Planul Urbanistic Zonal (PUZ)

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE

ALE PUZ PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI

Planul Urbanistic Zonal (PUZ), are caracter de reglementare specifica, detaliata, a dezvoltarii urbanistice a unei zone, acoperind toate functiunile: locuire, servicii, circulatie, spatii verzi, institutii, unitati economice etc, asigurand corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile Planului Urbanistic General al unei localitati, avand in vedere conditionarile exprimate prin Certificatul de Urbanism, racordandu-se in acelasi timp, la prevederile altor documentatii de urbanism avizate.

S.C. ELIZOR PREST S.R.L. a comandat proiectantului S.C PROMARH S.R.L. realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) PARC DE TURBINE EOLIENE MAHMUDIA-BESTEPE, in calitate de investitor.

PUZ-ul nu reprezinta o faza a investitiei “PARC DE TURBINE EOLIENE MAHMUDIA-BESTEPE”, ci o faza premergatoare realizarii acesteia. Prin PUZ vor fi stabilite obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism - presiuni si restrictii - necesare a fi aplicate in procesul de realizare al investitiei pe amplasamentul studiat.

In vederea emiterii Avizului de mediu pentru PLAN URBANISTIC ZONAL “PARC DE TURBINE EOLIENE MAHMUDIA-BESTEPE”, de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) GALATI, a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Astfel, ARPM Galati a solicitat efectuarea raportului de mediu in conformitate cu art. 5 al. 2 din HG nr. 1 076/2004. Prin Raportul de Mediu se vor identifica, descrie si evalua potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUZ, precum si masurile de reducere a acestora in vederea incadrarii in prevederile legale, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

Elaborarea documentatiei de fata a fost initiata de catre Beneficiar in calitate de persoana juridica interesata in realizarea obiectivului. Aprobarea P.U.Z. reprezinta prima etapa in determinarea fezabilitatii planului, insemnand acceptul « de amplasament » al populatiei si, totodata, accesul, precum si dezvoltarea si/sau modernizarea utilitatilor in zona.

Pe baza analizei critice a situatiei existente, a prevederilor P.U.G. al comunei Mahmidia, a prevederilor certificatelor de urbanism C.U. nr.112/4664 (vezi Anexa 1) din 08.06.2007 emis de Primaria comunei Mahmudia si C.U. nr. 179/7337 (vezi Anexa 2) din 30.08.2007 emis de Primaria comunei Bestepe, 656g66g a continutului acordurilor si avizelor solicitate prin Certificatele de urbanism, a concluziilor studiilor de fundamentare, Planul Urbanistic Zonal trateaza urmatoarele categorii de probleme majore:

stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene in baza studiului privind intensitatea vantului si a numarului optim de turbine;

stabilirea conditiilor de amplasare a turbinelor functie de distantele limita fata de limitele intravilanului localitatilor adiacente amplasamentului studiat;

stabilirea retelei de drumuri de exploatare necesare a fi realizate pe terenul din zona studiata-dimensionarea acestora pentru asigurarea conditiilor de transport in siguranta a utilajelor la locul de montaj ai a materialelor necesare realizarii infrastructurii turbinelor eoliene;

stabilirea traseelor de circulatie pe drumurile existente in afara teritoriului aferent parcului eolian pentru transportul echipamentelor si a materialelor de constructie;

zonificarea functionala a terenurilor;

statutul juridic si circulatia terenurilor;

definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investitie si a zonelor aferente acestora;

stabilirea obiectivelor de utilitate publica

reglementari specifice detaliate – permisiuni si restrictii – incluse in Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent P.U.Z.;

delimitarea si protejarea patrimoniului cultural, natural, arheologic;

analiza conditiilor de amplasare a organizarii de santier pe amplasamentul de pe malul Dunarii in vecinatatea incintei NAVROM;

analiza posibilitatii de amplasare a platformei de incarcare / descarcare, la malul Dunarii, amonte de localitatea Mahmudia;

masuri de protectie a mediului.

Planul Urbanistic Zonal este necesar sa fie elaborat in deplina concordanta cu urmatoarele documente:

A.     DOCUMENTE EUROPENE elaborate si semnificative in domeniul amenajarii teritoriului:

1983 – Carta de la Torremolinos adoptata de Conferinta Europeana a Ministrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) in cadrul Consiliului Europei.

1992 – Raportul „Europa 2000” privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000+” Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”. Acest document a servit ca baza pentru elaborarea ESDP „Perspectiva Dezvoltarii Spatiului European”

1995 – Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE si destinat in principal amenajarii teritoriului transnational. Cele doua documente privind cooperarea transnationala, respectiv VASAB 2010+ (pentru regiunea Marii Baltice) si VISION (pentru regiunea Europa Centrala, Adriatica, Bazinul Dunarii, Europa de Sud-Est – CADSES) au oferit suport pentru alocarea fondurilor de asistenta UE pentru preaderare. Acestea sunt corelate cu obiectivele spatiale urmarite prin programele PHARE, ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) si SAPARD (Program de Actiuni Speciale de Asistenta pentru Preaderare in domeniul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale).

1997 (octombrie) – Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentueaza, unele prevederi orientate catre politicile de promovare a dezvoltarii durabile (prescurtat in continuarea lucrarii DD) cuprinse in Tratatul de la Maastricht din 1992.

1999 – „Perspectiva Dezvoltarii Spatiului European” (ESDP), adoptata la Potsdam, in mai 1999 la Conferinta Informala a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene. ESDP este expresia vointei statelor membre ale UE si ale Comisiei Europene, sustinuta de Parlamentul European, Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social, de a promova o mai buna perceptie a dimensiunii spatiale a politicilor europene si de a acorda importanta mai mare conceptelor spatiale in cadrul acestor politici”. Scopul ESDP este de a contribui la dezvoltarea echilibrata si durabila a teritoriului UE, acordandu-se o atentie sporita politicilor de dezvoltare spatiala a teritoriilor din afara granitelor actuale sau viitoare ale statelor membre;

2000 - „Principii directoare pentru dezvoltarea teritoriala durabila a continentului european” care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective in Europa, document adoptat la Hanovra la Conferinta Europeana a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT).

Documentul introduce urmatoarele principii ale politicilor de amenajare durabila a teritoriului:

i. Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economica echilibrata si ameliorarea competitivitatii,

ii. Promovarea actiunilor de dezvoltare angrenate de functiunile urbane si de imbunatatirea relatiilor rural-urban,

iii. Promovarea conditiilor mai echilibrate de accesibilitate,

iv. Dezvoltarea accesului la informatii si cunostinte,

v. Reducerea prejudiciilor provocate mediului,

vi. Valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural,

vii. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare,

viii. Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea sigurantei,

ix. Promovarea turismului calitativ si durabil,

x. Limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale.

B.     DOCUMENTE INTERNATIONALE:

AGENDA 21 care a fost adoptata la Summit-ul de la Rio in 1992 si care include recomandari de directii si programe de actiune cu impact asupra domeniului, urmarind ca finalitate realizarea dezvoltarii durabile a colectivitatilor. Unele referiri cuprinse in acest document au impact direct asupra modului de utilizare a terenului. De exemplu Capitolul 7. Promovarea dezvoltarii durabile a asezarilor umane formuleaza principalele orientari de dezvoltare dupa cum urmeaza:

promovarea planificarii si managementului durabil al utilizarii terenului,

promovarea asigurarii integrate a infrastructurii legate de protectia mediului: apa, salubritate, canalizare, deseuri solide,

promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru producerea si transportul energiei,

planificarea spatiala si managementul asezarilor umane din zonele amenintate de dezastre,

promovarea activitatilor de constructii in acord cu exigentele DD;

PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BANCII MONDIALE (1994), componenta „Managementul urban si mediul” contine lucrarea „Consideratii cu privire la utilizarea terenului si managementul urban ecologic”.

In consecinta, se propune o strategie integrata privind managementul terenurilor care este orientata pe urmatoarele directii:

Realizarea echilibrului intre protectia mediului si dezvoltarea urbana,

Protejarea resurselor funciare sensibile,

Gestionarea zonelor expuse la riscuri,

Protejarea resurselor culturale,

Conservarea spatiilor deschise,

Descurajarea extinderii urbane excesive,

Gestionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se considera necesare o serie de politici si instrumente pentru indrumarea si motivarea comportamentului adecvat al actorilor, intre care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea si instruirea populatiei.

DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA SI GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILA, un document care apartine Comisiei Europene ONU pentru Europa si a fost elaborat in 1996.

Directivele se adreseaza in principal decidentilor si responsabililor privind asezarile umane la nivel national, urmarind sa ofere acestora un suport pentru adaptarea politicilor, legislatiei si reglementarilor nationale in sensul dezvoltarii unui habitat care sa favorizeze calitatea vietii, sanatatea si bunastarea.

In acest context se apreciaza ca realizarea unui habitat compatibil cu dezvoltarea durabila devine o provocare de cea mai mare importanta pentru tarile europene.

Obiectivul DD a imprimat o schimbare a insasi viziunii traditionale a amenajarii si gestiunii oraselor, determinand aparitia notiunii de planificare in functie de ecosisteme care presupune:

Integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale si economice ca si a relatiilor dintre acestea;

Luarea in considerare a interactiunii dintre aer, sol, apa, zgomot si organismele vii, inclusiv fiintele umane;

accentul pe natura dinamica a ecosistemelor;

urmarirea restaurarii si conservarea integritatii, calitatii si sanatatii sistemelor.

Directivele mentioneaza progresele obtinute in ceea ce priveste reglementarile juridice si instrumentele economice utilizate pe plan european pentru promovarea principiilor dezvoltarii durabile.

AGENDA HABITAT, document al Comisiei ONU pentru Asezari Umane, semnat la Istanbul in 1996, focalizat pe problematica asezarilor umane ingloband aspecte din diferite sectoare cum ar fi: politici guvernamentale, protectia mediului, gestiunea mediului construit etc.

DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE, document care a fost publicat in 1996 de catre Comisia Economica ONU pentru Europa, care are ca premise cateva principii foarte clare si la obiect intre care:

Terenul si informatiile referitoare la acesta sunt resurse a caror gestiune este necesara pentru cresterea economica,

Indiferent de masura implicarii sectorului privat nu se poate asigura dezvoltarea durabila daca statul nu isi asuma gestiunea informatiilor in ceea ce priveste proprietatea, valoarea si modul de utilizare a terenurilor.

Documentele care au fost mentionate mai sus intemeiaza cooperarea la scara Uniunii Europene.

INCADRAREA IN ACORDURILE INTERNATIONALE SI ALINIEREA LA NORMELE EUROPENE

Politica industriala - Carta Europeana a Intreprinderilor Mici.

Cercetarea-dezvoltarea si inovarea tehnologica - Catre o Zona de Cercetare Europeana (COM2000(6) si Dimensiunea Regionala a Zonei de Cercetare Europene), “Mai multa Cercetare pentru Europa, pana la 3% din PIB”.

Politica energetica - Carta Alba a Energiei pentru Viitor COM (97) 599, « Catre o Strategie Europeana pentru siguranta furnizarii energiei ».

Investitiile in domeniul mediului - principiile celui de-al saselea Plan de Actiune Comunitar in domeniul Protectiei Mediului, precum si politica Comunitara de ansamblu in domeniul Protectiei Mediului.

Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de Ocupare, ca si obiectivul pe termen lung enuntat de Consiliul European de la Lisabona, si anume acela ca Uniunea Europeana sa devina pana in 2010 economia cea mai competitiva, bazata pe cunoastere. Recomandarile Parteneriatului pentru Aderare si cu Evaluarea Comuna a Prioritatilor de Ocupare din Romania (JAP).

Sustinerea programelor de instruire;

Continuarea dezvoltarii unor noi tehnologii de comunicare si informare pentru toti membrii sai.

EUROREGIUNE SI COOPERARE TRANSFRONTALIERA

Conventia pentru protectia fluviului Dunarea (ICPDR) la care este parte si Romania. Incepand cu anul 2007, Romania detine presedintia Comisiei Internationale pentru protectia fluviului Dunarea. Pe perioada exercitarii mandatului, tara noastra intentioneaza sa obtina sprijinul politic pentru continuarea si intensificarea activitatilor de protectie a apelor si mediului acvatic de catre tarile din bazinul fluviului Dunarea care sunt parti ale ICPDR.

Proiectul Regional pentru Dunare (DRP) al carui titlu oficial este “Intarirea capacitatii de implementare in vederea reducerii nutrientilor si cooperarea transfrontaliera in cadrul bazinului hidrografic al Dunarii’ a fost lansat la 1 decembrie 2001, ca urmare a angajamentului pe termen lung al UNDP - GEF pentru imbunatatirea factorilor de mediu in Bazinul Hidrografic al Dunarii. Scopul principal al DRP este de a intari cea mai mare parte a structurilor si activitatilor ce deja au loc la nivelul bazinului hidrografic, construind pe structurile existente si pe lectiile invatate si facilitand abordarea regionala. Tinta cheie este intarirea capacitatii ICPDR si tarilor dunarene pentru indeplinirea angajamentului de implementare a Conventiei pentru Dunare. Proiectul include si dezvoltarea Planurilor de management de bazin in linie cu Directiva Cadru pentru Apa a Uniunii Europene. De fapt, Dunarea va fi un studiu de caz pentru implementarea noii directive in Europa.

DRP stabileste conexiuni la nivel local, incluzand activitatile privind participarea publicului, comunicarea, activitatile pilot demonstrative la nivel local si programul de granturi pentru organizatiile non- guvernamentale.

Obiectivele PUZ vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale:

POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. Obiectivele POS sunt:

Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015;

Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015;

Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015;

Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000;

Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

Strategia energetica prin care se incearca sa se identifice proiectele necesare dezvoltarii infrastructurii energetice pentru urmatorii 15 ani. Obiectivul principal il constituie promovarea unor proiecte de investitie prin care o parte din energia necesara sa fie produsa in judet. Resursele energetice principale sunt: productia agricola (din care se poate produce biodisel si bioetanol), biomasa (care poate produce curent electric si energie termica), energia eoliana si energia solara.

Avand in vedere politica Uniunii Europene de crestere a utilizarii in transport a biocombustibililor este posibil sa apara in viitorul apropiat si instalatii de bioetanol.

Strategia nationala de management al riscului la inundatii,

Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor,

Proiectul “Sistem de valorificare si reciclare pentru ambalaje si deseuri din ambalaje”,

Proiect cu finantare UE “Diminuarea Riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta Acest proiect are 9 subproiecte si are ca obiective:

reabilitarea si marirea gradului de siguranta a infrastructurii de aparare impotriva inundatiilor,

reabilitarea apararilor la inundatii pe fluviul dunarea (SNIF) - sector aval al fluviului.

Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare

Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative

Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol

Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii

PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu al ARPM Galati.

PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Tulcea prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.

