SISTEMUL CIRCULATIEI RUTIERE

SISTEMUL CIRCULAŢIEI RUTIERE

Sistemul circulatiei rutiere (S. C. R.) reprezinta o multitudine de utilizatori de drumuri, respectiv de participanti la traficul rutier (o diversitate de vehicule, pietoni, calatori) prin care prezenta legislatie ordoneaza si reglementeaza modul de deplasare a acestor categorii de participanti la trafic.

S .C. R. este alcatuit din trei factori de baza ce definesc īn esenta acest sistem, iar literatura de specialitate apreciaza si contributia lor la accidentul de circulatie astfel:

- factorul natural, (drumul), datorita particularitatilor sale contribuie īn proportie de 3% la producerea accidentului de circulatie;

- factorul tehnic, vehicul sau autovehicul care la fel potrivit particularitatilor sale participa la acelasi accident īn proportie de 2%;

- factorul uman, omul considerat si conducatorul acestui sistem, īsi aduce contributia īn proportie de 95% la accidentul rutier.

Toti acesti trei factori trebuie sa conduca spre realizarea a doua obiective majore si anume:

- fluenta traficului (circulatia trebuie sa curga la fel ca un fluviu);

- siguranta circulatiei rutiere.

S. C. R. impune cu necesitate participantilor la trafic respectarea legislatiei rutiere, conditie esentiala a realizarii unei circulatii fluente, īntr-o deplina siguranta si securitate, īn scopul eliminarii pe cāt posibil a evenimentelor rutiere.

I. Caile de comunicatie

Factorul natural drumul - element component al S. C. R. (reteaua de drumuri).

Prin drum se īntelege orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt īnchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare, cu inscriptii vizibile.

Reteaua rutiera cuprinde totalitatea drumurilor terestre, pe care se deplaseaza vehicule, autovehicule si ceilalti participanti la trafic.

Potrivit legii zona drumului public cuprinde suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului, zona de protectie si zona de siguranta astfel din drum mai fac parte:

- pasajele denivelate, podurile, viaductele, tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, trotuarele, pistele pentru biciclisti, locurile de parcare si stationare;

- indicatoarele si marcajele rutiere, mijloacele de semnalizare luminoasa si alte dotari pentru siguranta circulatiei, precum si terenurile din zona drumului, mai putin zonele de protectie;

- fac parte din drum cladirile de serviciu (cantoanele) si orice alte constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii drumurilor, inclusiv terenurile aferente.

II. Clasificarea si īncadrarea drumurilor

a) Din punct de vedere al circulatiei, drumurile se īmpart īn:

- drumuri deschise circulatiei publice care cuprind toate drumurile publice si acele drumuri private la care publicul are acces;

- drumuri īnchise circulatiei publice cuprind acele drumuri de utilitate privata la care publicul nu are acces; pe aceste drumuri se aplica reguli stabilite de administratorul lor astfel ca la intrare, īn loc vizibil, va fi instalat un panou cu inscriptia "Drum interzis circulatiei publice".

b) Din punct de vedere al destinatiei:

drumuri publice destinate transportului rutier, ce apartin proprietatii publice;

- drumuri de utilitate privata servesc activitatilor economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale si sunt administrate de persoane fizice sau juridice care le au īn proprietate sau administrare.

c) Din punct de vedere functional si administrativ teritorial:

- drumuri de interes national;

- drumuri de interes judetean;

- drumuri de interes local, unde circulatia se poate face si īn sens unic.

Drumurile de interes national (DN) Sunt drumurile destinate transportului rutier pe īntreaga economie nationala si toate nevoile populatiei fiind gospodarite si administrate de organe centrale si locale ale administratiei de stat.

Autostrazile: autostrada este drumul national de mare capacitate si viteza semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane si care este:

prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, in mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar;

avānd cel putin doua benzi de circulatie pe sens si o banda de urgenta;

intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate.

Deci autostrada nu se intersecteaza, la acelasi nivel cu drumuri, cai ferate sau linii de tramvai si este prevazuta cu semnalizare speciala;

Drumurile nationale europene (E) sunt acele drumuri care leaga capitala tarii de celelalte orase din tara, de punctele de frontiera, recunoscāndu-se dupa indicator sau dupa calota bornei kilometrice de culoare rosie. Pe drumurile (E) oprirea este interzisa.

- drumuri nationale principale;

- drumuri nationale secundare;

- drumuri expres.

Drumurile de interes local cuprind:

Drumurile judetene sunt acelea care fac parte din proprietatea publica a judetului recunoscāndu-se dupa indicator sau calota bornei kilometrice de culoare albastra.

