placa de planseu se aseaza direct pe peretii structurali prin intermediul centurilor. Corespunzator restrictiei date de suprafata si de sistemul structural fagure, dimensiunile traveelor si deschiderilor, si sunt relativ mici: 3,00 ÷ 4,50 m.

Planseul cu placi simple fara grinzi este descris în vederea în plan din fig. 5.4.2. si în sectiunea verticala longitudinala din fig. 5.4.3. Rezemarea placii planseului pe peretii structurali prin intermediul centurilor de exterior, termoizolate si centurilor de interior este expusa în fig. 5.4.4. în detaliile A si B.

Avantajele acestui tip de planseu sunt structurale si functionale. Avantajele structurale se refera mai ales la gradul înalt de continuitate al elementelor turnate monolit. Acest tip de planseu conlucreaza bine cu elementele structurale verticale, asigurând transmiterea încarcarilor orizontale.

Avantajele functionale sunt legate de usurinta de finisare clasica uscata, de planeitatea usor de obtinut la executie, de întretinerea si repararea accesibila.

Totodata, executia este simpla, necesitând cofraje simple, usor de confectionat.

Dezavantajul consta în executia direct pe santier, ceea ce conduce la costuri ridicate ale manoperei, comparativ cu folosirea elementelor prefabricate care sunt produse industrial.

Plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie.

Descrierea solutiei. Planseele cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie se folosesc atunci când suprafata de acoperit depaseste 25 ÷ 30 mp.

Comparativ cu tipul de planseu cu placi simple, se admite ca, în aceasta solutie, latura de pe directia scurta ramâne comparabila, în timp ce cealalta latura are o lungime mai mare. Se poate preciza astfel ca, în acest caz, suprafata de acoperit are o latura scurta si o latura lunga. Paralel cu latura scurta a suprafetei, si deci cu peretele structural de pe directia scurta, se dispun grinzi paralele între ele. În aceasta situatie dimensiunea interax între peretii structurali de pe directia scurta creste considerabil, vezi fig. 5.4.8.

Planseul din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie este prezentat în vedere în plan în fig. 5.4.5. si în sectiunea verticala longitudinala 2-2 în fig. 5.4.6. Detaliile de rezemare pe centurile exterioare si grinzile interioare sunt date în fig. 5.4.7., A si C.

Solutia acestui planseu este recomandata în cazul sistemelor structurale cu pereti structurali portanti rari de tip celular.

Avantajele structurale sunt aceleasi ca în cazul planseelor cu placi simple fara grinzi.

Solutia prezinta dezavantaje de natura functionala si economica. Executia, întretinerea si repararea este mai putin simpla ca în cazul precedent. Costurile manoperei sporesc.

Plansee din beton armat monolit cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.

Aceasta solutie de planseu este reprezentata în fig. 5.4.8., fig. 5.4.9. si fig. 5.4.10.

Atunci când dimensiunile interax între peretii structurali sunt mai mari decât în cazul precedent, pe directia lunga , care, în acest caz, are o dimensiune mare, se introduc grinzi cu sectiuni relativ mici denumite grinzi secundare, paralele cu peretii structurali de pe aceasta directie, fig. 5.4.8.

Solutia se foloseste, ca si cea precedenta, în cazul sistemelor structurale cu pereti portanti de tip celular.

Fig. 5.4.2. Plansee cu placi. Vedere în plan.

Fig. 5.4.3. Plansee cu placi. Sectiune verticala longitudinala 1-1.

Fig. 5.4.4. Plansee cu placi. Detalii. Notatii.

Fig. 5.4.5. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Vedere în plan.

Fig. 5.4.6. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie.  Sectiune verticala longitudinala 2-2.

Fig. 5.4.7. Plansee cu placi pe o singura directie. Detalii. Notatii.

Fig. 5.4.8. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Dispunerea în plan a grinzilor.

Fig. 5.4.9. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.  Sectiune verticala longitudinala 3-3.

Fig. 5.4.10. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.  Detalii. Notatii.

5.4.5. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri.

Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie.

Descrierea solutiei. Planseele cu nervuri se folosesc în cazul dimensiunilor mari pentru ambele laturi ale suprafetei de acoperit. În mod deosebit latura scurta are dimensiuni sporite m. Nervurile sunt grinzi cu sectiune redusa. Dispunerea nervurilor în planseul cu nervuri dese pe o singura directie se face paralel cu latura scurta, pe directia axelor transversale 1 si 2. Distantele între nervuri sunt mici: în literatura de specialitate se recomanda cm

În fig. 5.4.11, fig. 5.4.12 si fig. 5.4.13. este descrisa solutia acestui tip de planseu: dispunerea nervurilor în plan, sectiunea longitudinala 4-4 prin planseu în care sunt amplasate nervurile la distante cm. Detaliul D precizeaza configuratia amplasarii nervurilor sub placa de planseu.