Planul Urbanistic General comunei Mahmudia- PUG intocmit si aprobat pentru comuna Mahmudia si aprobat prin HCL nr.15/15.05.1999, documentatie de urbanism care reglementeaza modul de gestionare si dezvoltare urbanistica al teritoriului celor doua comune - Mahmudia si Bestepe - intrucat la data emiterii cele doua unitati administrative nu erau separate).

Suprafata de teren care constituie obiectul documentatiei de fata (vezi Plansa 1 – Plan de incadrare in zona) este situata pe Dealurile Bestepe si ocupa versantii celor cinci dealuri, exclusiv linia de creasta, in teritoriul administrativ al comunelor Mahmudia si Bestepe, in cadrul extravilanurilor localitatilor, dupa cum urmeaza:

Conform Certificatului de urbanism C.U. nr. 112/4664/08.06.2007 emis de Primaria comunei Mahmudia suprafata de teren aferent obiectivului PUZ cuprinde tarlaua T 44 si urmatoarele parcele: 568, 566, 560, 562, 561/1, 579, 577, 575, 582, 569, 572, 576, 564, 570;

Certificatului de urbanism C.U. nr. 179/7337/30.08.2007 emis de Primaria comunei Bestepe suprafata de teren aferent obiectivului PUZ cuprinde tarlaua T48 si urmatoarele parcele: P660, P684, P688/1, Nr 662, Pd 663, Pp665, P666,P668, A686, A688.

Suprafata de teren ce face obiectul PUZ este de 382,51 ha, terenuri proprietate privata a comunelor Mahmudia si Bestepe (conform PUG intocmit si aprobat pentru comuna Mahmudia si aprobat prin HCL nr.15/15.05.1999, documentatie de urbanism care reglementeaza modul de gestionare si dezvoltare urbanistica al teritoriului celor doua comune - Mahmudia si Bestepe - intrucat la data emiterii cele doua unitati administrative nu erau separate).

In relatia cu comuna Mahmudia zona studiata ocupa o pozitie adiacenta, in extravilan, cu terenuri de categorie generala de folosinta pasune, arabil si padure.

Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole si silvice din extravilan este permisa pentru functiunile si in conditiile stabilite de lege. Conform PUG aprobat la acest moment nu a fost prevazut un alt program privind acest amplasament.

Aparitia Programului Natura 2000, instituirea regimului de Rezervatie naturala Dealurile Bestepe, cu o suprafata de 415 ha prin HG 2151/2004, stabilirea limitelor Ariei de importanta avifaunistica Bestepe – Mahmudia (4 290 ha) sunt reglementari ulterioare aprobarii P.U.G.

Planul urbanistic general (P.U.G.) nu evidentiaza si oportunitatile de valorificare a potentialului natural si tehnic existent in zona, nefiind prevazute lucrari majore de echipare edilitara, de dezvoltare a structurii drumurilor sau alte operatiuni economice cu efect urbanistic si social.

In aceste conditii este imperios necesara elaborarea P.U.Z. si derularea Procedurii de mediu pentru Planuri si programe reglementata de HG 1 076/2004.

Vecinatatile zonei studiate (vezi Plansa 2 – Plan de situatie existenta) sunt urmatoarele:

SC ELIZOR PREST S.R.L. a transmis solicitari autoritatilor publice indicate de APM Tulcea privind nominalizarea persoanelor care reprezinta institutia in cadrul grupului de lucru, persoanele nominalizate fiind invitate sa participe la sedinta din data de 22.02.2008. Procesul verbal incheiat in urma sedintei este anexat prezentului raport de mediu (vezi Anexa 3).

La baza prezentului Raport de Mediu au stat Planul Urbanistic Zonal si Prescriptiile specifice zonelor functionale (Regulamentul Local de Urbanism) in forma prezentata de proiectantul acestora S.C. PROMARH S.R.L. la sedinta membrilor grupului de lucru din data de 22.02.2008.

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

SI ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ

Scurt istoric al amplasamentului

Asezare geografica

Perimetrul lucrarilor care constituie obiectul Proiectului Tehnic se vor situa in judetul Tulcea (vezi Fig. 2.1.), in comuna Mahmudia (conform PUG aprobat anterior). Coordonatele geografice de identificare a localitatii sunt:

Localitatea Mahmudia se afla pe malul drept al Bratului Sf. Gheorghe si la poalele dealurilor Bestepe-Mahmudia (vezi Fig. 2.2.). Accesul la parcul eolian (vezi Plansa 1 – Plan de amplasare in zona) se va face din drumul judetean DJ 222C Tulcea – Mahmudia – Murighiol si drumul de exploatare DE 573. Se poate utiliza si portul fluvial Mahmudia.

Lucrarile propuse vizeaza zona de dealuri Bestepe-Mahmudia, care au o inaltime maxima de 242 m. Acestea fac parte din Dealurile Tulcei din cadrul Podisului Dobrogei de Nord si marginesc la nord Bratul Sf. Gheorghe al Deltei Dunarii.

Zona ce constituie obiectul de analiza al PUZ se inscrie in Arealul Masivului Dobrogei de Nord ce cuprinde in partea de nord-vest Muntii Macinului (varful Greci - 467 m si Culmea Niculitel - 363m); spre est sunt Dealurile Tulcei, care scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o peninsula, intre Delta Dunarii si apele Lagunei Razim.

La nord de Laguna Razim, se afla Prispa Agighiol. In partea centrala se afla Podisul Babadagului, neted si bine impadurit, despartit prin Depresiunea Nalbant de culmile din nord. La sud de acest podis se afla Podisul Casimcei, cu relief modelat pe sisturi verzi. Prispa Hamangia se desfasoara in partea vestica a complexului lagunar Razim. In sud s-au dezvoltat forme ale reliefului clasic, la limita cu Podisul Dobrogei de Sud.

Figura 2.2. Judetul Tulcea. Unitati de relief

Configuratia terenului ce constituie obiectivul PUZ este marcata de prezenta celor cinci coline (Bestepe - cinci dealuri - in din limba turca), a caror inaltime creste dinspre est spre vest.

Astfel, prima colina, si cea mai inalta, este situata spre capatul vestic al amplasamentului si are inaltimea de 242,35 m.

A doua colina, mai domoala si mai intinsa, are inaltimea de 236 m.

Cea de-a treia colina, din mijloc, are inaltimea de 229,4 m si este mai alungita ca o sa.

A patra colina are inaltimea de 215,3m. Terenul coboara pe directia V-E, spre cea de-a cincea colina al carei varf atinge 186,2 m.

Trecerile de la o colina la alta, pe linia crestelor se face prin vai domoale, line.

Clima

Sub aspect climatic regiunea nord-dobrogeana in care se afla amplasamentul analizat este situata in zona de clima temperata, cu un pronuntat caracter continental, manifestat prin veri calduroase si prin precipitatii reduse, ierni reci, marcate adesea de viscole puternice.

Asezarea in cadrul Romaniei face sa fie frecvente advectiile de aer temperat – continental din sectorul nord-estic (Crivatul), estic, temperat – oceanic din NV si advectiile de mase de aer arctic din nord. Sub influenta Crivatului Dunarea si Delta ingheata cateodata pe o perioada de doua-trei luni. In vara, vanturile puternice, incarcate cu praf, aduc aer cald si uscat.

Principalele caracteristici climatice ale zonei municipiului Tulcea, localitatea cea mai apropiata unde se face monitorizarea, sunt prezentate in Tabelul 2.1.

In anul 2006, aspectele climatice au fost diferite fata de anii precedenti: iarna foarte geroasa, lipsita de zapada, cu temperaturi mult peste media multianuala pentru lunile mai si iunie, cu o vara calduroasa cu temperaturi caniculare in a doua jumatate a lunii august, si un regim pluviometric intens, mai ales in perioada martie – iunie.

Tabel 2.1.

Riscuri naturale

Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Tulcea, si implicit si al amplasamentului este sub influenta celei mai active zone seismice din tara noastra.

Romania sta pe trei placi tectonice continentale, al caror punct de intalnire este zona Vrancea: placa Est-Europeana (practic, coltul de Sud-Vest a marii placi Est-Europene - in zona de Nord-Est a Romaniei, cu granita sub Carpatii Orientali), subplaca Intra-Alpina (cea care ocupa Transilvania si este parte componenta a placii Vest-Europene) si subplaca Moesica, cea din sudul Romaniei, care reprezinta zona frontala a microplacii Marii Negre. Fiecare dintre aceste placi tectonice continentale este direct influentata de miscarile sau presiunile la care este supusa 'placa-mama', cea din care face parte.

Zona epicentrala VRANCEA este de cel mai mare interes, deoarece aici se produc cele mai numeroase cutremure din Romania, cele mai puternice si cu efecte dezastruoase pe ansamblul teritoriului tarii. In fapt, in Vrancea se produc 2 tipuri de cutremure: cele crustale, de mica adancime (h < 60 km), de energie relativ joasa si magnitudini destul de mici (maxim 5,2 grade pe scara Richter) si cele subcrustale, intermediare, de mare adancime (60 < 220 km). Acestea din urma sunt cu adevarat periculoase, deoarece ating cele mai mari magnitudini (Mw, max ~ 7,8 - 8,0) si se resimt pe arii foarte intinse, producand distrugeri mari nu doar pe teritoriul Romaniei, dar si in tari vecine.

Seismele cu epicentru in Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau alte parti superioare ale invelisului, in lungul unor falii formate anterior sau in lungul unora foarte adanci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsa intre 7 si 8 grade pe scara Richter, s-au inregistrat in 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. In secolul al XX-lea cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitutinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 grade, respectiv 6,4 grade.

In afara de zona Vrancea, pe teritoriul Romaniei se mai produc cutremure tectonice si in alte zone epicentrale, dar toate sunt de mica adancime, cu originea in crusta terestra, in lungul unor falii crustale. Seismele superficiale sunt insa mai rare, au magnitudini mai mici decat ale celor intermediare din Vrancea, si sunt de importanta exclusiv locala.

Printre zonele epicentrale ale cutremurelor superficiale se afla si Dobrogea.

Cutremure locale de intensitate medie se produc si in Dobrogea de nord (un exemplu fiind seismul de magnitudine M ~ 5,4 din 3 octombrie 2004 resimtit la Tulcea). Acestea sunt, de asemeni, cutremure de mica adancime (5 - 25 km), puse in legatura cu falia Sfantu Gheorghe (paralela cu bratul cu acelasi nume al Deltei Dunarii).

Uneori, in Romania mai pot fi resimtite, destul de slab in general, si cutremure produse in tari vecine sau apropiate (Bulgaria, Serbia, chiar si din Grecia si Turcia). Multe cutremure din Bulgaria sunt resimtite si in Dobrogea. De exemplu, marele cutremur pontic (cu epicentrul in zona litoralului Marii Negre, la est de capul Shabla, Kaliakra, submarin) din 31 martie 1901, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, a fost resimtit in toata Bulgaria, dar si in Dobrogea noastra.

Miscarile neotectonice sunt mai putin active. La data de 13 noiembrie 1981 a fost inregistrat un crustal cu epicentrul la Bestepe. Nu au fost date publicitatii caracteristicile acestui cutremur ; nu au fost inregistrate pagube.

Procese geomorfologice actuale si degradarea terenurilor

Ravenele sunt modelari ale scoartei terestre datorate apelor meteorice din zona studiata si constituie obstacole in trasarea drumurilor de exploatare.

Inundatiile nu reprezinta riscuri naturale terenul aferent PUZ .

Resursele naturale ale judetului Tulcea - zona Mahmudia-Bestepe

Resursele naturale sunt resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili si resurse regenerabile - apa, aer, sol, flora si fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor si reprezinta totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana.

Resurse naturale regenerabile

Resursele sunt diversificate, dar limitate. Dintre acestea, cele mai importante sunt: resursele de apa, solul, padurile, fauna si flora, energia eoliana.

Resursa de apa constituie cea mai importanta dintre resurse. In zona Mahmudia apele sunt reprezentate de bazinul hidrografic – Dunare - Bratul Sf. Gheorghe. Pe amplasamentul ce constituie obiectul analizei PUZ exista un izvor pe versantul sudic al colinei de 242 m, spre DJ 222C, care prezinta variatii insemnate ale debitului de apa, iar in verile foarte calduroase si secetoase, curgerea acestuia se intrerupe.

Resursa de sol este tot atat de importanta ca si resursa de apa. In zona ce constituie obiectul de analiza al PUZ   reprezentative sunt : terenurile agricole (18,97 ha), pasunile (237,99 ha), plantatiile silvice (118,54 ha). Din cele 382,51 ha terenuri neproductive insumeaza o suprafata de 7,1 ha.

Amplasamentul ce constituie obiectul de analiza a PUZ este acoperit, in parte, cu paduri de foioase.

Conform HG 1 535/2003, in Romania au fost identificate cinci zone eoliene distincte in functie de potentialul energetic existent, de conditiile de mediu si topogeografice. In cadrul acestor regiuni amplasamentele favorabile pentru pozitionarea de turbine eoliene sunt acelea care urmaresc « exploatarea energetica a efectului de curgere peste varf de deal sau a efectului de canalizare al curentilor de aer ». Podisul Dobrogean, care este beneficiara unui « climat bland », face parte din una dintre zonele eoliene cu potential energetic ridicat.

Judetul Tulcea are un potential energetic eolian net superior altor judete ale tarii. Vanturile predominante bat 270 zile pe an cu viteze de peste 7 m/sec.

Amplasamentul care constituie obiectul de analiza al PUZ indeplineste conditiile de eficienta energetica impuse de amenajarea unui parc de turbine eoliene, viteza medie anuala a vantului fiind de 7,1 m/s, conform Raportului preliminar energetic intocmit de SC IBCO ENERG S.R.L., in luna august 2006. Din datele acestui document rezulta ca pe amplasamentul studiat pot fi amplasate turbine eoliene cu o putere nominala de 2 000-3 000 kW, potentialul parcului de turbine ce poate fi realizat pe acest amplasament putand ajunge la 120-150 MW.

Resurse naturale neregenerabile

Resursele neregenerabile sunt strans legate de structura geologica si de relief.

Resursele subsolului din zona Mahmudia constau din depozitele de calcare dolomitice care sunt exploatate pentru Sidex Galati si sunt livrate din portul Mahmudia .

Exploatarea resurselor carierelor de la Caerace nu aduce avantaje deosebite zonei in comparatie cu gradul de poluare a mediului si cu schimbarea fizica a peisajului prin exploatarea intensiva a calcarului metalurgic.

Zona celor cinci coline care constituie obiectul de analiza al PUZ nu este indicata pentru practicarea agriculturii sau silviculturii, iar roca de calcar nu a putut fi exploatata, in special datorita accesului foarte dificil, dar si calitatii care nu o recomanda utilizarii industriale.