Drumurile comunale apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla si cuprind īntreaga retea, recunoscāndu-se dupa indicator sau calota bornei kilometrice de culoare alba sau galbena. Conducatorul de vehicul care patrunde pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioara, are obligatia de a acorda prioritate de trecere tuturor vehiculelor care circula pe acel drum.

Drumurile vicinale sunt drumurile care deservesc mai multe proprietati.

Drumuri de exploatare: agricole, de cariera, forestiere, industriale, miniere, petroliere etc., marcate la intrare, cu inscriptia "Drum interzis circulatiei publice.

III . Elementele constructive ale drumului.

Fundatia suporta stratul de baza si īmbracamintea.

Ampriza drumului cuprinde:

- partea carosabila - portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor: un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;

- banda de circulatie - subdiviziunea longitudinal a parti carosabile, materializata prin marcaje rutiere, sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia īntr-un sens a unui sir de vehicule, altele decāt vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;

- banda de urgenta - subdiviziunea longitudinala suplimentara, situata la extremitatea din partea dreapta a autostrazii, īn sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor īn cazuri justificate, precum si circulatia autovehiculelor cu regim prioritar ce se deplaseaza la interventii sau misiuni cu caracter de urgenta;

- banda reversibila - banda de circulatie, marcata si semnalizata, situata lānga axa drumului, destinata circulatiei autovehiculelor īntr-un sens sau altul, īn functie de intensitatea traficului;

- acostament - fāsia laterala cuprinsa īntre, limita partii carosabile si marginea platformei drumului. Aceste fāsii laterale limiteaza partea carosabila a drumului destinata circulatiei pietonilor, precum si pentru oprirea si stationarea voluntara dar temporara a vehiculelor cāt si pentru a permite la nevoie largirea partii carosabile; acostamentele influenteaza negativ circulatia atunci cānd nu sunt la acelasi nivel cu partea carosabila, fiind mai coborāte, precum si īn situatia īn care nu sunt consolidate. Īn localitati acostamentul de obicei este īnlocuit cu trotuarul sau pistele pentru biciclisti:

- santul sau rigola serveste la drenarea si scurgerea apei de pe partea carosabila si acostament provenita din ploi sau zapezi;

taluzuri, ziduri de sprijin, lucrari de arta spatii verzi, parcari etc.

IV. Elementele geometrice ale drumului.

1. Elementele drumului īn plan. Partea carosabila este portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel. Pentru deplasarea īn siguranta latimea partii carosabile precum si a benzilor de circulatie trebuie sa permita trecerea cu usurinta a unui sir de vehicule venind din sensuri opuse, latimea normala a unei benzi de circulatie trebuie sa fie de cel putin 3,50 m. Drumul vazut de sus (avion) se compune din parti rectilinii numite aliniamente si parti curbilinii numite curbe.

drum īn drum īn aliniament

curba

Fig. a

Din punct de vedere al sigurantei circulatiei drumurile cu aliniamente mai scurte prezinta un grad de securitate mai mare decāt īn cazul aliniamentelor foarte lungi unde datorita monotoniei se instaleaza oboseala concentrarea atentiei se micsoreaza si apare pericolul de atipire la volan. Ba mai mult, unii conducatori curiosi vor sa verifice daca kilometrajul corespunde realitatii si asta o poate face numai īn aliniament, iar la viteze de peste 100 km/h contactul dintre pneu si carosabil se reduce substantial, iar autovehiculul poate ajunge īn decor.

Indicatoare utilizate īn aliniament. Se īntālnesc indicatoare de avertizare, de reglementare a prioritatii īn sectoarele de drum īngust, de interzicere sau restrictie, de orientare si informare precum si semnele aditionale cuplate cu acestea acolo unde situatia impune acest lucru.

Fig. b

Profilul drumului īn aliniament este cu doua pante pentru drenarea si scurgerea apei asa cum este reprezentat īn fig. b.

Curba sau cotitura este elementul de drum sub forma unui arc de cerc care uneste doua aliniamente. Deoarece aici frecvent apare forta centrifuga care īnvinge forta de frecare, pericolul consta īn faptul ca autovehiculul poate sa fie aruncat din carosabil. Pentru a exista un grad mai mare de siguranta se impun amenajari necesare īntrucāt sa nu mai existe curbe cu raze mici, periculoase sau lipsite de vizibilitate care pot favoriza derapajele si chiar rasturnari, mai ales īn locurile unde suprafata carosabila este umezita de ploaie, acoperita cu māzga, zapada sau polei. De aceea se impune ca viteza sa fie adaptata la conditiile de maxima siguranta iar maneta schimbatorului sa fie introdusa īntr-o treapta inferioara de viteza pentru a se realiza frāna de motor. Īn aceste locuri cele cinci manevre (DOSIM) sunt interzise. Īn vederea atentionarii din timp a conducatorului auto despre aceste elemente caracteristice ale drumului se utilizeaza indicatoarele de avertizare īnsotite de semnele aditionale care īi informeaza din timp pe conducatorii de vehicule despre masurile pe care trebuie sa le īntreprinda pentru a parcurge curba sau curbele īn deplina siguranta.

