denumirea proiectului REAMENAJAREA SI REVITALIZAREA CETATII TIMISOARA
beneficiar CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
amplasament Judetul Timis, municipiul TIMlSOARA, intravilan, zona centrala, intre strazile: Proclamatia de Ia Timisoara, Buftea, Popa Sapca, si bulevardele: Revolutiei din 1989, Take lonescu si Piata lonel I. C. Bratianu.
surse de finantare Proiectul sugereaza urmatorul model de finantare:
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; Ministerul Culturii si Cultelor
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; Prefectura Judetului Timis
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; Primaria Timis
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; surse externe ( SAPHARD)
1. DATE PRELIMINARE
Proiectul de reamenajare si revitalizare a Bastionului Timisoara se impune din doua motive :
necesitatea adaptarii la cerintele functionale contemporane
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; pastrarea Bastionului pentru valoarea documentara si arhitecturala, in conditiile in care monumentul prezinta la nivel urban si teritorial o valoare istorica si arhitecturala foarte mare
Situatia actuala a monumentului a generat lansarea concursului de arhitectura pe tema reamenajarii si revitalizarii Cetatii Timisoara de catre Consiliul Judetean Timis la data de 21 noiembrie 2002. Acest proiect este finantat de la bugetul de stat si pe baza rezulatatelor acestui concurs se va formula comanda de elaborare a Studiului de Fezabilitate.
In acest context, tema de diploma propune :
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; dezvolarea vocatiei culturale a zonei prin exploaterea potentialului istoric, arhitectural si economic
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; accentuarea semnificatiilor istorice si culturale ale Bastionului si punerea in valoare a sa ca parte constitutiva a nucleului istoric aI Timisorii
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; promovarea activitatilor culturale si a imaginii Bastionului in randul locuitorilor orasului
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; crearea unei fundatii, un organism de promovare si impunere a bastionului intr-un context european contemporan, capabil de adaptare continua si autosustinere
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; stabilirea relatiilor optime in raport cu contextul urban si refacerea unitatii ansamblului
respectarea regimului de protectie a monumentelor istorice si respectarea imaginii si formei pastrate a monumentului
- punerea in valoare a acoperisului verde, cu respectarea autenticitatii monumentului
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; crearea unui cadru public calitativ superior la scara urbana.
2. CONCEPTUL GENERAL
In prezent Bastionul - monument de importanta majora atat pentru oras cat si pentru regiune, nu este pus in valoare iar semnificatiile sale nu sunt exprimate. Propunerea de revitalizare a obiectivului trebuie sa se constituie ca un concept general unitar de interventie la nivelul intregului ansamblu, pentru ca acesta sa dobandeasca coerenta. Proiectul de reamenajare si revitalizare al Bastionului trebuie sa tina cont de contextul urban cultural si economic al Timisorii si in special de contextul zonei Cetate.
Justificarea temei generale de reabilitare a Bastionului se bazeaza pe doua considerente principale :
pentru perpetuarea existentei unui sit istoric de aceasta factura trebuie gasit un sens contemporan puternic
rolul monumentului trebuie definit in legatura cu pozitia sa centrala in cadrul orasului si cu semnificatiile pe care le are in cadrul urban
Scopul revitalizarii este fixarea Bastionului ca punct de atractie major in centrul orasului, prin :
intarirea pozitiei culturale prin reevaluarea functiunii majore de muzeu. Muzeul trebuie sa indeplineasca un rol activ in societatea contemporana, atat in educarea tinerilor cat si in promovarea valorilor istorice si artistice. In acest sens spatiile muzeale vor fi amplificate si reconfigurate conform normelor contemporane europene, pentru a asigura functiunii baza necesara
sustinerea functiunii majore prin :
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; functiuni legate de arta
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; functiuni comerciale cu caracter elitist
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; functiuni de alimentatie publica
Astfel, tinand cont de tendintele actuale din cadrul tesutului urban al zonei Cetate, Bastionul va deveni un obiect de interes public general, definit ca centru comercial cu caracter cultural.
FUNDATIA propusa a fi constituita joaca un rol important in sustinerea, promovarea si controlul monumentului. In acest sens, ea se constituie ca un organism institutional si administrativ independent. Aceasta poate garanta un cadru legal cat mai potrivit pentru un proiect avand acesta amploare, garantand administrarea necesara monumentului si un buget bazat pe resurse cat mai variate (proiectul poate fi sustinut financiar nu doar de Consiliul Judetean, ci si de alte surse publice, surse nationale si internationale).