Resurse umane. Populatia

Structura socio - demografica

Impreuna cu judetele Buzau, Vrancea, Galati, Braila si Constanta, judetul Tulcea formeaza partea sud-estica a tarii denumita - Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est Muntenia (vezi Fig 2.3.)

Regiunea se caracterizeaza prin existenta unor centre economice localizate in municipiile resedinta de judet, care valorifica forta de munca existenta, precum si resursele naturale din zona. Specificul Regiunii il reprezinta decalajele de dezvoltare dintre zonele puternic industrializate (Constanta, Galati-Braila) si zonele care valorifica in special resursele locale (Buzau, Focsani, Tulcea), precum si decalajele de dezvoltare dintre mediul urban si mediul rural.

Situat in partea de sud-est a Romaniei, in nordul vechii provincii istorice Dobrogea, judetul Tulcea are o suprafata de 8 498,75 km² (al patrulea ca marime, reprezentand 3,6 % din teritoriul tarii).

Populatia totala a judetului este de 251 614 locuitori din care 44,1 % reprezinta populatia activa, iar 38,2 % populatia ocupata. Structura pe nationalitati, urmare recensamantului din 2002 se prezinta astfel: romani 90 %, lipoveni 5,2 %, turci 1,3 %, rusi 1,1 %, rromi 0,9 %, greci 0,7 %, ucraineni 0,5 % si alte nationalitati (evrei, armeni, tatari etc.) sub 1 %.

Populatia judetului este distribuita astfel:

urban: 123 878, ceea ce reprezinta 49 % din populatie,

rural: 127 736, ceea ce reprezinta 51 % din populatie.

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul are 51 localitati, din care:

5 orase Tulcea – resedinta de judet, Babadag, Isaccea, Macin, Sulina);

46 comune cu 133 de sate.

Populatia celor doua comune, Mahmudia si Bestepe, nu depaseste 8 000 de persoane.

Conform recensamantului din anul 2002, au fost puse la dispozitie urmatoarele date referitoare la populatia comunei Mahmudia:

Starea de sanatate a populatiei din localitate este buna, neexistand elemente speciale de evidentiat. Conform Directiei de Sanatate Publica principalele imbolnaviri se datoreaza: utilizarii in scop menajer a apei din Dunare, accidentelor de circulatie, intoxicatiilor accidentale neprofesionale, tumorilor maligne, infectiilor de cai respiratorii, astmului bronsic, afectiunilor alergice.

Se constata ca populatia nu este influentata negativ de starea actuala a factorilor de mediu din zonele locuite, riverane lucrarilor. Trebuie totusi precizat ca in zonele cu densitate mai mare si cu trafic intens nivelul de poluare cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile poate influenta susceptabilitatea populatiei in primul rand cea infantila, la contractarea unor afectiuni respiratorii si alergice.

Populatia din zona este ocupata preponderent cu activitati in domeniile piscicol, agricol si constructii. O mica parte este absorbita in domeniul servicii - turism.

In prezent, oficialitatile din zona sunt preocupate cu diminuarea ratei somajului, care are o cota superioara mediei pe tara.

Prin promovarea investitiei se considera ca:

se absoarbe din forta de munca disponibila in localitate si zona,

va prezenta un interes din partea altor factori decizionali pentru extinderea unor activitati complementare.

Echiparea tehnica a teritoriului

Reteaua de comunicatii

Reteaua de cai rutiere

In zona care a generat PUZ circulatia rutiera se desfasoara pe drumuri de exploatare, drumuri comunale, drumul judetean DJ 222C.

Drumurile de exploatare prezente in zona sunt urmatoarele:

versantul de nord: De 563, De 540, De 542, De 519, De 535, De 667, De 683, De 436;

versantul de sud: De 636, De 586, De 656, De 658;

versantul de est: De 573, De cariera;

versantul de vest: De 687/1, De 683, De 435.

Spre limita de sud a amplasamentului se afla drumul judetean DJ 222C: Tulcea – Mahmudia - Murighiol.

Drumurile de exploatare sunt drumuri de pamant nepietruite si neamenajate, cu exceptia De 573, care face legatura cu localitatea Mahmudia si amplasamentul statiei meteorologice situata pe colina dinspre Dunare, drum care este taiat in structura calcaroasa a dealului Bestepe. Niciunul dintre drumurile de exploatare nu are cale de rulare consolidata si amenajata corespunzator, iar in perioadele cu precipitatii abundente acestea devin impracticabile.

Drumurile stradale si de exploatare care vor fi consolidate si adaptate pentru transport sunt marcate pe Plansa 3.

In limita perimetrului destinat amplasarii turbinelor eoliene nu exista drumuri de exploatare.

Disfunctionalitati ale sistemului rutier

Disfunctionalitatile mentionate de proiectantul PUZ pentru caile de comunicatie rutiera sunt:

sistem rutier necorespunzator,

lipsa rigolelor de scurgere a apelor, lipsa altor instalatii sau amenajari speciale,

ampriza, respectiv partea carosabila, este necorespunzatoare, accesibilitate catre zona investitionala este defectuoasa.

Prioritatile PUZ din punct de vedere al retelelor de cai rutiere sunt :

Drumurile de exploatare care vor fi consolidate si adaptate pentru transport sunt grupate pe trei trasee:

traseul de est: drumul care porneste din portul industrial Mahmudia, ocoleste pe latura de est localitatea Mahmudia si se racordeaza la DJ 222 (zona dintre Mahmudia si Murighiol), continua spre vest pe acest drum pana la intersectia de la intrarea in localitatea Mahmudia de la care se intra pe drumul de exploatare agricola existent la limita sud-vestica a localitatii, pe langa terenul fermei, pana la drumul de exploatare De 658 pe directia est-vest;

traseul de vest: drumul care porneste din zona malului Dunarii, urca pe faleza de sub dealurile Bestepe, si continua pana la baza colinelor in dreptul amplasamentului T6; acest drum va trebui consolidat, largit, pietruit si protejat de apele meteorice;

traseul de sud: drumul De 658 care porneste din DJ 222, urca pe directia sud-nord spre dealuri si apoi continua spre est si spre vest la nivelul cotelor, paralel cu creasta dealurilor.

Pe versantul dinspre nord se poate accede din drumul comunal in De 556 si De 540 pana la amplasamentul T6. De la a doua platforma de descarcare, de pe malul Dunarii, se va putea accede pe De 519, apoi pe De 525 pana in De 540.

Zona amplasamentului parcului de turbine eoliene este situata pe versantii celor cinci coline. Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare ce vor fi realizate in amplasament prin lucrari specifice - terasamente, derocari, consolidari, taluzari, lucrari de arta, e.t.c. latimea acestor drumuri va fi de 5 m, plus rigolele de preluare a apelor pluviale si de directionare a acestora. Lungimea intregii structuri de drumuri care vor trebui sa fie realizate este de 23,72 km, cu o suprafata amenajata de 118 860 mp.

Pentru reducerea lucrarilor de construire a drumurilor pe amplasament se va lua in studiu posibilitatea ca pentru transportul echipamentelor agabaritice si montajul acestora sa se utilizeze elicoptere specializate pentru astfel de lucrari, ceea ce va reduce volumul lucrarilor de terasamente si transport cu cca. 50 %, lungimea si traseul drumurilor de exploatare ramanand aceleasi ele fiind oricum necesare pentru intretinerea si exploatarea parcului de turbine.

Reteaua de cai ferate

Zona studiata nu se situeaza in vecinatatea imediata a retelelor de cai ferate.

Reteaua de cai navigabile

Bratul Sf. Gheorghe reprezinta cea de a doua cale de circulatie in zona. Localitatea Mahmudia dispune de amenajari portuare utilizate mai ales pentru incarcarea in barje a calcarului metalurgic. Nici una dintre aceste amenajari nu dispune de dotarile necesare pentru transportul de materiale, echipamente si utilaje necesare realizarii obiectivului de investitie.

Transportul materialelor de constructie si in mare parte a echipamentelor si componentelor turbinelor eoliene se va face naval. Manevrarea acestor materiale se va face atat in zona portului fluvial existent (unde se va amenaja platforma organizarii de santier nr. 1), precum si pe platforma de descarcare a utilajelor si echipamentelor care se va amenaja in amonte de localitatea Mahmudia, pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe, pe un teren apartinand domeniului privat al primariei (Tarlaua 43, parcela P 291/1 si Np 297, adiacenta drumului de exploatare De 519), cu suprafata de 3 000 mp.

Cele doua platforme vor fi amenajate prin lucrari de terasamente si consolidare a malului pentru a asigura conditiile tehnice necesare pentru operatiuni de incarcare si descarcare in nave fluviale.

Puncte de control si trecere a frontierei

Nu este cazul.

Reteaua de cai aeriene

Nu este cazul.

Zone libere

In localitatile Mahmudia si Bestepe, in prezent, nu sunt organizate zone libere.

Alimentarea cu energie electrica

Surse de producere a energiei electrice

In localitatile pe teritoriul carora se afla amplasamentul obiectivului nu exista surse de producere a energiei electrice.

Retele electrice de transport

Zona care a generat PUZ nu este strabatuta de retele electrice de transport.

Retele de distributie

Activitatea de distributie si furnizare a energiei electrice din zona este asigurata de Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Tulcea (SDFEE).

Linii de distributie de inalta tensiune - 110 kV

Amplasamentul care a generat PUZ este strabatut de LEA de 110 KV. La o distanta de aproximativ 8 km de amplasament se afla insa LEA de 110 KV Tulcea Vest – Sarinasuf - Crisan.

Linii de distributie de medie si joasa tensiune

Liniile de distributie publica de medie tensiune (20 kV si 6 kV) au o raspandire mare atat in mediul urban cat si rural. Preponderente sunt liniile aeriene. Aceste retele sunt destinate alimentarii cu energie electrica a consumatorilor casnici, edilitari, tertiari, industriali etc.

Singura zona pe care exista retele edilitare de pe amplasamentul ce face obiectul PUZ este cea reprezentata de dealul dinspre localitatea Mahmudia pe care sunt prezente urmatoarele retele:

linie electrica aeriana (LEA) de 20 kV;

linie electrica aeriana pentru alimentarea cladirilor existente – statia meteorologica.

LEA de 20 KV se afla pe partea de N, E si S a amplasamentului - 92 de la Statia Tulcea Est la Mahmudia la distanta ce variaza intre 0,5 si 1 km.

Posturi de transformare:

In zona studiata de PUZ, la o distanta de aproximativ 8 km de amplasament, se afla statia de transformare 110/20 kV Sarinasuf.

In zona se afla insa postul de transformare 20/0,4 aflat in proximitatea statiei meteorologice.

Disfunctionalitati in transportul si distributia energiei electrice

Liniile de transport a enegiei electrice, majoritatea realizate la inceputul anilor ’80 nu au beneficiat de reparatii capitale. In prezent starea tehnica a unora este necorespunzatoare, gradul de uzura fiind ridicat pentru unele echipamente. Infrastructurile de transport si distributie din sectorul energetic necesita lucrari urgente de modernizare, pentru asigurarea sigurantei in functionare, cresterea eficientei si reducerea impactului asupra mediului. Efectuarea majoritatii acestora treneaza din pricina problemei nerezolvate a lipsei resurselor financiare necesare finantarii programelor de reabilitare si modernizare a capacitatilor existente.

Telecomunicatii

Conform precizarilor proiectantului din Memoriul general, pe amplasamentul ce face obiectul PUZ exista:

releul de telecomunicatii MTCT si cladirea anexa, pe cea de a cincea colina, la altitudinea de 180,5 mdM;

releul de navigatie fluviala situat pe creasta colinei a cincea, la altitudinea de 178 mdM;

releul de telefonie mobila Vodafon, pe aceeasi colina, la altitudinea de 181 mdM.

Retele de transport titei

Zona care a generat PUZ nu este strabatuta de retele de transport titei.

Conducte de transport produse petroliere

Nu este cazul

Retele de transport gaze naturale

Nu este cazul

Alimentarea cu energie termica

Constructiile, putine la numar, existente pe amplasamentul care constituie obiectul PUZ, beneficiaza de sistem clasic de incalzire, sau incalzire cu energie electrica.

Retele de utilitati

Retele de alimentare cu apa potabila

Zona studiata in PUZ este echipata cu retele de apa doar in zona dealului dinspre localitatea Mahmudia, dupa cum urmeaza:

conducta de alimentare cu apa a rezervorului de apa potabila pentru alimentarea comunei Mahmudia;

conducta de alimentare cu apa a comunei Mahmudia;

conducta de alimentare cu apa a cladirii statiei meteorologice si a statiei radio releu.

Retele de canalizare

Zona studiata in PUZ nu este echipata cu retele de canalizare. Pentru apele uzate rezultate de la cele doua cladiri existente pe dealul dinspre localitatea Mahmudia exista un bazin vidanjabil.

Dezvoltarea economica.

Structura activitatilor

Agricultura

Terenurile care fac obiectul documentatiei de fata sunt terenuri de categorie generala de folosinta pasune, arabil si padure. Zona care a generat PUZ cuprinde o suprafata de 194,49 ha, reprezentand o « zona de terenuri agricole » de 125,79 ha (65,23 %) si restul subzone, asa cum sunt prezentate in bilantul teritorial din Memoriul general al proiectantului.

In prezent terenul nu este cultivat, fiind o zona de pasune.

Spre sud amplasamentul este marginit de terenuri proprietate privata (culturi agricole si vii) si terenuri apartinand domeniului privat al comunei precum si domeniului privat al statului - zone de reimpadurire gestionate de Directia Silvica Tulcea.

Spre nord amplasamentul este marginit de terenuri agricole, pasiuni si partial plantatii silvice, apartinand domeniului privat al comunei, domeniului public al statului si domeniului privat al persoanelor fizice si juridice.

Spre vest si nord-est amplasamentul se invecineaza cu cladirile fostului complex de vaci de lapte Bestepe.

Industria, servicii

In zona ce constituie obiectul de studiu al PUZ nu exista amplasate obiective industriale.

In categoria servicii, pe amplasament exista amplasate obiective ce asigura buna functionare a serviciilor de telefonie si radiocomunicatii: cele trei relee mentionate la capitolul “telecomunicatii”.

Turismul

Aflata la limita continentala a Rezervatiei Delta Dunarii, precum si prezenta Bratului Sf. Gheorghe, zona in care se afla si amplasamentul obiectivului are un potential turistic pus in valoare deja mai ales pe malul Dunarii.

Desi zona dealurilor Bestepe este declarata Rezervatie naturala nu poate fi valorificata turistic in mod special, fiind greu accesibila, dar poate deveni o zona de interes si pentru turism dupa montarea turbinelor. Un traseu de circa 17 km de drum amenajat, trecand de pe o colina pe alta, la diferite cote de inaltime, poate oferi perspective inedite asupra peisajului. Accesibilitatea in zona nu va mai fi o problema inclusiv pentru cunoasterea speciilor protejate de Rezervatia naturala “Dealurile Bestepe”.