Fig. c

Daca profilul drumului īn aliniament este cu doua pante, īn curba se procedeaza la convertirea profilului cu o singura panta (fig. c), astfel scurgerea apei se face īn interiorul curbei. Ridicarea drumului īn curba are īn vedere tocmai anularea efectului fortei centrifuge, īnsa īn cazul scurgerii abundente apa influenteaza stabilitatea autovehiculului apare fenomenul de acvaplanare (se interpune o pana de apa īntre carosabil si pneu ce determina pierderea controlului directiei) motiv pentru care conducatorul trebuie sa abordeze intrarea īn curba īn mod prudent prin reducerea vitezei la nivelul de aderenta al pneurilor.

Fig. d

La fel se procedeaza la supralargirea curbei, unde toate obstacolele trebuiesc cu desavārsire īnlaturate. Īn concluzie este vorba de viabilitatea drumului de starea tehnica corespunzatoare a partii carosabile, constānd īn practicabilitatea permanenta a acestuia potrivit reglementarilor specifice sectorului de drum, privind lipsa obstacolelor si existenta amenajarilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare, care sa asigure fluenta si siguranta circulatiei. Īn functie de latimea benzii de rulare, raza de racordare a curbei, starea drumului, conditiile atmosferice, conducatorul prudent trebuie sa abordeze intrarea īn curba evitānd apropierea atāt de axul drumului cāt si de acostament pentru a nu acrosa vehiculele sau pietonii, urmānd ca dupa trecerea de mijlocul curbei sa accelereze progresiv cu multa prudenta.

2. Profilul transversal al drumului poate fi: īn rambleu sau ridicatura, cānd platforma drumului a fost creata prin aducerea pamāntului din alta parte iar partea carosabila si acostamentul este mai sus decāt nivelul terenului din īmprejurimi. Īn aceasta situatie drumul se considera mai riscant decāt īn varianta īn care carosabilul ar fi la acelasi nivel cu terenul, asa cum este reprezentat īn Fig. e. Aici prudenta conducatorului trebuie sa fie motivata de faptul ca orice scapare de sub control a autovehiculului condus, urmarile sunt direct proportionale cu diferenta de nivel. Conducatorul trebuie sa ia īn calcul riscurile ce īl asteapta fiind deosebit de atent la efectuarea manevrelor de depasire, īn momentul abordarii curbelor, precum si supravegherea cu atentie a circulatiei īn special mare atentie la greselile celorlalti participanti la trafic.

Partea carosabila

Nivelul terenului.

Fig. e

Profilul transversal al drumului poate fi si īn debleu sau īn sapatura cānd se excaveaza pamāntul pentru a se crea platforma drumului, īn acest caz partea carosabila si acostamentul este mai jos decāt nivelul terenului din īmprejurimi aş 939h71j ;a cum este reprezentat īn fig. f. Īn aceasta situatie taluzul drumului dispare iar decorul este cu totul altul īnsa gradul de pericol nu dispare, īntrucāt evitarea unui accident prin iesirea īn decor nu este posibila decāt exact cāt permite latimea drumului, altfel se pot produce traume traficului ca blocaje ale drumului, pierderi de bunuri sau vieti omenesti.

Nivelul terenului.

Partea carosabila

Fig. f.

Profilul transversal al drumului poate fi mixt asa cum este reprezentat īn fig. g, cānd drumul a fost creat pe o creasta de deal, astfel ca īntr-o parte (respectiv īn stānga) drumul este mai ridicat decāt nivelul terenului din īmprejurimi fiind īn rambleu iar īn cealalta parte drumul este mai jos decāt nivelul terenului, īmprejurare īn care drumul este īn debleu, situatii ce se īntālnesc īn zonele deluroase sau de munte.

Nivelul terenului

Parte carosabila

Nivelul terenului

Fig. g

.

3. Profilul drumului īn plan longitudinal. Drumul privit īn lungul sau se compune din parti orizontale fara declivitati numite palier cānd drumul public nici nu urca, dar nici nu coboara si cu declivitati numite rampa cānd se urca si panta cānd se coboara declivitati ce sunt semnalizate cu indicatoare de avertizare corespunzatoare. Declivitatea reprezinta īnclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de planul orizontal.

Drum īn palier.

Rampa la urcare. Panta la coborāre.

