Pornind de la addendele din capitolul B (C.Devillers , R. Piano), cum ia nastere proiectul de arhitectura, de unde se pleaca si care este finalitatea lui?
Christian Devillers afirma īn sens general īn lucrarea sa "Despre īnvatamāntul de arhitectura" ca "asa cum cizmarul face pantofi, la fel si arhitectul face proiecte". La prima vedere pare o compa 727o143h ratie justa īnsa la acest nivel ea este superficiala. Proiectul de arhitectura presupune mult mai mult; arhitectul, spre deosebire de pictor sau de artizanul care-si concepe cu propriile māini opera are nevoie de o privire de ansamblu asupra a ceea ce are de gānd sa proiecteze, iar punctul de plecare este reprezentat de schite, desene si machete - este modul sau de a relationa cu lumea inconjuratoare si de a se face īnteles, prin desen. Arhitectul nu practica stiinta ci se foloseste de ea; spre deosebire de ceilalti artisti, el se situeaza īntr-o postura intelectuala, nu este condus de intuitie ci analizeaza instrumentele stiintei care īi sunt puse la īndemāna la un anumit moment dat, folosindu-le īn mod util.
Renzo Piano raspundea sincer īntr-un interviu (R.Piano - Building workshop) afirmānd ca "are o mica regula īn inima". Aceasta consta īn faptul ca el nu īncepe niciodata un proiect de arhitectura īnainte sa faca o plimbare cu "māinile īn buzunare" si sa "inspecteze" oarecum locurile. Dupa acest "ritual", el se apuca de primele schite (" Īn cazul īn care te apuci mai devreme sa schitezi , esti prins īn capcana"). "Fiecare loc īti spune o poveste legata de topografie, geografie si oameni. Locul este cel care īti spune de ce este diferit. De aceea, arhitectura este o aventura, pentru ca de fiecare data īti propune ceva diferit, ceva nou. Uneori refuz un proiect daca nu am posibilitatea sa fac acest lucru, sau īl amān pāna cānd am sansa de a vizita locul īnainte. Uneori se īntāmpla ca idéea sa nu apara. Acum cātiva ani m-am aflat īn dificultate. I-am trimis o scrisoare unui client si i-am spus ca īmi pare rau dar nu am nici o idée. Ce pot face? Uneori locul īti poate spune o poveste, dar nu este cea pe care vrei sa o auzi." Pentru Piano, arhitectura este o aventura; īnsa pentru a patrunde īn aventura proiectarii nu trebuie sa-ti fie teama de esec; este poate cea mai frumoasa meserie; traim īntr-o lume īn care totul s-a descoperit deja, īnsa arhitectului īi revine rolul de a proiecta dānd nastere unor noi descoperiri, acesta este rolul pe care proiectul de arhitectura trebuie sa-l aiba īn societatea contemporana.. Fiecare proiect este o noua poveste, arhitectul are lumea lui neexplorata, el poate deveni eroul povestilor imaginate de el, īnsa pentru asta , el trebuie sa accepte imprevizibilul si nu trebuie sa se multumeasca cu ceea ce este deja descoperit si uzitat. Tot Piano spunea a crea īnseamna a scruta īn īntuneric" (Giornale di bordo); desigur, īn tot acest timp apar si momente īn care īncrederea īn propriile forte dispare iar provocarea pare mult prea mare chiar si pentru un architect. De aceea , ea trebuie īnfruntata, īn caz contrar va trebui sa te limitezi la ceea ce este existent , paradoxal īn acelasi timp pentru architect. Aventura nu presupune un parcurs corect al labirintului īnca de la īnceputurile proiectului (de aceea e nevoie de plimbarea premergatoare schitelor, de povestea fiecarui loc ce īti dezvaluie noi adevaruri) ci tocmai, reprezinta īn aceeasi masura gresirea parcursului. Īn acest sens, un vechi proverb spunea ca "succesul este dobāndit pe baza unor experiente care nu sunt īntotdeauna favorabile", totul consta īnsa īn depasirea provocarii - acest lucru conduce catre īnceputul unui moment creativ .
Īn opinia mea, finalitatea proiectului de arhitectura este foarte importanta; astfel, orice arhitect cunoaste o obligativitate morala atāt fata de predecesorii sai cat si fata de noile generatii. Asa cum poetul lasa versuri, arhitectul nu predica morala ci " o deseneaza si o construieste" (Neruda). Proiectul unui arhitect este o opera ce este vesnic neterminata; īntotdeauna se mai poate adauga ceva , se mai poate continua o anumita idee , este o evolutie perpetua īn slujba careia arhitectul si-a afirmat propriile valori dar si morala.
Bibliografie:
Christian Devillers - " Despre īnvatamāntul de arhitectura "
Renzo Piano - " Giornale di bordo "
Renzo Piano - " Building workshop 1990-2006 - AV Monographias "
|