Pozitionarea turbinelor eoliene pentru producerea de energie electrica pe pantele dealurilor Bestepe vor face ca acestea sa fie vizibile dinspre Bratul Sf. Gheorghe. Acestea vor putea constitui o atractie turistica ca si vechile mori de vant care existau in perioada antebelica. Vizitarea parcului eolian in sezonul de vara poate sa devina un punct de atractie din programul oricarui traseu turistic in Delta Dunarii.

Pentru amenajarea peisagistica a lucrarilor proiectate se vor aplica replantarile cu elemente de vegetatie din speciile existente, prioritar cele protejate.

Cultura. Monumente istorice.

In Tabelul 2.2. sunt prezentate monumentele istorice din zona Bestepe-Mahmudia, asa cum sunt ele prezentate in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice.

In zona ce a generat PUZ nu exista monumente istorice. In vecinatatea amplasamentului, la cca 1 km, exista doua situri arheologice:

langa localitatea Mahmudia - cetatea bizantina Salsovia;

la poalele dealurilor spre versantul nordic, spre faleza dinspre balti, asezarea getica numita de localnici „Cetatiuia”.

Cele doua situri sunt inregistrate si cercetate in parte.

Prin amplasarea in zona a obiectivului de investitii nu se afecteaza direct patrimoniul existent mentionat in Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. (urmare)

Sanatate

Pe amplasamentul ce constituie obiectul de analiza al PUZ nu exista amplasate unitati din sectorul public sau privat de asigurare a asistentei sanitare a populatiei din localitatile Mahmudia si Bestepe.

Salubritate. Gestionarea deseurilor. Depozite de deseuri

Deseurile rezultate de la cele doua cladiri existente pe amplasamentul ce costituie obiectul PUZ, sunt colectate in recipienti de diferite capacitati, amplasati in spatii special amenajate in acest scop. Colectarea si trasportul deseurilor este asigurat de catre serviciile de salubritate.

2.1. Apa

Ape de suprafata

Reteaua hidrografica de suprafata este reprezentata de Bratul Sf. Gheorghe, al treilea brat al fluviului Dunarea. In zona analizata Bratul Sf. Gheorghe are o orientare aproximativa de la VNV la ESE, transversal pe structura geologica.

In cursul anului 2006 pe Bratul Sf. Gheorghe (M 36) debitul mediu anual al fluviului Dunarea a fost de 2 230 m³/s.

Pe amplasamentul ce constituie obiectul PUZ nu exista ape de suprafata, cu exceptia izvorului de pe versantul sudic al colinei de 242 m, spre drumul judetean DJ 222C, al carui regim de curgere este semipemanent

Zona de amplasament a turbinelor eoliene nu este inundabila. Zona cu risc la inundatii este portul Mahmudia.

Din punct de vedere al chimismului apei, fluviul Dunarea se incadreaza in clasa a II-a de calitate conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 1 146/2002 si ale Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata, cu exceptia unor parametrii specifici de poluare (metale grele Pb si Cd), care se incadreaza in clasa a IV-a, respectiv a V-a de calitate. Dupa indexul saprobic, Dunarea se incadreaza in clasa a II-a.

Fluviul Dunarea (sectiunea Tulcea Mm 38+500 ) este de clasa a II-a de calitate, exceptand regimul oxigenului care este de clasa a III-a. Pe parcursul anului 2006 cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii: substante organice, cloruri, azotiti, azot amoniacal, fenoli si fractiunea dizolvata a Pb-ului.

Aceeasi situatie se inregistreaza si in celelalte sectiuni de control.

Principalele surse de poluare sunt reprezentate de traficul naval si activitatile portuare, agro-industriale, turism si de gospodarire comunala in urma carora, datorita inexistentei unor instalatii de epurare performante si a platformelor de deseuri neautorizate, sunt deversate in emisarii naturali, direct sau antrenate de apele de siroire, si o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natura anorganica si/sau organica, contin germeni patogeni si polueaza si panza freatica.

Monitorizarea calitatii apelor de suprafata cade in principal in sarcina Administratiei Nationala “Apele Romane” care este institutia responsabila de calitatea apelor de suprafata. In paralel Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si APM Tulcea pot sa efectueze expertize fizico-chimice si biologice asupra calitatii apelor de suprafata. Analizele chimice si bacteriologice pe Bratul Sf. Gheorghe sunt efectuate de ARBDD in sectiunea de control Sf. Gheorghe.

In conformitate cu Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa indicatorii fizico-chimici si biologici determinati sunt cuprinsi in anuarele ARBDD si APM Tulcea. Ca puncte de referita pentru obiectivele proiectului se iau in considerare p.h. de Ordinul I din localitatiile Mahmudia si Sf. Gheorghe.

Din evolutia indicatorilor de calitate pe cursul de apa al fluviului Dunarea din raportul APM Tulcea pe 2006 se poate observa ca se inregistreaza depasiri ale limitelor admise pentru: suspensii, CCO-Mn, CCO-Cr, N-NO_2, Cu , Pb, Cd.

In Tabelul 2.3. sunt prezentati indicatorii de calitate a apelor pentru p.h. Mahmudia si Sf. Gheorghe.

Tabel 2.3.

Ca o concluzie se poate insa aprecia ca apa fluviului Dunarea este afectata de evacuarile de la marile unitati industriale (de exemplu SC Alum SA Tulcea, situat in amonte de p.h. Mahmudia), de  transportul naval si de evacuarile de ape menajere de la localitatile riverane (ape ce sunt deversate fara o epurare prealabila, cum este cazul si comunei Mahmudia) dintre care mentionam in mod special evacuarea menajera a municipiului Tulcea.

Lacurile.

Pe suprafata ce constituie obiectul de analiza al PUZ nu exista lacuri.

Resursele de apa subterana

Din studiul zonal al apelor subterane reiese ca directia generala de curgere a fluxului subteran este SSV – NNE.

Circulatia apelor subterane in versanti, se realizeaza preferential la contactul deluviilor cu roca de baza, sau prin izvoare. Izvoarele sunt cantonate la baza unor trepte morfologice din versanti sau a unor fisuri de desprindere din corpul alunecarilor de teren. La nivelul rocii de baza circulatia apelor subterane se face prin sistemul de fisuri deschise, intercomunicante.

Nivelul apelor subterane in zona de terasa este conditionata de infiltratiile din versanti si din precipitatii.

Calitatea apelor subterane este urmarita prin analiza probelor prelevate din forajul Mahmudia P Cariera si Bestepe Ferma Zootehnica.

Evolutia indicatorilor monitorizati pe parcursul anului 2006 este evidentiata in Tabelul 2.4.

Tabelul 2.4.

Din analiza valorilor indicatorilor se poate observa ca sunt depasiri ale concentratiilor maxim admisibile la toti indicatorii monitorizati la forajul de la Bestepe F.

Mentionam ca alimentarea cu apa in scop potabil pentru localitatea Mahmudia si statia meteorologica se realizeaza din sursa subterana care este situata pe unul din versantii dealului Mahmudia.

Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt urmatoarele:

poluarea apelor de suprafata;

conditiile si procesele hidro-geo-chimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi;

dezvoltarea intensiva a agriculturii in ultimele decenii cu utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot si fosfor si a pesticidelor, a condus la acumularea in sol a unora dintre acestia (sau a produsilor de degradare);

efectele pasivitatii fostelor complexe zootehnice de capacitati mari privind masurile pentru conservarea factorilor de mediu;

particularitatile climatice, hidrogeologice care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol si migratia substantelor rezultate din aceste procese.

In zona ce a generat PUZ, conform Memoriului general intocmit de proiectant, nivelul apei freatice se afla la adancimi mari, cu exceptia unui izvor de suprafata numit de localnici “fantana de leac” situat, asa cum am mai precizat, pe versantul sudic al colonei cu cea mai mare inaltime (242,35 m) dinspre localitatea Bestepe.

Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole a fost transpusa in totalitate, prin adoptarea urmatoarelor acte normative nationale:

Hotararea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole,

Ordinul comun nr. 425/2001 si 105.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul nr. 740/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul nr. 918/2002 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.

Zonele in care sunt analizate apele freatice sunt zone similare cu zonele vulnerabile la poluarea cu nitriti din surse agicole, care sunt prezentate in Tabelul 2.5. (Ordinul nr. 296/2005 al MMGA) pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. Din anexa la acest ordin se poate observa ca zona ce constituie obiectul de analiza al PUZ si zonele invecinate nu sunt evidentiate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati .

2.2. Aerul

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu din judetul Tulcea in 2006 de pe site-ul APM Tulcea nu se realizeaza monitorizarea calitatii aerului in zona Mahmudia - Bestepe. In judetul Tulcea reteaua de supraveghere si urmarire a calitatii aerului este formata in prezent din 7 puncte fixe de prelevare pulberi si poluanti gazosi, repartizate uniform pe toata suprafata municipiului Tulcea, oras in care este concentrata activitatea industriala a judetului. Avand in vedere:

distanta apreciabila intre zona ce constituie obiectul de studiu al PUZ si municipiul Tulcea,

functionarea turbinelor eoliene nu genereaza emisii in atmosfera,

consideram irelevant sa prezentam starea factorului de mediu aer din monitorizarile efectuate.

Apreciem ca sursele potentiale de poluare a atmosferei pentru zonele din imediata apropiere a zonei de analiza a PUZ sunt reprezentate de:

activitatile industriale,

traficul rutier si cel naval,

exploatarea resurselor naturale in cariere deschise,

activitatile agricole si de crestere a animalelor

depozitele de deseuri menajere prin poluantii caracteristici din arderea deseurilor (provocata ori prin autoaprindere), germenii patogeni si mirosurile dezagreabile,

arderea combustibililor in instalatiile termice.

Nu se poate aprecia insa, neexistand monitorizarea poluantilor caracteristici, nivelul de influenta asupra starii factorului de mediu aer din zona PUZ.

2.3. Solul

Din punct de vedere pedologic, in general, invelisurile de sol existente pe terenul ce este analizat in PUZ fac parte din urmatoarele clase pedogenetice (vezi Fig. 2.4)

a)      litosoluri redzinice (LS) pentru amplasamentele turbinelor eoliene si a instalatiilor auxiliare;

b)      cernoziomuri carbonatice (Ck).

Terenul concesionat este acoperit cu pasuni si arbusti. Suprafetele de teren limitrofe sunt cultivate in special cu vita de vie, cereale si plante tehnice.

Pentru amplasamentul Parcului eolian s-a realizat de catre SC Hidroconstructia SA, la comanda beneficiarului, un studiu geotehnic pentru fundatiile turbinelor in amplasament. Conform acestuia terenurile au caracteristici specifice loessurilor, zone de loess nisipos, precum si terenuri stancoase reprezentate de calcare, gresii si roci metamorfice. Din acest studiu, prin care s-au realizat lucrari in teren si laborator, compozitia granulometrica medie pana la adancimea de 4,00 m a stratului de loess este urmatoarea:

63 % praf;

7 % argila;

30 % nisip foarte fin.

Fig. 2.4. Harta solurilor judetului Tulcea

Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele componente ale acestuia influentate de interventiile antropice: industriale, agricole. Evaluarea calitatii solurilor consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a acestora. In functie de destinatie terenurile din zona analizata se clasifica in:

terenuri cu destinatie agricola;

terenuri cu destinatie forestiera;

terenuri aflate permanent sub ape;

terenuri din intravilan aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv, terenurile agricole si forestiere;

terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice etc.

Suprafata de teren studiata de PUZ este impartita in tarlale si parcele cu functiuni econmice inscrise in planurile cadastrale, dupa cum urmeaza:

terenuri cu destinatie forestiera (plantatii silvice, reimpaduriri realizate pe versantii de N si de S ale celor cinci comune) - 118,54 ha;

terenuri cu pasuni, constituite din vegetatie specifica zonei - 237,99 ha;

terenuri cu destinatie agricola - 18,97 ha;

terenuri neproductive - 7,1 ha.

In judetul Tulcea, nici o suprafata agricola nu intruneste conditiile necesare pentru a se incadra in clasa I de calitate, ponderea detinand-o terenurile din clasa a III-a de calitate.

In categoria terenurilor arabile care detin o pondere de 80,6 % din totalul agricol, la pasiuni majoritatea se incadreaza in clasele de calitate III – IV, la fanete majoritatea o detine terenurile din clasele IV - V, iar terenurile ocupate cu vii si livezi sunt corespunzatoare claselor III – IV. Aceasta caracterizare este valabila, prin extrapolare si terenurilor din zona ce constituie obiectul de analiza al PUZ.

Degradarea solului  este produsa in general de:

poluarea datorata activitatilor antropice - prin depuneri de poluanti antrenati prin dispersie,

folosirea irationala a fertilizatorilor si a substantelor fitosanitare, lucrari agricole (tasare)

depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si urbane,

de fenomenele naturale cum ar fi seceta, vantul sau excesul de umiditate- eroziune.

Utilizarea actuala terenului concesionat ne indreptateste sa afirmam ca solul nu este poluat din surse de origine industriala, neexcluzand posibilitatea existentei unei poluari din surse agricole pe unele dintre parcele.

Principalele surse potentiale de poluare a solului in zona ce constituie obiectul de studiu al PUZ:

agricultura – prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice prin care se produce infiltrarea acestora in sol si in apele freatice, din cauza fenomenului de spalare a componentelor nutritive din si de pe sol de catre apele de irigatie sau ploi, contribuind la accentuarea procesului de eutrofizare a cursurilor de apa; utilizarea substantelor fitosanitare in care sunt incluse substantele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea insectelor daunatoare – insecticidele si pentru combaterea diferitelor boli criptogamice – fungicidele, bactericidele si virucidele;

instalatiile de ardere a combustibililor prin poluantii cu efect acidifiant de tipul oxizi de azot si oxizi de sulf care, prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar, se depun pe sol;

depozitarea necontrolata de deseuri de orice tip.

Reziduurile zootehnice se constituie ca ingrasamant organic pentru suprafetele agricole. Utilizarea lor in exces si pe perioadele de timp nerecomandate de studiile de specialitate agro-pedologice poate produce poluarea solului. Conform raportului APM Tulcea privind starea mediului in anul 2006, in judetul Tulcea nu exista soluri afectate de deseurile zootehnice.

Terenul ce face e obiectul PUZ nu a fost monitorizat de APM Tulcea, neregasindu-se aprecieri in documentele studiate care au stat la baza elaborarii prezentei lucrari. Avand in vedere insa amplasarea surselor de poluare a solului identificate prin monitorizarea realizata de APM Tulcea la nivel de judet, s-a constatat ca zona ce constituie obiectul de analiza al PUZ nu este evidentiata ca zona critica sub aspectul degradarii solului in Raportul pe 2006 privind starea mediului.