Fig. h

Declivitatile, rampele si pantele, influenteaza negativ siguranta si fluenta traficului rutier; astfel, cu cāt aceasta declivitate este mai pronuntata cu atāt mai mult se limiteaza vizibilitatea si greutatile traficului cresc. De asemenea acostamentele care nu sunt la acelasi nivel cu partea carosabila pot aduce traume traficului. Aici putem aminti si de prezenta santurilor īn forma de V sau de trapez, īnsa un mare pericol īl prezinta stālpii, sau copacii de pe marginea drumului care trebuiesc īndepartati la cel putin 40-50 m de marginea acestuia īn conditiile unei infrastructuri destul de sarace din tara noastra.

Circulatia īn rampa este semnalizata de indicatorul "Urcare cu īnclinare mare" pe care se afla scris īn procente, o declivitatea mai mare de 7%. Acest indicator īl avertizeaza pe conducator ca efortul depus de autovehicul va fi considerabil, datorita descompunerii greutatii pe un plan īnclinat si aparitia unei forte care trage catre īnapoi autovehiculul. Autovehiculele de formula totul īn fata (Dacia) sunt dezavantajate deoarece centrul de greutate se deplaseaza spre spate si este favorizat momentul patinarii rotilor motoare. Din aceste considerente trebuie aleasa acea treapta de viteza necesara ajungerii īn vārful rampei fara a supra tura motorul la maxim, iar daca gresit s-a ales alta treapta ori s-a accelerat insuficient sau neuniform, schimbarea treptei de viteza trebuie facuta cāt mai rapid imprimānd motorului o turatie suficienta pentru treapta respectiva. Chiar si īn circulatia īn rampa apar situatii impuse de trafic privind unele obstacole (vehicule defecte, lucrari īn carosabil), cānd soferul este nevoit sa depaseasca sau chiar sa opreasca. Trebuie folosita frāna de ajutor, iar reusita plecarii din rampa depinde de sincronizarea slabirii frānei de ajutor cu momentul forfecari dintre pedala de ambreiaj cu pedala de acceleratie care sa imprime motorului o turatie necesara punerii īn miscare a autovehiculului. De precizat ca vehiculul care urca o rampa cu o declivitate mai mare de 7% are prioritate fata de cel care coboara numai īn situatia īn care latimea drumului nu permite trecerea normala a doua vehicule venind din sensuri opuse. Daca drumul este prevazut cu o banda destinata circulatiei vehiculelor lente, sau grele, sau banda destinata transportului public de persoane, acestea vor circula numai pe banda respectiva, lasānd liber traseul coloanei de vehicule a caror deplasare nu este influentata de existenta acelei rampe.

La īntālnirea indicatorului "Coborāre periculoasa" cānd declivitatea este mai mare de 7% se recomanda ca din vārful pantei sa se foloseasca aceeasi treapta de viteza cu care ar urca declivitatea pentru a se realiza frāna de motor pe durata coborārii. Aceasta masura duce la frānarea combinata a autovehiculului (frāna de motor cu frāna de serviciu), frāna de serviciu fiind solicitata mai putin, evitāndu-se supraīncalzirea sau chiar deteriorarea acesteia.

Interdictii la coborāre:

- nu se apasa pedala de ambreiaj īntrucāt datorita inertiei si greutatii, viteza creste iar la eliberarea brusca a pedalei, din cauza diferentei de turatii, pinioanele cutiei reactioneaza zgomotos si se pot rupe atāt ele cāt si legaturile cardanice sau axele planetare;

- nu se īntrerupe contactul, nu se opreste motorul si nu se pune maneta pe liber īntrucāt frāna de motor nu se mai poate realiza, iar oprirea prin folosirea frānei de serviciu duce la supraīncalzirea acesteia, se pierde controlul asupra autovehiculului iar accidentul este inevitabil.

Īn ce priveste interdictiile pe toata lungimea declivitatii singura manevra interzisa este stationarea, iar īn apropierea vārfului de rampa acolo unde vizibilitatea este redusa sub 50 m manevrele DOSIM sunt interzise.

4. Lucrari ce se executa īn zona drumului public.

Dispozitiile prevazute īn prezenta ordonanta de urgenta au ca scop asigurarea desfasurarii fluente si īn siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate īn zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private cāt si a mediului.

Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor, conform competentelor ce le revin, cu avizul politiei rutiere, sunt obligati sa instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor īn vigoare si sa le mentina īn stare corespunzatoare.

Administratorul drumului public, sau dupa caz, antreprenorul ori executantul lucrarilor, este obligat sa semnalizeze corespunzator, cāt mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stānjeneste sau pune īn pericol siguranta circulatiei, si sa ia toate masurile de īnlaturare a acestuia.

Autoritatile publice locale sunt obligate sa amenajeze statiile mijloacelor de transport public de persoane, prevazute cu alveole sau refugii, cu avizul politiei rutiere.