Principalul rol al fundatiei va fi promovarea bastionului in randul populatiei locale, tinand seama de sensurile istorice si simbolice ale Bastionului, de rolul sau in societate si dimensiunile sale fizice. Ea va trebui sa comunice publicului larg semnificatiile monumentului intr-o maniera cat mai facila.
TEMATIZAREA. O strategie de mediatizare este propusa si prin conceptul arhitectural general. In acest sens, conceptul general propune constituirea unei strategii de reamprospatare a memoriei colective a locuitorilor, prin intermediul unor teme istorice conexe prezentate prin panouri si pavilioane tematice dispuse in cadrul interventiilor asupra Bastionului. Strategia presupune pozitionarea unor panouri tematice realizate din sticla transparenta si imprimate cu informatii scrise si ilustrate in spatiile interioare. Utilizatorii spatiilor respective intra in contact cu informatia in mod imperceptibil, si odata cu vizitarea repetata si vizualizarea informatiei de catre utilizatori, are loc un proces subtil si eficient de constientizare.
2.1 JUSTIFICARE URBANISTICA
Din punct de vedere al integrarii urbane, Bastionul este amplasat in partea estica a ansamblului Cetate, intr-un punct de conjunctie dintre nucleul istoric al orasului si zonele urbane constituite ulterior, intr-o zona de suprapunere a diferitelor etape de dezvoltare urbana. Zona are un caracter vag definit, datorita discontinuitatii configuratiei spatiului urban si a obiectelor arhitecturale. In acest context, ansamblul istoric al Bastionului este parte componenta integrata partial in tesutul urban. Prezenta sa ca monument arhitectural si istoric major nu este semnalata corespunzator, si potentialul sau ambiental nu este valorificat.
CIRCULATII AUTO. Bastionul este scindat in prezent de Inelul 1 de circulatie. Acesta artera urbana majora este un un factor care nu poate fi eliminat. Solutia propusa pentru imbunatatirea relatiei perceptive a monumentului este coborarea nivelului soselei in zona curtii interioare a Bastionului si a pasajului auto de pe strada Hector. Aceasta operatie permite crearea unui parcaj subteran in zona curtii interioare , la cota -2.20, pentru un numar aproximativ de 30 vehicole. Circulatia va ramane orientata in sens unic, o artera deservind parcajul subteran (acces si iesire) si celelalte doua artere fiind destinate circulatiei de viteza.
CIRCULATII SI TRASEE PIETONALE. In forma actuala, Bastionul este un obiect urban greu de traversat/ocolit. Traseele ocolitoare sunt lungi si anevoioase, iar pasajele pietonale, doua functionale, sunt prost configurate. Sunt propuse noi traversari pietonale ale Bastionului la scara urbana, constituite prin deschiderea unor travei si transformarea acestora In pasaje pietonale. Aceste noi penetrari permeaza obiectul si determina atragerea populatiei in curtea interioara.
CURTEA INTERIOARA, in prezent un spatiu urban comunitar nevalorificat, este reconfigurata si transformata intr-un catalizator urban. Alcatuita dintr-o curte scufundata la cota -0.70 si un plan inclinat inierbat, ea poate adaposti o serie de spectacole, proiectii si diverse manifestari culturale. In restul timpului, curtea se constituie ca o gradina publica urbana.
CURTILE SCUFUNDATE. Fostul sant de aparare, cu o reala valoare ambientala, este restructurat sub forma unor curti scufundate amenajate peisager la cota -3.00. Configuratia lor este regularizata, taluzurile inierbate fiind indreptate si realizate egal ca panta. Accesul la nivel urban in curti este facilitat de introducerea unor pachete de scari. Curtile reprezinta prelungirea spatiilor interioare ale bastionului la nivel urban (2.2), agrementand terase exterioare temporare. Curtile constituie suportul desfasurarii unor activitati soci-culturale variate, programate sau spontane (concerte, expozitii artistice, prezentari de moda), taluzurile servind ca locuri de stat potentialilor spectatori. In partea estica a Bastionului, este prevazut un amfiteatru in aer liber care are ca "fundal scenic" peretele inclinat de zidarie aparenta (pansa 9, fatada 1).