. Geologia subsolului

Date geologice

Din punct de vedere geologic perimetrul de amplasament a parcului eolian se afla pe cele mai vechi structuri cunoscute in tara noastra: resturile din marele lant muntos Hercinico-Himeric care leaga Crimeea de masivele hercinice din Europa Centrala. Zona de orogen este formata dintr-un fundament de roci de varsta paleozoica ce ies la zi in unele puncte, din depozite triasice foarte bine reprezentate, din depozite loessoide liasice si cuaternare.

Cuvertura sedimentara, strans cutata si afundata in depozite triasice, este de tip devonian si consta din depozite de gresii, sisturi si calcare dolomitice (vezi Fig.2.5.). Peste acesta formatiune care formeaza roca de fundament sunt depuneri eoliene de loess cuaternar. Se semnaleaza aflorismente calcaroase relativ frecvente.

Fig. 2.5. Harta geologica a judetului Tulcea

Zona care constituie obiectul PUZ se inscrie in masivul Dobrogei de Nord, alcatuit sub raport petrografic din roci metamorfice (sisturi verzi - Podisul Casimcei), eruptive (granite) si sedimentare, reprezentate prin calcare, conglomerate, gresii, argile, nisipuri si pietrisuri.

Evolutia paleografica a acestui sector este strans legata de evolutia intregului podis dobrogean.

Inca din Precambrian (sfarsitul Protozoicului) are loc individualizarea sisturilor verzi din Podisul Casimcei, in timpul orogenezei baikaliene, fiind mai bine consolidate in Silurian, in urma orogenezei caledoniene. In Carbonifer, ca urmare a miscarilor tectonice care au afectat intreaga catena carpatica din Europa Centrala in Dobrogea de Nord, se contureaza Muntii Macinului.

Dupa Carbonifer, Masivul Dobrogei de Nord a fost supus, pe o perioada lunga, proceselor de exondare si erodare, care au determinat altitudinile reduse si aparitia la zi a sisturilor verzi, precum si a proceselor vulcanice si metamorfice si repetatelor transgresiuni marine cu implicatii asupra formarii zacamintelor naturale. In Neogen are loc individualizarea Dealurilor Tulcei si a Podisului Babadagului.

In Cuaternar ale loc conturarea cursului Dunarii si formarea Deltei Dunarii (prin colmatarea vechiului golf al Marii Negre). Din Cuaternar si pana in prezent, regiunea a fost si este supusa si in prezent roceselor de modelare: eroziune eoliana si procese carstice pe rocile solubile (calcare).

**Pentru amplasamentul Parcului eolian s-a realizat de catre SC Hidroconstructia SA, la comanda beneficiarului, un studiu geotehnic pentru fundatiile turbinelor in amplasament.

Pentru descifrarea conditiilor geotehnice ale amplasamentului ce constituie obiectul PUZ, SC Hidroconstructia SA a realizat urmatorul program de lucrari de teren si laborator in vederea identificarii locatiilor pentru amplasarea fundatiilor turbinelor eoliene:

Etapa a I-a: cartarea geologica a zonei parcului eolian prin care s-a determinat alcatuirea geologica a zonei amplasamentului;

Etapa a II-a: prospectiuni geofizice (sondaje electrice si verticale pe fiecare din fundatiile turbinelor);

Etapa a III-a: foraje mecanice in amplasamentele in care, conform rezultatelor obtinute in etapa a II-a, grosimea stratului acoperitor de loess este mare; prin aceste lucrari s-a evidentiat grosimea stratului de loess si s-au prelevat probe pentru determinari de laborator;

Etapa a IV-a: lucrari de laborator prin care s-au determinat caracteristicile geotehnice ale depozitelor loessoide.

Rezultatele studiului geotehnic au fost urmatoarele:

Masuratorile geo-electrice, efectuate prin metoda rezistivitatilor utilizand procedeul sondajelor electrice verticale (SEV) in 30 de puncte , cate 5 puncte pentru fiecare punct (vezi Anexa 4) au pus in evidenta existenta a trei limite geo-electrice care separa urmatoarele strate:

Amplasamentul 1:

a)      Stratul I, alcatuit din loess, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 0,70 - 4,00 m (grosime medie 1,88 m);

b)      Stratul II, alcatuit din calcar fisurat - alterat in partea superioara si calcar compact, in baza, strat caracterizat printr-o grosime medie de 9,13 m;

c)      Stratul III, alcatuit din calcar compact, care se afla sub adancimea medie de 11,00 m;

Amplasamentul 2:

a)      Stratul I, alcatuit din loess, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 0,60 - 0,75 m (grosime medie 1,88 m) ;

b)      Stratul II, alcatuit din loess in partea superioara si calcar fisurat-alterat la baza, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre1,05 - 3,80 m (grosime medie 2,52 m);

c)      Stratul III, alcatuit din calcar compact, care se afla sub adancimea medie de 11,00 m;

Amplasamentul 3:

a)      Stratul I, alcatuit din loess, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 0,60 - 0,80 m ;

b)      Stratul II, alcatuit din filite alterate si calcar fisurat in baza, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 2,40 - 5,20 m (grosime medie 4,10 m);

c)      Stratul III, alcatuit din filite compacte, care se afla sub adancimea medie de 4,85 m;

Amplasamentul 4:

a)      Stratul I, alcatuit din loess, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 0,60 - 0,80 m;

b)      Stratul II, alcatuit din loess in partea superioara si calcar fisurat-alterat in baza, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 4,10 - 5,50 m (grosime medie 4,72 m);

c)      Stratul III, alcatuit din calcar compact, care se afla sub adancimea medie de 5,46 m.

Amplasamentul 5:

a)      Stratul I, alcatuit din loess, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 0,60 - 1,44 m;

b)      Stratul II, alcatuit din loess si filite alterate, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 2,56 -3,75 m (grosime medie 3,17 m);

c)      Stratul III, alcatuit din filite alterate, care se dezvolta de la o adancime medie de 4,15 m.

Amplasamentul 6:

a)      Stratul I, alcatuit din loess, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 0,60 - 0,80 m ;

b)      Stratul II, alcatuit din loess, caracterizat printr-o grosime cuprinsa intre 4,30 - 8,35 m (grosime medie 5,64 m);

c)      Stratul III, alcatuit din calcar fisurat-alterat, care se afla sub adancimea medie de 6,30 m. Calcarele compacte se gasesc sub adancimea de 9,00 m.

In concluzie, din studiul geotehnic pus la dispozitie de proiectant rezulta ca terenul are in general urmatoarea stratificatie:

stratul I - alcatuit din loess care variaza intre 0,7m -20 m;

stratul II - alcatuit din calcar fisurat si filite care vairiaza intre 1,00 si ,5 m;

stratul III - alcatuit din calcar cmpact si filite compacte variind de la 3,00 m la 20 m.

Terenul de fundatie are caracteristici, dupa cum urmeaza:

amplasamente situate pe terenuri cu pachete mari de loess, nisipuri prafoase - deci la limita inferioara a terenului bun pentru fundare pentru care vor fi adoptate solutii adecvate de fundare - fundatii de greutate pentru terenuri cu P_cow de 120 kPa;

amplasamente situate in zonele de stanca - roci stancoase si semistancoase - unde pot fi adaptate solutii in functie de P_cow, in trei variante: > 400 kPa, > 600 kPa, > 1000 kPa (marne, sisturi, stanca).

Potentialul seismic al zonei ce constituie obiectul PUZ. Amplasamentul parcului eolian se incadreaza in zona cu macroseismicitate I = 7₁ pe scara MKS (unde indicile 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 de ani) conform SR 11100/1-93 (vezi Fig. 2.6.).

Dupa noul normativ P 100-1/2006, intrat in vigoare la data de 01.01.2007 care a inlocuit P 100-92, amplasamentul se caracterizeaza prin :

valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare(pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR 100 ani) a_g= 0,16 g (vezi Fig. 2.7.);

perioada de control(colt),  a spectrului de raspuns T_c= 0,7 sec (Fig. 2.8).

Luand in considerare conditiile geologice si hidrologice locale ale amplasamentului concluzia Studiului geologic a fost ca nu pot exista conditii de amplificare semnificativa in timpul cutremurelor puternice care se produc in zona Vrancea. Prin urmare, se poate estima ca intensitatea maxima posibila in amplasamentul viitoarei constructii poate fi I_A = 7,5 (MSK). Acestei valori de intensitate i se poate asocia o valoare a acceleratiei de a_Hmax = 0,19 g. De mentionat ca aceasta valoare a acceleratiei poate fi atinsa, atat in cazul producerii unor cutremure intermediare din zona Vrancea, comparabile cu cele produse in 1940 (M_S = 7,4) si intre 1977 (M_S = 7,2), cat si a unor cutremure din zona Sabla (in Marea Neagra, in zona teritoriala apartinand Bulgariei).

In zona Sabla, la data de 31.03.1901 s-a produs un cutremur puternic cu urmatoarele caracteristici: magnitudinea  M_S = 7,2; I_o = 10 (MSK); h = 32 km si distanta epicentrala DE = 190 km. Intensitatea de amplasament corespunzatoare acestui cutremur a fost I_A = 6,7(MSK).

2.5. Biodiversitatea

Biodiversitatea este constituita din sistemele ecologice care functioneaza in regim natural si seminatural si din sistemele antropizate prin transformarea si simplificarea primelor categorii.

Conform incadrarii biogeografice (vezi Fig. 2.9.) teritoriul judetului Tulcea se situeaza in regiunea de tip stepic

Din punct de vedere floristic (vezi Fig. 2.10), teritoriul analizat ocupa Regiunea Central Europeana si in cadrul acesteia, Provincia Danubio – Pontica.

Judetul Tulcea, datorita unui climat specific Dobrogei de Nord (continental excesiv, de tip pontic), beneficiaza de o diversitate biologica deosebita atat prin numeroasele tipuri de habitate si ecosisteme cat si prin multitudinea de specii de flora si fauna. Acoperita in proportie de 60 % de ecosisteme naturale si seminaturale, pe suprafata judetului Tulcea s-au identificat un numar de 25 de tipuri de habitate naturale, dintre care evidentiem: stepele, pajistile, pasunile forestiere, stancariile, grohotisurile, raurile, lacurile, apele stagnante dulci, vegetatia de tarm, stufariile, turbariile, canalele si lagunele, dunele costiere de nisip, zonele agricole, mlastinile si plajele nisipoase.

Pana in prezent in judetul Tulcea au fost identificate un numar de 17 tipuri de habitate de interes comunitar pentru care au fost declarate sit-uri de importanta comunitara, conform Ordinului 1198/25.11.2005 pentru actualizarea anexelor 2, 3, 4 si 5 la O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 345/2006.

Biotopurile din amplasamentul studiat sunt caracteristice padurilor, pasunilor si terenului arabil.

Amplasamentul propus pentru parcul eolien proiectat este amplasat pe dealurile Bestepe - Mahmudia, amplasamentul fiind lipsit de mlastini si zone umede.

Corpul de apa de suprafata permanent, este Bratul Sfantul Gheorghe care este situat la peste 700 m de amplasamentul studiat.

In zona ce a generat PUZ, exista un izvor de suprafata cu regim de curgere semipemanent, numit de localnici “fantana de leac” situat pe versantul sudic al colonei cu cea mai mare inaltime (242,35 m) dinspre localitatea Bestepe.

In zona de amplasament al centralelor eoliene de la Mahmudia pot fi intalnite elemente ale habitatelor caracteristice regiunii biogeografice de tip stepic, respectiv:

6210 – pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros,

6430 – comunitati de liziera cu ierburi inalte hifrofile de la nivelul campiilor pana la cel montan si alpin,

6410 – pajisti de Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase,

6510 – pajisti de altitudine joasa (Alopecurus proteuris, Sanguisorba officinalis),

8030 – comunitati pioniere din Sedo-Scleronthian sau din Sedo-albi-veronician dilleni, pe stancarii silicioase,

91AA – vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos,

91FO – paduri riporiene mixte cu Quercus robur, Ulmus laeris, Fraxinus esccelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor rauri,

91IO – vegetatie de silvostepa eurosiberica cu Quercus spp,

91XO – paduri dobrogene de fag,

92AO – zavoaie de salix alba si populous alba,

92DO – galerii sipoiene si tufarisuri.

Pe baza propunerilor din teritoriu, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a semnat Ordinul nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene, fiind o retea de arii naturale protejate formata din:

arii speciale de conservare (Special areas of Conservation, SAC) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice), sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

arii de protectie speciala avifaunistica (Special protected Areas, SPA) constituite conform Directivei Pasari (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la conservarea pasarilor salbatice), sit protejat pentru conservarea speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare.

Lista siturilor de importanta comunitara aflate pe teritoriul judetului Tulcea in zona sau vecinatatea zonei ce constituie obiectul PUZ:

Delta Dunarii – sit de importnta comunitara, cu suprafata unitatii administrativ teritoriale cuprinsa in sit (pe teritoriul judetului Tulcea, in procente): Babadag (21 %), Baia (1 %), Bestepe (45 %), C.A. Rosetti (> 99 %), Ceamurlia de Jos (47 %), Ceatalchioi (99 %), Chilia Veche (> 99 %), Crisan (99 %), Grindu (9 %), Isaccea (25 %), Jurilovca (67 %), Luncavita (1 %), Mahmudia (66 %), Maliuc (98 %), Marea Neagra (mai mic1 %), Mihai Bravu (1 %), Murighiol (88 %), Niculitel (1 %), Nufaru (40 %), Pardina (>99 %), Sarichioi (50 %), Sfantu Gheorghe (> 99 %), Somova (54 %), Sulina (99 %), Tulcea (31 %), Valea Nucarilor (28 %).

In conformitate cu H.G. nr. 1 284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, in judetul Tulcea au fost declarate siturile care au regim de arie protejata speciala avifaunistica, printre care se numara si:

Situl Bestepe – Mahmudia cod RO SPA 0009, suprafetele comunelor Bestepe si Mahmudia fiind parte componenta a suprafetei sitului in proportie de 11 %, respectiv 3 %

Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie cod RO SPA 0031, suprafetele comunelor Bestepe si Mahmudia fiind parte componenta a suprafetei sitului in proportie de 41 %, respectiv 63 %

Trebuie mentionat faptul ca rezervatia naturala Dealurile Bestepe constituie una din rarele arii protejate in care sunt intalnite pajisti stepice atat pe substrat calcaros cat si silicios ceea ce sporeste numarul total de specii de plante.

Instituita prin HG 2 151/2004, rezervatia naturala Dealurile Bestepe (vezi Fig. 2.11.) ocupa o suprafata de 415 ha din teritoriile administrative ale comunelor Mahmudia si Bestepe si se afla in custodia Directiei Silvice Tulcea.