Se interzice amplasarea constructiilor de orice fel si practicarea actelor de comert pe trotuar sau pe acostament, īn parcarile amenajate sau pe partea carosabila, īn conditiile īn care acestea ar afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor.

Īn perimetrul statiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spatii:

a) de asteptare pentru calatori;

b) pentru comercializarea legitimatiilor de calatorie.

Īn cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, īn conditiile legii. 

Orice masura de restrictie a circulatiei pe drumurile publice se dispune de catre administratorul drumului numai cu avizul politiei rutiere. Prin exceptie, īn cazuri temeinic justificate, politia rutiera poate dispune, fara acordul administratorului drumului public, masuri temporare de restrictie a circulatiei pe drumurile publice.

Īn scopul asigurarii desfasurarii īn conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice politia rutiera poate solicita administratorului drumului public executarea sau, dupa caz, desfiintarea de amenajari rutiere.

Semnalizarea si amenajarile rutiere pe drumurile publice se asigura de catre administratorul drumului respectiv si se efectueaza numai cu avizul politiei rutiere.

Semnalizarea lucrarilor care se executa pe drumurile publice este obligatorie si se efectueaza de catre executantul lucrarilor, cu avizul politiei rutiere, astfel īncāt aceasta sa asigure deplasarea īn siguranta a tuturor participantilor la trafic, conform reglementarilor īn vigoare.

Semnalizarea si amenajarile rutiere se definesc si se realizeaza īn conditiile stabilite prin regulament, īn conformitate cu reglementarile tehnice īn vigoare.

Conditiile de circulatie pe viaducte si īn tunele, precum si semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament, īn conformitate cu reglementarile tehnice īn vigoare.

Administratorul drumului public este obligat sa asigure viabilitatea acestuia.

Viabilitatea drumului reprezinta starea corespunzatoare a partii carosabile, constānd īn practicabilitatea permanenta a acesteia potrivit reglementarilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor si existenta amenajarilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare care sa asigure fluenta si siguranta circulatiei.

Īn scopul desfasurarii īn conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice, administratorul drumului public trebuie sa realizeze amenajari rutiere pentru a determina participanti la trafic sa respecte semnificatia semnalizarii rutiere.

Administratorul drumului public este obligat sa instaleze, la intrarea si la iesirea din localitate, indicatoare cu aceste semnificatii.

Proprietarul sau administratorul drumului de utilitate privata, deschis circulatiei publice, este obligat sa instaleze la intrarea pe acesta indicatoare de reglementare si panouri aditionale cu intervalul de timp īn care este permis accesul vehiculelor.

La intrarea pe un drum care nu este deschis circulatiei publice, proprietarul sau administratorul acestuia este obligat sa instaleze, īn loc vizibil, indicator cu semnificatia "Accesul interzis" si panou cu inscriptia "Drum īnchis circulatiei publice".

Īnchiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia vehiculelor ori a pietonilor pe drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensitatii traficului, pentru protectia unor sectoare de drum sau pentru executarea unor lucrari, īn conditiile stabilite de lege.

Īn cazul unor evenimente rutiere sau īn situatia īn care siguranta traficului rutier este periclitata datorita unor fenomene naturale, politia rutiera sau administratorul drumului public, cu avizul politiei rutiere, poate dispune restrictii temporale de circulatie, informānd participanti la trafic cu privire la interdictie, durata acesteia si rutele ocolitoare de deplasare.

Administratorul drumului public este obligat sa ia masuri de īnlaturare imediata a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuratiei, starii sau dotarii tehnice necorespunzatoare a acestuia.

Īn cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sa īl curete, sa īnlature obstacolele aflate pe partea carosabila si sa readuca drumul la starea initiala.

Traseele pe care se efectueaza servicii regulate de transport public local de calatori, cu exceptia celor care efectueaza transport īn regim de taxi, se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale. Statiile mijloacelor de transport public de persoane, inclusiv locurile de asteptare a clientilor pentru transportul īn regim de taxi, se stabilesc de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul politiei rutiere.

Pe drumurile din afara localitatilor administratorul drumului public este obligat sa amenajeze alveole pentru statiile mijloacelor de transport public de persoane. Administratorul drumului public este obligat sa delimiteze statiile mijloacelor de transport public de persoane care nu sunt prevazute cu alveole, prin aplicarea marcajului "Statie de autobuz troleibuz".

Pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente, pe drumurile cu o latime mai mare de 7 m, administratorul drumului public este obligat sa amenajeze īn zona de separare a sensurilor de circulatie, pe trecerile pentru pietoni, refugii pentru acestia, semnalizate corespunzator.