Planseul cu nervuri dese distribuite pe o singura directie poate prelua încarcari mari, peretii de compartimentare putând fi repartizati în orice mod, corespunzator functionalitatii sistemului cladire.

Spatiul de acoperit poate avea functionalitatea de sala, dimensiunile mari pe care le poate avea acest tip de planseu permitând utilizarea lui în acest scop.

Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe doua directii.

În cazul acestui tip de planseu distributia nervurilor se face pe ambele directii si . Aceasta este deosebirea între cele doua solutii. Distantele între nervuri se recomanda sa fie aceleasi cm.

Solutia de planseu cu nervuri dese pe ambele directii este expusa în fig. 5.4.14., fig. 5.4.15. si fig. 5.4.16. Detaliul E pune în evidenta ambele nervuri, pe cele doua directii.

Placa de planseu are dimensiuni reduse cm.

Acest planseu, ca si precedentul, are dezavantajul unei manopere sporite ceea ce conduce la un pret ridicat de investitie.

Fig. 5.4.11. Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. Dispunerea nervurilor în plan.

Fig. 5.4.12. Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. Sectiune verticala longitudinala 4-4.

Fig. 5.4.13. Plansee cu nervuri dese. Detalii. Notatii.

Fig. 5.4.14. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Dispunerea nervurilor în plan

Fig. 5.4.15. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Sectiune verticala longitudinala 5-5

Fig. 5.4.16. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Detalii. Notatii.

Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi.

Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.

Descrierea solutiei. Grinzile, care pot avea aceeasi înaltime, se dispun la distante sensibil mai mari ca în cazul planseelor cu nervuri dese, si anume 0,70 ÷ 2,00 m.

Solutia, descrisa în fig. 5.4.17., fig. 5.4.18. si fig. 5.4.19., se caracterizeaza prin capacitate portanta mare. Peretii de compartimentare pot fi amplasati fara restrictii, corespunzator functionalitatii impuse de partiul de arhitectura.

Acest tip de planseu are o buna comportare mecanica, putând sa distribuie încarcarile în mod aproximativ uniform pe ambele directii.

Planseele pe retele de grinzi au un consum mare de materiale si manopera. Din acest motiv costurile acestei solutii sunt ridicate.

Din punct de vedere estetic planseele pe retele de grinzi sunt deosebite si de aceea sunt indicate sa fie folosite la sali de expozitii, spatii de învatamânt, sali de spectacole etc.

Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic.

Deosebirea între cele doua solutii consta în distributia oblica a grinzilor sub placa.

Spre deosebire de planseul cu retea ortogonala de grinzi, care are o buna comportare la un raport al laturilor de 1,5, acest planseu are o buna comportare la rapoarte mai mari, pâna la 3, ceea ce înseamna suprafete de acoperit mai alungite.

Solutia de planseu cu grinzi dispuse oblic este prezentata în fig. 5.4.20. si fig. 5.4.21.

Fig. 5.4.17. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.

Fig. 5.4.18. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal. Sectiune verticala longitudinala 5-5

Fig. 5.4.19. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal. Detalii. Notatii.

Fig. 5.3.20. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic.  Caseta cu laturi inegale.

Fig. 5.3.21. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic.  Caseta cu laturi egale.

5.4.7. Plansee din beton armat monolit fara grinzi.

5.4.7.1. Plansee din beton armat monolit fara grinzi, cu capiteluri.

Descrierea solutiei. Planseele cu capiteluri se mai numesc plansee ciuperca. Acest tip de planseu se poate folosi la deschideri si travee de aceleasi dimensiuni, care pot fi destul de mari m. Stâlpul se evazeaza la partea sa superioara sub forma de capitel, ceea ce da numele acestei solutii: planseu cu capiteluri. Latimea evazarii stâlpului este de:

Evazarea se face cu aceeasi dimensiune pe ambele directii, obtinându-se un capitel patrat.

Solutia planseului cu capiteluri este descrisa în fig. 5.4.22., fig. 5.4.23. si fig. 5.4.24. Sectiunea care precizeaza alcatuirea capitelului este data în detaliul G. si fig. 5.4.25., unde sunt prezentate alte doua variante:

capitel cu doua pante;

capitel cu placa de reazem.

Planseele cu capiteluri se folosesc atunci când sunt de preluat încarcari din exploatare mari si foarte mari. Din acest motiv, dar si datorita capitelului de la partea superioara a stâlpului, planseele cu capiteluri se folosesc mai ales în domeniul industrial sau la constructii speciale.

Planseul fara grinzi cu capiteluri are o buna comportare la încarcari din exploatare, distribuind aproximativ uniform încarcarile pe ambele directii. Pozitia peretilor de compartimentare poate fi oarecare.