Fig. 2.11. Rezervatia naturala Dealurile Bestepe (415 ha ) si

Aria de importanta avifaunistica Bestepe – Mahmudia ( ha )

Limitele rezervatiei sunt reprezentate prin linia de contact intre parcelele incluse in rezervatie si urmatoarele terenuri sau repere:

Limita nordica: se desfasoara pe la poalele dealurilor Bestepe, incepe de la drumul De 687/1, se indreapta pe un traseu sinuos spre sud-est (limitrof terenurilor arabile A685, A670) apoi continua spre est in lungul drumului De 667, ocoleste spre sud pasunea Pp664, apoi continua meandrat spre est, invecinandu-se cu terenul arabil A528, pasunile P581/2, P527, terenurile arabile A532, A537, A560, pasunea P561/1, terenul arabil A562, de unde se indreapta predominant spre nord-est, de-a lungul drumului De 563, pana intalneste intravilanul comunei Mahmudia;

Limita estica: urmareste conturul sinuos al terenului arabil A568 si al intravilanului comunei Mahmudia;

Limita sudica: porneste de la intravilanul comunei Mahmudia, are o orientare generala vestica, si traverseaza pe la poale versantii sudici ai dealurilor Bestepe. Limita este invecinata cu terenul Cat574, urmeaza curbele drumului De 573, ocoleste pe la nord pasunea P577, se prelungeste pe drumul De 573, contureaza pe la nord pasunea Pdp578, si ravena Nr585, pana intersecteaza drumul De 586 ce separa rezervatia de viile comunei Mahmudia. Limita continua apoi spre vest, pana cand intersecteaza drumul De 693 (pe acest traseu invecinandu-se cu terenurile arabile A659 si pasunea P694);

Limita vestica este reprezentata de drumul De 687/1, ce se prelungeste pe directie nordica, apoi nord-estica, pana intalneste limita nordica a rezervatiei.

Rezervatia naturala Dealurile Bestepe cuprinde urmatoarele parcele si subparcele cadastrale: P684, Nr689, P668, Nr661, P660, Nr662, Pd663, P666, Pp665, Pp668, Pp581/1, P530, Pd581, P582, PDp583, PDp584, PDp578, P579, P572, Nb570, Nr569, PDt564, PDt565, Nr566, P582 si A686. Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Mahmudia, anul 1986.

Informatii despre flora locala

Statisticile existente inregistreaza in Dobrogea 1911 specii, rezultand ca flora acestei provincii este foarte bogata, determinata si de o bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizeaza zona Dobrogei de Nord. Luand in considerare importanta la nivel european au fost identificate si sunt prezentate in cele ce urmeaza, speciile de plante de interes comuntar a caror conservare necesita desemnarea ariilor de protectie.

Rezervatia naturala Dealurile Bestepe, situata intre localitatile Mahmudia si Bestepe cuprinde urmatoarele parcele si subparcele cadastrale: P684, nr. 689, P668, nr. 661, P660, Pd663, nr. 662, P666, Pp665, Pp668, Pp581/1, P530, Pd581, P582, PDp583, PDp584, PDp578, P579, P572, Nb570, nr. 569, PDt564, PDt565, nr. 566, P582 si A686.

Habitatelor caracteristice regiunii biogeografice de tip stepic mentionate anterior le sunt specifice speciile de plante prezentate in cele ce urmeaza:

1939 – Agrimonia pilosa (Turita)

1516 – Aldovronda vesiculosa (Oratel)

2253 – Centourea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoe)

4067 – Echium russicum (Capul sarpelui)

2327 – Himontoglossum caprinum (Ouale popii)

4097 – Iris aphylla ssp. hungorica (Iris)

1428 – Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta)

2079 – Moehringia jankoe (Merinana)

2125 – Potentilla emilii popii (Buruiana cu doua degete)

Clopotelul dobrogean (Companula romonica) este inscris in Lista Rosie europeana in categoria vulnerabil.

Marsilea quadrifolia (trifoi cu patru foi) si Aldovranda vesiculosa (Oratel) au statutul legal de „strict protejat” mentionat in Directiva Habitatelor, Conventia de la Berna si Legea 345/2006.

Valoarea ecologica ridicata o reprezinta vegetatia saxicola pontic-balcanica si asociatiile Agropyro-brandzae-thzmetum zygioidi, Festucetum callieri pentru caracterul lor endemic. Recent (anul 2003) a fost identificata asociatia endemica pentru Dobrogea Poliuretum spirae-christi.

Vegetatia arbustica se incadreaza in asociatia Pruno spinasoe-Cratoegetum. Din vegetatia forestiera a rezervatiei face parte asociatia Paeonis pergrinae – Carpineturi orientalis specifica etajului padurilor submediteraniene.

Dintre speciile de flora spontana pentru care se elibereaza autorizatie de mediu de catre APM Tulcea, in vederea valorificarii economice mentionam:

Rezervatia Dealurile Bestepe, zona ce constituie obiectul de analiza al PUG, reprezinta una din rarele arii protejate in care sunt intalnite pajisti stepice atat pe substrat calcaros cat si silicos, ceea ce sporeste numarul total de specii de plante. Specii precum Goniolimon collinum, Herniaria hirsuta, Ephedra distachya sunt intalnite doar in alte cateva rezervatii din judetul Tulcea. Alte specii precum Reseda phyteuma, Symphytum tauricum, Rosa elliptica sunt conservate in arii protejate doar aici, in nordul dobrogean.

Valoarea ecologica cea mai ridicata poate fi atribuita vegetatiei saxicole Pontic-balcanice si asociatiilor Agropyro-brandzae-thymetum zygioidi Dihoru (1969), Festucetum callieri Serbanescu 1965 apud dihoru (1969)1970, avand in vedere caracterul lor endemic pentru Dobrogea. Vegetatia arbustiva se incadreaza in asociatia Pruno spinosae – Crataegetum Soo (1927) 1931. De asemenea, in cursul cercetarilor din 2003 a fost identificata asociatia endemica pentru Dobrogea, Paliuretum spinae – christi .

Trebuie mentionat ca habitatele caracteristice au fost influentate in timp de aparitia, acum circa 35 de ani, a padurilor, producandu-se modificari semnificative - acest lucru fiind consemnat si in Procesul verbal incheiat in urma sedintei grupului de lucru (vezi Anexa 3). Aparitia padurilor a influentat lantul trofic caracteristic zonei, schimband in timp caracteristicile ce o incadreaza in categoria ariilor cu habitate specifice pajistilor stepice.

Din vegetatia forestiera a rezervatiei face parte asociatia Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis specifica etajului padurilor submediteraneene, raspandita in tara in special in Dobrogea, caracteristic habitatului – paduri submediteraniene - habitat care contine specii pe care statele semnatare ale Conventiei de la Berna s-au angajat sa le protejeze.

Habitatele mentionate anterior asigura spatiu vital pentru numeroasele specii de fauna care vor fi prezentate in continuare.

Specii de mamifere

1355 – Lutra lutra (vidra) la bratul Sf. Gheorghe, strict protejata.

Vidra are lungimea cuprinsa intre 70-90 cm (cap si trunchi), iar coada de 35-40 cm. Femela este mai mica decat masculul. Capul este mic, turtit si lat. Urechile sunt rotunjite, scurte, putin iesite din blana, acoperite de un opercul membranos. Ochii sunt mici, aproape de colturile gurii, cu pupila rotunda. Buzele sunt groase, iar cea superioara prezinta mustati. Nasul este golas, cu papile in retea.

Picioarele sunt scurte in raport cu corpul, avand cate 5 degete unite prin membrana de inot. Blana are peri moi si matasosi; cei moi de la baza sunt cafeniu-deschis, iar spre varf sunt cafeniu-intunecat. Pe barbie, laturi si mijlocul buzei superioare  are cateva pete neregulate, albe sau albicioase. Se intalnesc foarte rar exemplare cu blana roscata-deschis, galbena sau alba. Vaneaza deseori in grup; este un animal de amurg si de noapte, dar poate fi intalnit si ziua. Se hraneste cu pesti, broaste, raci,

1310 – Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi)

1304 – Rhinolophus ferrumequinum (liliac mare cu potcoava, strict protejat.

Erinaceus europaeus (arici), protejat

1356 – Mustela lutreola (nurca), strict protejata

1324 – Myotis suyotis (liliac comun)

2021 – Sicista subtilis (soarece saritor de stepa)

1335 – Spermophilus citellus (popandau), strict protejat

Lepus capeuris (iepure de camp), protejat

Specii de amfibieni si reptile

1188 – Bombina bombina (Buhoi de balta cu burta rosie), strict protejata

Corpul este indesat, turtit, cu dimensiuni variind intre- cm. Capul este relativ mic, avand lungimea egala cu latimea, cu botul rotunjit. Ochii sunt proeminenti, avand pupila triunghiulara. Dorsal, tegumentul este accentuat veruculos, acoperit cu numerosi negi, rotunzi sau ovali, avand un punct negru central. Cuta gulara este distincta. Masculul are doi saci vocali interni, care nu se deschid in gura; cand sunt umflati, gusa devine globulara si mai mare decat capul.

Bombina bombina este o specie diurna, predominant acvatica. Intra in apa primavara devreme, in martie si se retrage pentru hibernare in luna octombrie. Ierneaza pe uscat, in ascunzisuri. Reproducerea are loc in intervalul aprilie-mai. Ouale sunt depuse izolat sau in gramezi mici, fixate de obicei pe plante. Dupa 8-9 zile apar mormolocii. Inoata cu usurinta; pe mal se deplseaza prin sarituri mici. Se hraneste cu insecte, melci mici si viermi. Nepretentioasa, traieste in orice ochi de apa, permanent sau temporar, in balti de la ses si campie, urcand si in regiunea dealurilor. In Romania este prezenta pretutindeni in zonele de ses: Campia Romana, Baragan, Dobrogea, inclusiv delta, Crisana, Podisul Transilvaniei si Podisul Moldovei.

1220 – Emis orbiculoris (broasca testasa de apa), strict protejata

Carapacea masculului are dimensiuni cuprinse intre 14-17 cm, iar coada are lungimea cuprinsa intre 6-9 cm; carapacea femelei este de 14-18 cm, iar coada de 6-8 cm. Carapacea exemplarelor juvenile este rotunjita, pe cand la adulti se prezinta sub forma eliptica, putin mai lata posterior, decat anterior; placile sunt uneori divizate. Coada prezinta solzi in verticil, mai mult sau mai putin proeminenti. Carapacea la tineri este de culoare cafeniu-intunecat, patata confuz; plastronul este negru- cafeniu, iar marginile au pete galbui. Picioarele si coada sunt cafenii-intunecat, deasupra punctate cu galbui, dedesubt galbene intens, cu pete intunecate. La adulti, carapacea are fondul cafeniu-intunecat, cafeniu-rosiatic, sau negru cu pete rotunde sau linii intrerupte galbene, mai mult sau mai putin numeroase, dispuse in raze pe fiecare dintre placi, iar plastronul este galben deschis sau galben-roscat, cafeniu sau aproape complet negru. Picioarele si coada sunt negricioase, mai mult sau mai putin patate cu galben. Capul masculului este cafeniu cu spirale negre, la femele este patat cu galben. Irisul mascului este albicios, al femelei galbui. Traieste in ape statatoare, maloase si in cele care au un curs linistit. Inoata si se scufunda foarte bine. Se hranesc cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori.

1219 – Testudo graeca (testoasa de uscat dobrogeana), strict protejata

1993 – Triturus dobrogicus (Triton dobrogean), strict protejat

neschimbata si dupa reproducere. In Romania specia este intalnita cu precadere in Delta Dunarii.

Lacuta agilis (soparla de camp), strict protejata

Podorcis tomica (soparla de iarba), strict protejata

Rana dolmotica (broasca raioasa), strict protejata

Este de remarcat ca rezervatia naturala Dealurile Bestepe este singura arie protejata in care a fost semnalat Eryx jaculus.

Specii de pesti

In interiorul perimetrului parcului eolian ca si in rezervatia naturala Dealurile Bestepe nu apar corpuri de apa de suprafata, insa in zona studiata se afla bratul Sf. Gheorghe unde se pot intalni urmatoarele specii de pesti:

9904 – Alosa macotica (scrumbie mica)

2491 – Alosa pontica (scrumbie de Dunare), specie protejata

Are corpul alungit si comprimat lateral, inaltimea maxima reprezinta 20-26% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 40-60% din inaltime. Lungimea capului reprezinta 24-28% din cea a capului, iar cea a botului 24-28% din cea capului. Gura terminala este mare, putin oblica in sus; deschiderea ei ajunge pana sub marginea anterioara a ochiului sau putin in urma acesteia, iar articulatia mandibulei in urma marginii posterioare a ochiului. Lungimea pedunculului caudal reprezinta11,8-16,5 %, inaltimea minima intre 7-10,5 %, iar spatiul perdorsal 45-49 % din lungimea

Scrumbia de Dunare este o specie marina migratoare, care ierneaza in mare si se reproduce obligatoriu in fluvii. Ierneaza la adancimi apreciabile si la o distanta mare de tarm. Migratiunea de primavara incepe in luna martie, la o temperatura de 6 ºC, cand bancurile apar la tarm, indreptandu-se spre nord.

Ele stationeaza un timp in fata gurilor Dunarii, dupa care urca in susul fluviului. Migratiunea cea mai intensa are loc in luna aprilie si inceputul lunii mai; unele exemplare urca insa din iunie. Indata dupa reproducere coboara inapoi in mare; exemplare izolate se mai intalnesc in Dunare pana la sfarsitul lui iulie. In migratiunea de inapoiere in mare, exemplarele sunt grupate. Indata ce au ajuns in mare, exemplarele adulte se retrag la adancimi relativ mari. Puietul incepe sa migreze spre mare imediat dupa reproducere; el stationeaza un timp indelungat in spatiul indulcit din fata gurilor Dunarii. O mare parte din puiet este antrenat in balti, unde piere la retragerea apelor.

Locurile de reproducere pe Dunare nu au fost inca precis stabilite; ele sunt situate, in cea mai mare parte, intre Calarasi si Braila, dar si in amonte de Calarasi, perioada de reproducere incepe in mai si se termina in iulie. Depunerea icrelor se face in portii. Prolificitatea creste cu varsta. Unele exemplare devin mature la 2 ani, majoritatea la 3 ani. Hrana consta indeosebi din pesti (70-75%), in mare: Engraulis, Clupeonella, Sprattus, in apele dulci mai ales ciprinide. Crustaceele constituie, deopotriva, o sursa de hrana (Crangon, Upogebia, Idothea, gamaride).

4120 – Alosa tanaica (Rezearfa de Dunare)

Corpul este mai inalt decat la celelalte doua specii ale genului, inaltimea reprezinta 23,5 - 28% din lungimea fara caudala, iar grosimea este de 35 - 28% din inaltime. Celelalte caractere biometrice difera foarte putin de cele ale celorlalte specii ale genului.