Statiile mijloacelor de transport public de persoane situate īn apropierea intersectiilor, se amenajeaza, la cel putin 50 m īnainte sau dupa acestea. Daca, īn localitati, traseele mijloacelor de transport public de persoane traverseaza calea ferata la acelasi nivel, īn ambele parti īnainte de trecere trebuie sa existe statii de oprire, la cel putin 50 m de acestea.

La intersectia unei cai ferate cu un drum public administratorul caii ferate este obligat sa asigure planeitatea trecerii la nivel, iar īmpreuna administratorul drumului public, sa stabileasca, sa instaleze, cu acordul politiei rutiere, si sa īntretina mijloacele de semnalizare a acesteia potrivit competentelor.

La trecerea la nivel cu calea ferata, administratorul acesteia si cel al drumului public, īmpreuna cu detinatorii terenurilor īnvecinate, sunt obligati sa īnlature obstacolele si sa interzica amplasarea de panouri, afise, instalatii, precum si constructii care ar diminua vizibilitatea din zona īn care conducatorul de vehicul este obligat sa se asigure.

La intersectia unui un drum public cu o cale ferata industriala, administratorul si/sau utilizatorul acesteia este obligat sa asigure prezenta unui agent de cale ferata pentru oprirea traficului de vehicule si pietoni pāna la trecerea vehiculului feroviar.

Daca la trecerea la nivel cu calea ferata fara bariere nu se pot asigura conditiile de vizibilitate administratorul drumului public īmpreuna cu cel al caii ferate, cu acordul politiei rutiere, iau masuri, dupa caz, pentru:

a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, īn ordinea urgentei stabilite de aceste autoritati;

b) desfiintarea trecerii cu devierea circulatiei rutiere pe alta trecere la nivel cu cale ferata īnvecinata, cu vizibilitate asigurata sau prevazuta cu bariera manuala;

c) separarea fluxurilor de circulatie rutiera, respectiv feroviara, prin construirea unor pasaje subterane sau supraterane.

Lucrarile īn zona drumului public se executa, īn conditiile stabilite prin autorizatie, de administratorul drumului ori al caii ferate, cu avizul politiei rutiere.

Executantul de lucrari īn zona drumului public este obligat sa realizeze amenajarile rutiere aprobate īn proiect, pentru a permite circulatia īn siguranta a participantilor la trafic.

Cānd lucrarile se efectueaza pe trotuar si īmpiedica circulatia pe acesta, executantul lucrarilor este obligat sa construiasca pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabila si protejate corespunzator.

Executantul lucrarilor este obligat ca, la terminarea acestora, sa aduca drumul la starea initiala sau la cea stabilita prin proiect.

Administratorul drumului public sau al caii ferate este obligat sa verifice si sa receptioneze lucrarile executate īn zona drumului public numai daca acestea corespund normelor de calitate prevazute de lege si avizelor obtinute anterior īnceperii lucrarilor.

5. Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrarilor.

Īn afara localitatilor, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizeaza prin stālpi de ghidare lamelari, de culoare alba, omologati, instalati la intervale de 50 m īntre ei, sau prin parapete.

Pe stālpii de ghidare lamelari si pe parapete se aplica dispozitive reflectorizante de culoare rosie si alba sau galbena. Dispozitivele reflectorizante de culoare rosii trebuie sa fie vizibile numai pe partea dreapta a drumului īn sensul de mers. Materialele din care sunt confectionati stālpi de ghidare lamelari nu trebuie sa fie dure.

Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta si pe parapetele de protectie, peretii tunelelor, zidurile de sprijin sau alte amenajari rutiere ori instalatii laterale drumului.

Semnalizarea lucrarilor executate pe drumurile publice este obligatorie si se realizeaza īn scopul asigurarii desfasurarii īn conditii corespunzatoare a circulatiei pe sectorul de drum ramas neafectat sau, dupa caz, īn scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare si are semnificatia interzicerii circulatiei īn zona afectata de lucrari.

Sectoarele de drum afectate de lucrari trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare si mijloace auxiliare de semnalizare rutiera, precum semafoare, balize directionale, panouri, conuri de dirijare, bariere, garduri, parapete din material plastic si carucioare port semnalizare, prevazute cu elemente fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confectionate din materiale dure, iar pe timp de noapte trebuie īnsotite de lampi cu lumina galbena intermitenta.

Pentru organizarea circulatiei pe sectoarele de drum public aflate īn lucru se instaleaza indicatoare si balize reflectorizante sau, dupa caz, amenajari rutiere tip, "limitatoare de viteza" si se aplica marcaje, corespunzator situatiei create. Daca este cazul, dirijarea circulatiei se realizeaza prin semnale luminoase ori semnale ale lucratorului de drumuri desemnat si special instruit.