Placa acestui planseu este de grosime mica, asemenea planseului pe retele de grinzi.

5.4.7.2. Plansee din beton armat monolit fara grinzi. Dala groasa.

Descrierea solutiei. Acest planseu are în general aceleasi caracteristici cu cel precedent. Se deosebeste prin absenta capitelului. Din aceasta cauza, planseul tip dala are un aspect mai deosebit.

Solutia este descrisa în fig. 5.4.26. si fig. 5.4.27. în vedere în plan si în sectiune longitudinala. Se remarca simplitatea acestui planseu, care totusi are o capacitate portanta mare.

Datorita acestor caracteristici estetice deosebite, precum si bunei comportari mecanice la încarcari si gabarite mari, planseul de tip dala se foloseste la cladiri social culturale: sali de spectacole, cladiri administrative etc.

Ambele solutii de plansee fara grinzi au costuri de investitie mari.

Planseele ciuperca si planseele dala groasa sunt usor accesibile lucrarilor de întretinere curenta si reparatii periodice.

Fig. 5.4.22. Plansee cu placi fara grinzi, cu capiteluri.

Fig. 5.4.23. Plansee fara grinzi, cu capiteluri. Sectiune verticala longitudinala 6-6

Fig. 5.4.24. Detaliu de capitel fara placa.

Fig. 5.4.25. Tipuri de capitel:

a. Capitel cu doua pante; b. Capitel cu placa de reazem

Fig. 5.4.26. Planseu dala groasa

Fig. 5.4.27. Planseu dala groasa. Sectiune verticala longitudinala 7-7

Fig. 5.4.28. Detaliu planseu dala groasa.

5.4.8. Alte tipuri de plansee.

5.4.8.1. Planseu din grinzi metalice cu bolti de zidarie.

Descrierea solutiei. Planseele cu grinzi metalice se realizeaza din profile metalice grele dispuse paralel la distante medii de cca. l = 1,00 ÷ 2,00 m. Între aceste profile se construieste bolta de zidarie care are grosimea de 1/2 C sau 1C. Bolta de zidarie se aseaza pe talpa inferioara a profilului. Boltile de zidarie dau împingeri care pot fi preluate prin tiranti dispusi alternativ la distante de 1,50÷ 2,50 m.

Solutia descrisa este prezentata în fig. 5.4.29., atât în sectiune, cât si în plan.

În sectiunea prin acest planseu sunt figurate si straturile de pardoseala. Astfel, sub solutia aleasa de pardoseala de lemn se afla un strat de umplutura. Acest strat îndeplineste mai multe roluri, în principal de egalizare pentru asternerea pardoselei si de termoizolatie. Grinzile metalice necesita protectie împotriva coroziunii. Executarea boltilor de beton necesita cofraje de lemn.

Domeniul de utilizare. Planseul metalic cu bolti de zidarie este un planseu greu. Este însa un planseu robust, care are capacitate portanta mare, rezistând la încarcari mari din exploatare. De aceea, planseul metalic cu bolti de zidarie se foloseste la cladiri industriale, hale cu încarcari mari sau plansee izolate cu încarcari mari. Solutia aceasta se întâlneste la multe din cladirile existente. Intradosul acestui planseu nu este plan si prin urmare este discutabil din punct de vedere estetic. Utilizarea actuala a acestei solutii este redusa sau inexistenta: solutiile moderne au înlocuit si înlocuiesc acest tip de planseu. Deoarece poate fi întâlnit în fondul de constructii existent, cunoasterea solutiei este necesara. Repararea si consolidarea unui planseu cu grinzi metalice si bolti de zidarie, în functie de situatia existenta în teren, pot avea diferite grade de dificultate.

5.4.8.2. Planseu din grinzi metalice si placi din beton.

Descrierea solutiei. Planseul cu grinzi metalice si bolti din beton este o varianta a planseului cu grinzi metalice si bolti din zidarie. Bolta din beton simplu are o grosime relativ redusa cm. Ca o particularitate, deschiderea dintre grinzile metalice poate creste pâna la m. Executarea boltilor de beton necesita cofraje de lemn.

Solutia este prezentata în fig. 5.4.30. Straturile de umplutura si pardoseala pot fi identice cu cele de la solutia precedenta.

Domeniul de utilizare. Solutia poate fi adoptata pentru planseele cladirilor cu încarcari mari din domeniul industrial, social cultural si al constructiilor civile. Ca si planseul cu grinzi metalice si bolti din zidarie aceasta solutie de planseu, cu grinzi metalice si bolti din beton simplu, preia si transmite încarcari mari din exploatare.