1130 – Aspius aspius (avat), protejat

Lungimea botului reprezinta 25 % - 31 % din cea capului. Gura mare, terminala si oblica in sus, se intinde pana sub partea anterioara sau pana la mijlocul ochiului. Are buze subtiri, continue; mandibula are o proeminenta care se potriveste intr-o scobitura a falcii superioare si care ajuta la apucarea pradei, suplinind astfel dintii. Lungimea peduncului caudal constituie 18,5 - 21,5 % din cea a corpului fara caudala, iar inaltimea minima 9,5 - 11,5 %. Are spatele masliniu – inchis, ceva mai jos vanat, flancurile argintii, fata ventrala alba. Dorsala si caudala sunt cenusii, ventrelele si anala incolore sau palid rosietice, pectoralele incolore. Buzele sunt albicioase. Avatul traieste atat in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari li dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. O buna parte din exemplarele din Dunare intra pentru reproducere in balti. In rauri urca in timpul reproducerii. Reproducerea are loc in martie-aprilie pana in mai. Depun icrele pe fund tare, atat in apa curgatoare, cat si in balti.

Alevinii masoara la ecloziune 4 - 6 mm. Masculii ating maturitatea sexuala la 4 veri, iar femelele la 4 sau 5 veri. Puii se hranesc initial cu plancton; puii mai mari si adulti se hranesc aproape exclusiv cu pesti, in primul rand cu obleti. Este un rapitor de zi, care inoata activ dupa hrana, de aceea e mai degraba considerat daunator.

2555 – Gymnocephalus baloni (ghibort de rau)

Inaltimea ghibortului reprezinta 25-34% din lungime, iar grosimea 56 – 80 % din inaltime (in functie de sex si de maturatia sexuala). Profilul dorsal este convex de la varful botului pana in dreptul ochiului, dua care urca rectiliniu. Profilul ventral este slab convex. Lungimea capului reprezinta 28,5 – 34 % din cea a corpului. Ochii situati in jumatatea anterioara a capului, privesc mai mult lateral. Botul este obtuz, iar gura mica, terminala. Pedunculul caudal este scurt si comprimat lateral. Lungimea

fumurii. In perioada reproducerii, culorile sunt mai vii; pieptul are nunate rosiatice, iar irisul aurii. Este o specie de apa dulce statatoare sau lin curgatoare, suportand si apa usor salmastra. Traieste in Dunare si in raurile de ses, in acestea localizandu-se in portiunile incete, pe fund de nisip fin, mal si argila, in locurile cu apa relativ adinca, adesea la radacinile de salcii sau in vegetatie. Traieste adesea in carduri mici. Nu intreprinde migratiuni propriu-zise, ci doar mici deplasari in vederea reproducerii. Reproducerea are loc de la sfarsitul lunii martie pana in luna mai. Icrele se lipesc pe fundul apei sau pe plante; depunerea acestora are loc in portii. Aceasta specie se hraneste cu animale bentonice: chironomide sau cu insecte, viermi, crustacee, apoi cu icre, larve si puiet de pesti.

1157 – Gymnocephalus schraetzer (Rapar), protejat

Corpul rasparului este relativ alungit; inaltimea reprezinta 19-24,2 % din lungime, iar grosimea 58 - 76 % din inaltime. Profilul dorsal urca aproape rectiliniu de la varful botului pana la insertia  dorsalei, dupa care coboara; privit lateral, capul apare triunghiular. Profilul ventral este aprope orizontal. Lungimea capului reprezinta 30 - 33 % din cea a corpului. Ochii, situati mai mult in jumatatea posterioara a capului, privesc mai mult lateral. Botul este mult mai lung decat la Gymnocephalus baloni si inalt la partea posterioara. Gura este mica, terminala. Pedunculul caudal este mai scund si mai gros decat la specia precedenta; lungimea sa reprezinta 18 - 23 %, iar inaltimea minima 6,2 - 7,3 % din lungimea corpului. Solzii sunt mici; numarul de serii transversale de solzi este mult mai mare decat numarul de solzi in linia laterala. Capul, aparatul opercular, istmul si pieptul sunt lipsite de solzi. Partea dorsala si flancurile sunt galbene, cea ventrala aproape alba. Pe jumatatea

Gymnocephalus schraetzer este o specie exclusiv de apa curgatoare; traieste in Dunare si raurile moderat curgatoare, pe fund de nisip, ocazional chiar pe pietris; ajunge uneori pana in zona de coline a raurilor. In rauri traieste in carduri de cateva zeci sau sute de indivizi, uneori in amestec cu alte specii mai mult sau mai putin reofile. Evita coturile cu apa statatoare. Primavara intreprinde migratiuni in susul raurilor. Reproducerea are loc primavara, in lunile aprilie-mai. Icrele sunt depuse in benzi late, pe fund tare, in curent. Se hraneste cu nevertebrate acvatice pe fund, ocazional cu icre si puiet de peste.

1134 – Rhodeus sericeus (Boare), protejata

Corpul este inalt si puternic comprimat lateral, inaltimea maxima constituie 31 - 42% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 34 - 45% din inaltime. Spinarea inaintea dorsalei este slab comprimata lateral, fara a forma o carena; spinarea in urma dorsalei si abdomenul sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex, urcand puternic de la varful botului pina la insertia dorsalei; in urma dorsalei profilul coboara puternic. Profilul coboara puternic. Profilul ventral este asemanator celui dorsal.

Pieptul si istmul sunt acoperite de solzi mai mici. Linia laterala este scurta. Partea dorsala a corpului si a capului este de culoare cenusiu-galbui, cu nuante verzui; flancurile sunt albe, fara luciu metalic, dorsala si caudala cenusii, celelalte inotatoare bat in rosu. In lungul jumatatii posterioare a corpului si a pedunculului caudal, se contureaza o dunga verzuie foarte evidenta.

In perioada reproducerii masculul capata un colorit deosebit de frumos: operculul si partea anterioara a jumatatii dorsale a corpului au culoarea violet sau albastrui; pieptul si partea anterioara a abdomenului sunt portocalii sau roz; dunga din lungul corpului devine verde, iar anala rosie.

Aceasta specie traieste exclusiv in ape dulci, lipsind chiar in cele salmastre. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Raspandirea sa este legata de prezenta lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu intreprinde migratiuni. Reproducerea are loc la sfarsitul lunii aprilie pana in luna august. Reproducerea are loc in portii, fiecare femela depunand icrele de mai multe ori in decursul unui sezon. Maturitatea sexuala este atinsa la varsta de un an, cand corpul atinge o lungime, fara caudala, de 30 - 35 mm. Se hraneste cu alge filamentoase si unicelulare, cu resturi de plante si detritus; intamplator ingereaza si organisme animale.

1146 – Sabanejewia amata (Dunarita)

2011 – Umbra Krameri (Tiganus), strict protejat

Specii de nevertrebate

Speciile de nevertebrate sunt prezentate dupa cod, denumirea latina si denumirea populara, facandu-se mentiuni asupra statutului legal, respectiv protectia necesara:

4056 – Anisus vorticulus (Melcul de carlig)

4027 – Arytrura musculus

4011 – Bolbelasmus unicornis (Carabusul cu corn)

1083 – Lucanus cervus (radasca), protejata

Saga pedo, strict protejat

1088 – Cerambix cerdo (Croitor are)

Parnassius mnemosyne (fluturile Apollo mic)

1060 – Lycaena dispar, strict protejat

1089 – Morimus funereus

1084 – Osmodernia eremita (carabus)

4053 – Paracaloptenus caloptenoides (calul dracului).

Avifauna

Rezervatia naturala Dealurile Bestepe, situata intre localitatile Bestepe si Mahmudia, in suprafata de 415 ha, este inglobata in situl de protectie speciala avifaunistica BESTEPE – MAHMUDIA in suprafata de 3 662,6 ha. Limitele sitului Bestepe –Mahmudia IBA, tip SPA, au fost prezentate anterior.

Identificarea si descrierea speciilor din siturile protejate din zona studiata.  Situl Bestepe – Mahmudia IBA, tip SPA

In Tabelul 2.5. prezentam lista cu speciile de pasari care pot fi identificate in SPA Bestepe-Mahmudia (Anexa nr. 4 din HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania).

Tabelul 2.5.

Accipiter brevipes (uliul cu picioare scurte) este foarte asemanator cu uliul pasarar. Totusi, masculul

Se hraneste in principal cu soparle si cu lacuste. Accipter brevipes este o specie de pasaj, fiind cunoscuta pe Dunarea din Slovenia de la Negotin. Au urmat alte observatii, de la Negotin si Belgrad,in tot timpul verii. Pe Dunarea inferioara, primele citari din Romania dateaya din 1873. In etapa actuala mai cloceste in padurea de lunca, din zona Giurgiu si Oltenita. Este posibila clocirea si in alte locuri prielnice de pe restul fluviului. Sosirea are loc in ultimele zile ale lunii aprilie si primele ale lunii mai, iar plecarea din a doua jumatate a lunii august pana in a doua decada a lunii septembrie, fiind foarte rara mai tarziu.

Anthus campestris (fasa de camp) este foarte asemanatoare cu fasa de padure, dar are o lungime de 16-18 cm, are culoarea brun-aramie, fin striata pe cap si spate. Pieptul si partile laterale ale corpului sunt rosiatice. Gusa, burta si subcodalele albicioase. Coada este bruna, cu marginile penelor mai deschise la culoare, iar picioare scurte. Este intalnita in Europa, Asia si Africa. Desi se intalneste mai ales in timpul pasajului din luna aprilie pana in luna septembrie, la noi in tara cuibareste indeosebi in partea sudica a tarii, in tinuturile umede de campie si dealuri si in Delta Dunarii. Iarna se indreapta spre locurile de iernare din jurul Marii Mediterane si sud-vestul Asiei. In iernile blinde, se intalnesc

Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului) are o lungime de 40-44 cm are picioarele robuste si lungi de culoare galbena, corpul fiind de culoare maronie cu dungi negre si galbene in jurul ochiului, cap mare si rotund, ochii galbui si mari, ciocul scurt si puternic cu baza galbena si varful negru.  Apare in sudul si centrul Europei, nordul Africii si in Sudul Asiei. Migreaza toamna in continentul african acolo unde clima este mai calda. La noi in tara este posibil sa mai cloceasca in zona Calafat, Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

mari. Cuibul si-l face pe stanci si in copaci, situati in apropierea locurilor de vanatoare.

Calandrella brachydactyla (ciocarlie de stol). Lungimea este de 14-15 cm, anvergura aripilor este de 27-32 cm, cu o greutate de 18-25 g. Asemanatoare cu A. arvensis, insa este mult mai alburie si lipsita

Circaetus gallicus (serpar) are lungimea corpului de 63-72 cm. Observata de la distanta are silueta lui Buteo buteo,  insa ceva mai mare, cu partea ventrala alba cu pete brune. Gatul si gusa sunt mai inchise la culoare, spatele brun-cenusiu. In zbor aripile sunt late cu mult alb, coada cu trei dungi

Bubo bubo (bufnita sau buha) are dimensiuni relativ mari, ajungand la peste 70 cm lungime si 170 cm

campie, mai bogate in rozatoare. Se hraneste cu soareci de camp sau de casa, crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri. Desi aceasta pasare si-a atras un renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemanator cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vanand intr-un an aproximativ 10 000 de soareci care, inmultindu-se, ar consuma cantitati uriase de hrana si ar duce la raspandirea multor boli.

Circus macrourus (erete alb) are lungimea corpului de 42-53 cm. Foarte asemanator cu eretele sur ca mod de zbor si silueta, dar aripa ceva mai ingustata si mai scurta; batai de aripi mai rapide si mai rigide; coada aparent mai lunga. Mascul complet alb pe partea ventrala; spate cenusiu mai deschis decat la speciile inrudite, albul tartitei abia vizibil; pata neagra mai mica pe varful aripii (mai evidenta dedesubt). Masculul in varsta de 1 – 12 ani maro – gri deasupra (varful negru al aripii dificil de vazut), albicios dedesubt (vizibil). Femela (dungata dedesubt, pata alba mai ingusta pe tartita) si juvenil (intotdeauna fara dungi dedesubt) are un “guler” deschis la culoare, evidentiat de partile laterale ale gatului de un maro inchis.

Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini) are lungimea corpului de 22-25 cm. Foarte

patruns in 1951, avand teritorii importante la Viena si in campiile de la Tulln. Prima observatie de clocit dateaza din 29.05.1949, raspandindu-se apoi foarte repede pe tot teritoriul Slovaciei. Cloceste frecvent in padurile din lunca Dunarii. In Ungaria prima observatie este din 1937, extinzandu-si repede arealul spre vest. Pe cursul Dunarii sarbe este cunoscuta din 1899, iar in Voivodina din 1928, clocind in copaci aflati pe terenuri deschise si in localitati. Situatie similara in Romania unde s-a observat in 1931 in est, iar in Banat in 1944.

Falco vespertinus (soimulet de seara). Lungimea corpului 28-33 cm, anvergura aripilor de 67-76 cm.

cuiburile din coloniile de Corvus frugilegus, cuiburi de Pica pica sau de Corvus cornix.Pe Dunarea inferioara cloceste in cuiburile de la periferia coloniilor de Corvus frugilegus, de asemenea in baltile Dunarii si Delta Dunarii, ocupand cuiburi parasite de Corvus cornix si Pica pica. La noi in tara intra in luna aprilie si pleaca in luna septembrie. Se hraneste cu insectele zburatoare. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura.

Hieraaetus pennatus (acvila mica). Lungimea corpului este de 44-56 cm. Femela este mult mai mare decat masculul. Partea inferioara este divers colorata, de la ruginiu sau brun pana la alb, avand 2 varietati: una deschisa la culoare si alta inchisa. La ambele forme zona rahisului este bruna inchis. Coada este trunchiata la varf. Pe umar prezinta o pata alba caracteristica. Ceara, coltul gurii si picioarele sunt galbene.

Oenanthe pleschanka (pietrar negru). Lungimea corpului de 14-16 cm. Masculul are fruntea, obrajii, gusa, parte din piept, spatele si aripile negre. Capul si ceafa sunt albe, de asemenea tartita,

vin in prima jumatate a lui aprilie, iar plecarile spre sud incep de la sfarsitul lui august, durand pana in a treia decada a lunii septembrie, in funtie de conditiile climatice ale anului respectiv.

Ardea purpurea (starc purpuriu, starc rosu)-rar intalnit. Pasare migratoare cu anvergura aripilor de 340 – 380 mm, inaltime 70 -90 cm, coada 125-140 mm, tarsul 109 – 129 mm, ciocul 115 – 133 mm. Crestetul capului, laturile gatului si penele lungi de pe ceafa sunt palid ruginii spre negru. De la coltul gurii pana la ceafa, trecand pe sub ochi, are o dunga neagra, iar pe gat, gusa si pe piept, dungi negre pe fond deschis la culoare, restul penajului catre sur – cafeniu.