Semnalizarea instituita pe sectoarele de drum pe care se executa lucrari trebuie īntretinuta si modificata corespunzator evolutiei acestora. La terminarea lucrarilor, executantul trebuie sa asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, si refacerea semnalizarii initiale sau modificarea ei, potrivit noilor conditii de circulatie.

Persoanele care executa lucrari de orice natura pe partea carosabila a drumului public sunt obligate sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent si reflectorizant, de culoare galbena sau portocalie, pentru a fi observate cu usurinta de participantii la trafic.

Nici o lucrare care afecteaza drumul public nu poate fi īnceputa sau, dupa caz, continuata daca executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului si acordul politiei, daca nu a realizat semnalizarea corespunzatoare, iar termenul aprobat a fost depasit ori lucrarea se executa īn alte conditii decāt cele stabilite īn autorizatie sau acord.

Verificarea cunostintelor

Cap.VII. Sistemul circulatiei rutiere (S. C. R.)

- caile de comunicatie

- clasificarea si īncadrarea drumurilor

- elementele constructive ale drumului.

- elementele geometrice ale drumului.

- elementele drumului īn plan

- indicatoare utilizate īn aliniament

- profilul transversal al drumului

- profilul drumului īn plan longitudinal.

- interdictii la coborāre:

- lucrari ce se executa īn zona drumului public.

- semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrarilor.

CAPITOLUL VIII.REGULII PRIVIND CIRCULAŢIA VEHICULELOR DE ORICE FEL

1. Utilizarea partii carosabile pozitia īn timpul mersului

Potrivit legii, vehiculele si animalele, atunci cānd circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, īn sensul de mers, cāt mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie.

Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei bicicletelor, acestea, precum si mopedele vor fi conduse numai pe pista respectiva.

Cānd circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de catre conducatorii de vehicule īn functie de intensitatea traficului si de viteza de deplasare, avānd obligatia sa revina pe prima banda ori de cāte ori acest lucru este posibil, daca aceasta nu este destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane.

Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva.

Conducatorul de vehicul care circula pe banda situata lānga marginea partii carosabile trebuie sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectueaza transport public de persoane numai atunci cānd conducatorii acestora semnalizeaza intentia de a reintra īn trafic din statiile prevazute cu alveole si s-au asigurat ca prin manevra lor nu pun īn pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.

Numerotarea benzilor de circulatie pe fiecare sens īn parte se efectueaza īn ordine crescatoare de la marginea din partea dreapta a drumului catre axa acestuia. Īn cazul autostrazilor, banda de urgenta nu intra īn numerotarea benzilor de circulatie.

Regulamentul circulatiei precizeaza ca vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, partile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. Īn cazul īn care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi conduse si pe acostament īn sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol.

Cānd drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situata lānga acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta la stānga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci cānd acest lucru este posibil.

Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de lānga acostament sau bordura, daca īn sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora.

Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lānga axa drumului, conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligatia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.

Vehiculele care efectueaza transport public de persoane se conduc pe banda rezervata acestora, daca o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe aceeasi banda pot circula si autovehiculele cu regim de circulatie prioritara cānd se deplaseaza īn actiuni de interventii sau īn misiuni care au caracter de urgenta.

2. Pozitii īn timpul mersului si circulatia vehiculelor pe drumurile cu mai multe benzi pe acelasi sens.

Pe un drum public prevazut cu minimum trei benzi pe sens, īn situatia īn care conducatorii a doua vehicule circula īn aceeasi directie, dar pe benzi diferite, si intentioneaza sa se īnscrie pe banda libera dintre ei, cel care circula pe banda din dreapta este obligat sa permita celui care vine din stānga sa ocupe acea banda.

Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se sfārseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stānga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circula pe acea banda.

Īn cazul īn care tramvaiul este oprit īntr-o statie fara refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa opreasca īn ordinea sosirii, īn spatele acestuia, si sa īsi reia deplasarea numai dupa ce usile tramvaiului au fost īnchise si s-au asigurat ca nu pun īn pericol siguranta pietonilor angajati īn traversarea drumului public.

Daca īn apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule īntr-o anumita directie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai īn directia sau directiile indicate.

Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducatorilor de vehicule le este interzisa trecerea peste linia continua, simpla sau dubla si peste marcajul pentru spatii interzise.

Marcajul aplicat īn afara benzilor, format din linii paralele īnconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaza spatiul interzis circulatiei.

Marcajul discontinuu delimiteaza benzile, putāndu-se trece peste el numai atunci cānd conducatorii de vehicule schimba banda de circulatie, directia de deplasare, efectueaza manevra de īntoarcere ori cānd s-au angajat īn depasire. Aceste manevre se vor executa numai dupa ce acestia au semnalizat si s-au asigurat ca nu pericliteaza siguranta celorlalti participanti la trafic care īi urmeaza sau īi preced sau circula din sens opus.