5.4.8.3. Plansee metalice cu placi din beton.

Descrierea solutiei. Planseele metalice cu placi din beton simplu sau beton armat prezentate în fig. 5.4.31. sunt de fapt variante îmbunatatite ale planseului din grinzi metalice din profile grele cu bolta din beton simplu. Solutia consta din înlocuirea boltii din beton simplu cu o placa fie din beton simplu, fie din beton armat monolit. Aceasta placa se poate dispune la partea superioara, fig. 5.4.31.a. fie la partea inferioara, fig.5.4.31.b. Solutia poate fi îmbunatatita prin prefabricarea placii din beton armat, fig. 5.4.31.c. În acest mod, se trece la un alt domeniu de solutii de planseu: plansee din grinzi si corpuri de umplutura.

5.4.8.4. Plansee din lemn.

Descrierea solutiei. Planseele din lemn se pot întâlni sau se pot realiza într-o mare varietate de solutii. Câteva posibilitati de realizare, începând cu solutia cea mai simpla de planseu cu grinzi din lemn si podina de uzura, sunt expuse în fig. 5.4.32.a, b, c, d. În cele mai multe cazuri, distanta între grinzi este relativ mica m.

Planseele din lemn necesita protectie împotriva focului, a umiditatii, a putrezirii, a impactului etc. Aceste plansee trebuie, de aceea, ignifugate, antiseptizate, ventilate etc.

Prin posibilitatile mari de prelucrare a lemnului, prin frumusetea acestui material, planseele din lemn pot avea un deosebit aspect este

Fig. 5.4.29. Planseu cu grinzi metalice si bolti de zidarie.

Fig. 5.4.30. Planseu cu grinzi metalice si placi de beton.

Fig. 5.4.31. Plansee metalice cu placi.

Fig. 5.4.32. Plansee din lemn.

5.4.9. Plansee. Geometria zonelor aferente.

5.4.9.1.Plansee cu placi. Geometria zonelor aferente.

Schemele de descarcarea placilor sunt precizate în fig. 5.4.33. ÷ fig. 5.4.36. Schemele de descarcare sunt precizate atât în plan, cât si sectiune verticala.

Zona aferenta de descarcare a unui element este suprafata geometrica de pe care preia încarcari.

Descarcarea placilor de beton armat monolit, în cazul planseului cu placi simple, pe elementele perimetrale, se produce dupa linii la 45 conform fig. 5.4.33.

În sectiunea 1-1 se pune în evidenta geometria zonelor aferente elementelor verticale în plan vertical.

În fig. 5.4.35. se expun etapele referitoare la transmiterea încarcarilor verticale pentru peretele din axul modular de referinta 1.

a.          zona de placa aferenta pentru axul 1;

b.         însumarea încarcarilor din planseu de pe zona aferenta, care se transmit peretelui din ax 1;

c.          reactiunea din planseu transmisa peretelui din ax 1.

Aceleasi etape sunt parcurse în expunerea din fig. 5.4.33. pentru un perete interior care aduna încarcari de pe zone aferente de ambele parti ale axului modular de referinta.

Plansee cu placi si grinzi pe o singura. Geometria zonelor aferente.

Geometria zonelor aferente în acest caz este expusa în fig. 5.4.37 ÷ fig. 5.4.39.

Placile din beton armat monolit se descarca la 45 pe elementele perimetrale.

În cazul acestui planseu cu grinzi pe o singura directie, placa se descarca pe doua tipuri de elemente perimetrale :

a.          pereti structurali portanti;

b.         grinzi de planseu.

Descarcarea placii se face astfel:

a.          mai întâi placa descarca pe grinzile de planseu;

b.         apoi grinzile descarca pe elementele verticale, pereti.

În fig. 5.4.38. este reprezentata schema de încarcare a grinzilor cu zonele

aferente corespunzatoare fiecarei grinzi.

În fig. 5.4.39. sunt date schemele de descarcare în sectiune verticala.

Fig. 5.4.33. Plansee cu placi. Geometria zonelor aferente.

Schema de descarcare a placilor în plan.

Fig. 5.4.34. Plansee cu placi. Geometria zonelor aferente.

Schema de descarcare a placilor în sectiune verticala 1 - 1.

Fig. 5.4.35. Plansee cu placi. Transmiterea încarcarilor din placi la pereti. Zona aferenta ax 1.

Fig. 5.4.36. Plansee cu placi. Transmiterea încarcarilor din placi la pereti. Zona aferenta ax 2.

Fig. 5.4.37. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Geometria zonelor aferente. Schema de descarcare a placilor pe elementele perimetrale de reazem: centuri si grinzi

Fig. 5.4.38. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Geometria zonelor aferente. Descarcarea grinzilor pe elementele verticale.

Fig. 5.4.39. Plansee cu placi si grinzi. Descarcarea planseului - grinzi si placi - pe peretele din axul B.