TERASA INVERZITA. Prin reconfigurare devine un spatiu semipublic la nivel urban cu accesibilitate controlata.
Curtile sunt relationate cu terasa inverzita prin intermediul noii configuratii interioare a spatiilor Bastionului. Ele au configuratii diferite, ambele fiind spatii semiprotective, unul protejat prin forma fizica si unul protejat prin vegetatie. Curtile scufundate sunt spatii de condensare urbana, in timp ce terasa este un punct de belvedere.
2.2. JUSTIFICARE FUNCTIONALA
Functiunea culturala majora si imuabila este cea de muzeu, localizata in corpul etajat, si este sustinuta de functiuni adiacente, localizate la nivelul parterului si al subsolului. Acestea functioneaza ca atractori urbani pentru un public cat mai larg. Fundatia are rolul de a coordona inchiriera spatiilor destinate acestor functiuni, iar fondurile obtinute din inchiriere sunt utilizate pentru intretinerea si promovarea monumentului.
Conceptia organizarii functionale are o structura flexibila, bazata pe formularea unui set de functiuni dezirabile si a proportiei acestora in raport cu suprafata de inchiriat. Astfel, organizarea poate fi formulata doar ca principiu, fiind imposibila o nominalizare clara a functiunii pentru un anumit spatiu la nivelul parterului ( cu exceptia muzeului).
Sistemul traveat al monumentului permite o diviziune facila si egala a spatiilor, fiecare travee beneficiind de acces direct dinspre curte. Spatiile pot astfel functiona independent.
4 / 9
2.3 JUSTIFICARE ARHITECTURALA
interventia generala la nivelul monumentului poate fi definita prin doua operatiuni majore:
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; inlaturare de substanta la nivelul subsolului
- &n 525q1620f bsp; &n 525q1620f bsp; adaugarea unor structuri usoare si reversibile. La nivelul terasei acestea sunt reprezentate de pavilioanele tematice temporare, iar in spatiile interioare acestea sunt modulelede serviciu
Aceste operatiuni instituie o noua definitie spatiala in cadrul monumentului, care are ca scop fluidizarea spatiului atat la nivel urban cat si la nivelul monumentului. Interventia este usor de esalonat, dat fiind caracterul traveeat al bastionului. Operatiunea majora are loc la nivelul tronsonului de Nord-Est care constituie in prezent partea cea mai putin integrata la nivel urban.
INLATURAREA DE SUBSTANTA LA NIVELUL SUBSOLULUI se efectueaza in mod punctual, in zona curtilor scufundate, in paralel cu generarea unor goluri de acces in zidul structural exterior. Spatiile obtinute in urma acestei interventii creaza o relatie directa intre curtile scufundate si spatiile interioare, inexistenta pana acum. Curtile devin un filtru de acces la scara urbana prin care se poate accede in interior, si apoi la nivelul superior. Fiecarei excavatii la nivelul subsolului ii corespunde o interventie la nivelul terasei.
CONCEPTUL PAVILIOANELOR TEMATICE. Acestea sunt structuri usoare modulate cu caracter temporar si reversibil. Rolul lor este de a constitui un semnal la nivel urban, care sa accentueze prezenta bastionului. In timpul zilei, datorita transparentei, sunt practic invizibile si mascate de vegetatie. In timpul noptii, prin iluminare, ele devin semnal. Caracterul temporar al pavilioanelor tine de caracterul reversibil al acestei interventii. Daca in timp se va constata neadecvarea arhitecturala si simbolica, acestea vor putea fi indepartate cu interventii minime.
Fiecare pavilion are o tematica proprie, conform principiului enuntat anterior, iar inchiderile perimetrale transparente constituie suportul pentru informatie. Au un caracter functional flexibil, si constituie nu atat spatii cu functiuni tipice, cat adaposturi temporare, puncte de reper si observatie, dar pot folosi si ca terase pentru cluburi, sali de reprezentatii artistice sau expunere. Ele sunt accesibile direct din spatiile interioare ale bastionului, prin reconfigurarea cosurilor de aerisire existente ca circulatii verticale, si indirect de la nivelul terasei inverzite.
NOI RELATII SPATIALE. Se creaza o relatie spatiala verticala puternica inexistenta pana acum, care implica relatii complexe atat la nivel urban cat si la nivelul obiectului de arhitectura.
|