In concluzie Situl Bestepe -Mahmudia gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn):30

c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Burhinus oedicnemus, Caprimulgus europaeus , Calandrella brachydactyla, Oenante pleschanka

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare(situl este bottle-neck pentru rapitoare).

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis, Circus cyaneus.

Situl Bestepe – Mahmudia prezinta importanta pentru hranirea rapitoarlor cuibaritoare precum si a celor aflate in pasaj. Ca specii rare de rapitoare in zona se mentioneaza: Aquila heliaca (acvila de camp), Aquila clouga (acvila tipatoare mare), Circus macrourus (eretele alb), Falco cherrug (soim dunarean). De asemenea, in zona se intalnesc colonii de Coracias garrules (dumbraveanca).

In Rezervatia Dealurile Bestepe se remarca prezenta speciilor: Circus aeruginosus (Heretele de stuf), Circaetus gallicus (Serpar), Accpiter nisus (uliu pasarar).

In Dobrogea de nord si in special in zona Deltei Dunarii si litoralului romanesc au fost idntificate urmatoarele cai importante de migrare a pasarilor (vezi Fig. 2.12):

I.        Marele drum Pontic al carui traseu trece pe langa grindul Chituc, intra in judetul Tulcea pe langa Gura Portita trece printre lacurile Razin si Dranov la est de Murighiol, peste localitatea Crisan si iese din Romania pe langa ostrovul Bobina.

II.     Calea peste Marea Neagra, in partea de est in lungul litoralului romanesc.

III.   Calea dinspre Carpati, pe directia nord vest – sud est, la cca. 45 km sud de Tulcea si intersecteaza Marele Drum Pontic la lacul Sinoe, Sud de Gura Portita.

Examinand amplasamentul parcului eolian comparativ cu rutele de migrare ale pasarilor constatam ca zona studiata se situeaza la circa 20 km de Marele Drum Pontic si la peste 45 km de Calea dinspre Carpati.

In concluzie amplasamentul parcului eolian nu se situeaza in principalele cai de migrare a pasarilor din zona Dobrogei de Nord si Delta Dunarii.

Parcuri nationale, parcuri naturale

Nu este cazul zonei ce a generat PUZ.

Situri Ramsar

Nu este cazul zonei ce a generat PUZ.

Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

In domeniul protectiei naturii APM Tulcea efectueaza verificari in urma carora sunt identificate presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii manifestate prin: incendierea vegetatiei stuficole si recoltare de elemente ale florei salbatice protejate.

Ca urmare a actiunii cumulative a factorilor de poluare cu deficitul de umiditate, atacul de daunatori, pasunatul intensiv duc la accentuarea presiunilor antropice si instalarea fenomenului de uscare partiala a padurilor si pasunilor.

De asemenea atat in ariile naturale protejate cat si in celelalte ecosisteme naturale au necesitat masuri de conservare a florei si faunei salbatice, a ecosistemelor, in scopul pastrarii capitalului natural si a unei diversitati biologice (mentinerea integritatii vegetatiei stuficole, protejarea florei si faunei salbatice, interzicerea pasunatului, etc.)

Biosecuritatea

Termenul de biosecuritate descrie rezultatul eforturilor de reducere sau eliminare a riscurilor potentiale care pot aparea ca o consecinta a utilizarii biotehnologiei moderne si a produselor sale.

In domeniul biosecuritatii exista o serie de reglementari, avand ca punct de plecare Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, ratificat de Romania prin Legea nr. 59/2003. Protocolul are rolul de a contribui la asigurarea unui nivel adecvat de protectie pentru siguranta transferului, manipularii si utilizarii organismelor modificate genetic, rezultate din biotehnologia moderna si care ar putea avea efecte nefavorabile asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice, tinandu-se cont de riscurile pe care le poate prezenta pentru sanatatea umana si concentrandu-se in special asupra transferului transfrontier.

Introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic este reglementata prin Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a O.M.G prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea.

Trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic este reglementata prin HG nr.173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic.

Alte reglementari in domeniul biosecuritatii:

HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor ce contin aditivi si arome modificate genetic, produse alimentare obtinute din organisme modificate genetic.

HG nr. 28/2006 privind transportul transfrontier al organismelor modificate genetic,

Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor precum si inregistrarea soiurilor de plante,

Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea la Conventia privind Diversitatea Biologica (conventie semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptata la Montreal la 29 ianuarie 2000,

Ordinul MAPDR nr. 550/2002 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire viticol,

Ordinul M.A.P.M nr. 684/2002 privind aprobarea componentei Comisiei pentru Securitatea Biologica si a Regulamentului de Organizare si Functionare a acesteia,

Ordinul MAPM nr. 462/2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva plante modificate genetic,

Ordinul MMGA nr. 727/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile nationale pentru autorizarea si supravegherea produselor medicinale de uz veterinar,

Ordinul nr. 923/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificarii privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, ca atare sau in produse,

Ordinul nr. 606/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate in mediu a plantelor superioare modificate genetic, in alte scopuri decat introducerea pe piata,

Ordinul nr.1295/2005 pentru aprobarea Formularului pentru prezentarea a rezumatului notificarii privind introducerea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic, in alte scopuri decat introducerea pe piata,

Ordinul nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic,

Ordinul nr. 730/2006 pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificata genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania. 

Conform prevederilor Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, de la data aderarii Romaniei la UE, cultivarea sau testarea plantelor superioare modificate genetic se va supune acquis-ului comunitar. De la aceasta data, in Romania se interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, altele decat cele acceptate in Uniunea Europeana. Distanta minima fata de ariile naturale protejate, in care activitatea de cultivare si/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisa, se stabileste prin ordin comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor si autoritatii publice centrale pentru agricultura, paduri si dezvoltare rurala. 

Pe teritoriul administrativ al comunelor Mahmudia si Bestepe, pe suprafata ce constituie obiectul PUZ, nu au existat culturi in anul 2006 de plante modificate genetic.

Starea padurilor

Pe suprafata de teren studiata 118,54 ha pe versantii de nord si de sud ale celor doua coline, conform bilantului teritorial prezentat in memoriul general al P.U.Z. (vezi Plansa 3), sunt ocupate cu paduri - existente anterior sau reimpaduriri.

Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului

Presiunile antropice asupra padurilor sunt reprezentate de: pasunat, turism necontrolat, utilizarea fertilizantilor chimici si a combaterii daunatorilor forestieri, taierile ilegale de arbori, poluarea exercitata de emisiile din industrie si agricultura, prin dispersare si antrenarea prin precipitatii.

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra padurilor a fost necesara luarea unor masuri de conservare in ecosistemele forestiere, avandu-se in vedere rolul benefic al padurii in protejarea mediului:

interzicerea pasunatului;

supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic;

eradicarea utilizarii fertilizantilor chimici si a combaterii chimice a daunatorilor forestieri;

interzicerea taierilor ilegale de arbori;

continuarea lucrarilor de amenajare a padurilor pe grupe de paduri, cu respectarea severa a prevederilor amenajamentelor;

extinderea suprafetelor impadurite, bazate pe studii amanuntite legate de categoria (zona) in care se impun aceste lucrari;

asigurarea unei paze permanente a fondului forestier. 

Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ buna nefiind semnalate aspecte de pasunat excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.

In prezent, in zona care a generat PUZ, suprafata impadurita este de 118,54 ha, din 382,51 ha, ceea ce reprezinta 30,85 %. Prin implementarea PUZ aceasta suprafata se va restrange cu 3,83 ha care vor trebui scoase defintiv din circuitul de folosinta actual.

Impactul asupra biodversitatii este antropic sau datorat situatiilor de risc natural.

Impactul activitatilor antropice asupra biodiversitatii poate fi determinat pe de o parte de depozitarea necontrolata a deseurilor industriale si urbane in interiorul sau la periferia localitatilor care constituie zone insalubre, afectand nu numai estetica urbana si sanatatea, dar fiind adevarate focare generatoare de boli, iar pe de alta parte de utilizarea de pesticide si insecticide in agricultura intensiva.

Starea factorilor de mediu, in special apa si aerul, inflenteaza impactul asupra biodiversitatii, inclusiv asupra factorului uman.

In concluzie, se constata ca aproape toata suprafata destinata amplasarii parcului eolian se incadreaza in limitele rezervatiei naturale Dealurile Bestepe.

Trebuie mentionat faptul ca, desi zona este inclusa in regimul ariilor protejate, nu a fost publicat pana acum un plan de management pe baza caruia sa se poata face o analiza aprofundata a posibilitatilor de valorificare a resurselor regenerabile de care dispune zona in contextul articolelor 27 si 28 din O.G. nr. 57/29/2006/2007.

2.6. Zgomotul

Zgomotul este un alt factor ce influenteaza factorul uman si fauna. Este produs de surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte, incepand cu usoare oboseli auditive pana la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.

Principalele surse de deranj identificate pentru zona ce constituie obiectul de analiza al PUZ sunt reprezentate de traficul pe drumurile existente pe amplasament sau in vecinatate, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale din localitatile Mahmudia si Bestepe. In privinta gradului de deranj, cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe, arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei locuite.

Determinarile sonometrice efectuate, in general, in zone tranzitate de mijloace de transport, au evidentiat dependenta intensitatii poluarii sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor, astfel ca valorile maxime sunt inregistrate datorita turarii motoarelor la demararea acestora in intersectii precum si in perioade meteorologice nefavorabile care ingreuneaza circulatia rutiera si implicit amplifica solicitarea motoarelor.

Pentru diminuarea impactului generat de traficul urban in general se pot lua o serie de masuri ca de exemplu:

plantarea in aliniamentele stradale de arbori adecvati pentru conditiile pedoclimatice din zona

intretinerea in conditii corespunzatoare a spatiilor verzi;

introducerea la statiile de alimentare cu combustibil a benzinei fara plumb concomitent cu folosirea catalizatorilor pentru epurarea gazelor de esapament;

reorganizarea traseelor functie de categoriile mijloacelor de transport si de strazi astfel incat sa se asigure o fluidizare a traficului autovehiculelor cu satisfacerea necesitatilor populatiei si a agentilor economici.

Din precizarile Raportului privind starea mediului intocmit de APM Tulcea in anul 2006 se poate concluziona ca in zona analizata nu au fost realizate monitorizari, astfel incat putem aprecia ca nu au fost posibile depasiri ale valorilor limita ale nivelului de zgomot, avand in vedere ca traficul este ocazional pe drumurile de exploatare si a DE 573 care face legatura cu localitatea Mahmudia si amplasamentul statiei meteorologice, situata pe colina dinspre Dunare

In Uniunea Europeana, din punct de vedere legislativ, problematica zgomotului este reglementata prin Directiva Cadru Zgomot (Environmental Noise Directive 2002/49/EC), transpusa in legislatia romaneasca in anul 2005. Principalul obiectiv in viitor va fi implementarea acestei directive si la nivel local.

Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului

Evaluarea starii de sanatate a populatiei consta in identificarea factorilor de risc, care tin de :

calitatea aerului citadin,

alimentarea cu apa potabila,

colectarea si indepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura,

zgomotul urban,

habitatul – conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populationala etc.),

calitatea serviciilor oferite populatiei.

Starea de confort si de sanatate a populatiei poate fi perturbata de poluare sub toate formele ei, fie ca este poluare acustica sau alt gen de poluare.

In functie de impactul asupra sanatatii umane, se disting urmatoarele tipuri de poluantii: iritanti, asfixianti toxici specifici, alergizanti, cancerigeni chimici si fibrozonanti.

poluantii iritanti – sunt rezultatul poluarii aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid de azot, clor, amoniac, substante oxidante etc. Bolile provocate de acesti poluanti sunt bronsita, emfizemul pulmonar, astmul bronsic, infectii respiratorii acute.

poluantii asfixianti – sunt rezultatul emisiilor in aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre acestia, cel mai periculos este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor si carburantilor folositi in sursele stationare si mobile, procese industriale etc. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic.

poluanti toxici specifici – acesti poluanti actioneaza fiecare numai asupra anumitor organe si sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent intalniti sunt plumbul, fluorul, mercurul si cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, in timp, in organismul uman.

poluantii alergizanti – pot fi naturali (polenul, fungii, produsi volatili rezultati din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin in special din industria chimica. Impactul acestor poluanti este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.

In cazul poluarii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. Este de mentionat faptul ca morbiditatea prin afectiuni ale aparatului respirator la copii ridica in prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinte importante asupra capacitatii lor biologice. Populatia infantila reprezinta categoria cu risc la imbolnaviri mai crescut datorita particularitatilor biologice (organism in crestere, sistem imunitar insuficient dezvoltat).

Deseurile pot fi vectori importanti in raspandirea infectiilor. Deseurile provenite din diferite surse contin foarte des o gama variata de microorganisme printre  care si agenti patogeni raspanditori de boli infectioase (virusi, bacterii, ouale diversilor helminti etc.). In conditii prielnice, agentii patogeni pot trai in deseuri timp indelungat (zile, luni) de unde patrund in sol, apa, putand provoca astfel infectii si prin contact direct.

In conditii naturale, fara o neutralizare, unii agenti patogeni din deseuri raman in viata timp indelungat (luni si chiar peste un an) in special ouale diversilor helminti si sporozoare. Agentii patogeni semnaleaza in deseuri numai posibilitatea infectiilor, iar deseurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infectiilor. Pentru aparitia imbolnavirilor si in special a epidemiilor, in afara patrunderii in organismului uman a agentilor patogeni, sunt necesari si alti factori cum ar fi receptivitatea organismului, numarul suficient al agentilor patogeni.

Deseurile, in special cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita continutului lor in substante toxice precum si metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

La acest moment zona care este analizata de PUZ nu are un impact asupra starii de confort si sanatate al populatiei (zona aceasta nu este evidentiata in Raportul APM Tulcea privind starea factorilor de mediu), nefiind o zona generatoare de factori perturbatori.

2.7. Peisajul

Amplasamentul ce constituie obiectul PUZ se afla in zona Dealurile Bestepe, dealuri care sunt cuprinse in „Rezervatia naturala Dealurile Bestepe”, zona incadrata in categoria rezervatie peisagistica, avand in vedere cadrul natural de care dispune. La acest moment, singurele actiuni antropice perturbatoare pentru peisaj sunt pasunatul, lucrarile silvice si constructiile existente (statia meteo).

Starea actuala a mediului prezentata la acest capitol constituie „alternativa zero” , si reprezinta starea factorilor de mediu si a sanatatii populatiei din zona in lipsa implementarii PUZ. Evolutia acestei stari de mediu, fara implementarea planului este similara cu starea actuala.