Obligatiile prevazute mai sus revin conducatorilor de vehicule si atunci cānd pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.

Īn cazul īn care sensul de circulatie este separat de o linie continua si una discontinua, conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul īn directia de deplasare.

Trecerea de pe o banda pe alta īn situatia īn care autovehiculul este imobilizat presupune doua etape si anume.

a) etapa premergatoare punerii īn miscare a autovehiculului:

deplasarea conducatorului auto si eventual a pasagerilor īn vederea ajungerii la autovehiculul imobilizat (oprit, stationat, parcat) si asigurarea la deschiderea portierei īn deplina siguranta;

fixarea centurilor de siguranta;

reglarea oglinzilor retrovizoare;

asigurarea autovehiculului prin īnchiderea portierelor;

pornirea motorului;

eliberarea frānei de stationare (frāna de māna).

b) etapa obligatorie - punerea īn miscare a autovehiculului.

semnalizarea intentiei de a pune īn miscare prin actionarea sistemului de semnalizare al autovehiculului;

asigurarea temeinica din spate, fata si lateral ca manevra respectiva nu pune īn pericol siguranta traficului;

plecarea lina prin forfecarea celor doua comenzi ambreiaj-acceleratie, parcurgerea unei distante de 50 m īn localitati si respectiv 100 m īn afara localitatilor cu semnalizatorul din stānga aprins, fara a schimba traiectoria autovehiculului;

īncadrarea lina si progresiva pe banda a doua, iar dupa terminarea manevrei se va renunta la semnalul stānga;

pentru a se ajunge īn zona de preselectie (banda de lānga ax) pentru virajul la stānga se executa aceleasi manevre.

daca suntem pe banda de lānga axul drumului si intentionam sa ajungem pe banda de lānga bordura se vor parcurge aceleasi etape īn ordine inversa trecānd succesiv din banda īn banda, cu respectarea obligatiilor de mai sus.

3. Trecerea pe lānga vehicule care circula din sens opus

Ca regula generala circulatia vehiculelor se face īn dublu sens pe partea dreapta a zonei care este cuprinsa īntre axul imaginar sau materializat si acostamentul drumului, deci paralel cu acostamentul sau bordura la o distanta suficienta īn raport cu viteza de deplasare pentru a nu acrosa pietoni, biciclisti etc., iar spatiul ramas pāna la axul drumului va fi folosit pentru depasire.

Īn cazul īn care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete si celelalte vehicule fara motor, acestea pot fi conduse si pe acostament īn sensul de mers, daca circulatia se poate face fara pericol.

La īntālnirea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora trebuie sa pastreze īntre vehicule o distanta laterala suficienta si sa circule cāt mai aproape de marginea din dreapta a benzi de circulatie respective.

Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze īn functie de conditiile de drum, astfel īncāt sa poata efectua orice manevra īn conditii de siguranta.

Daca mersul īnainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic care impune trecerea pe sensul opus, conducatorul vehiculului este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.

Pe drumurile publice īnguste, si/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circula din sensuri opuse, unele pe lānga altele, este imposibila sau periculoasa, se procedeaza dupa cum urmeaza:

a)      la īntālnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele;

b)      la īntālnirea unui vehicul greu cu un vehicul usor, conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele;

c)      la īntālnirea unui vehicul care efectueaza transport public de persoane cu un vehicul de transport marfuri conducatorul acestuia din urma trebuie sa manevreze cu spatele.

La vehiculele de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevra de mers īnapoi revine conducatorului care urca, cu exceptia cazului cānd este mai usor si exista conditii pentru conducatorul care coboara sa execute aceasta manevra, mai ales atunci cānd se afla aproape de un refugiu. Mentinerea pozitiei si manevrarea comenzilor trebuie facuta absolut moderat si degajat, ele nu trebuiesc bruscate astfel se ajunge la pierderea controlului asupra vehiculului.

4. Circulatia vehiculelor pe un drum cu sens unic

Pentru o mai buna fluidizare a traficului, organul de stat care le administreaza stabileste ca pe anumite drumuri, sau strazi paralele, circulatia sa se desfasoare īntr-un singur sens. Acest lucru este adus la cunostinta participantilor la trafic de indicatorul de informare "Sens unic, iar semnificatia lui arata ca pe sectorul de drum circulatia se desfasoara numai īn sensul indicat de acesta, indicator care se repeta dupa fiecare intersectie, iar pentru eliminarea pericolului circulatiei din sens contrar, la celalalt capat al sectorului de drum se instaleaza indicatorul pereche "Accesul interzis"  semnificatia lui este de a nu permite intrarea nici unui vehicul pe drumul astfel semnalizat. Īn situatia īn care se patrunde īntr-o artera cu sens unic o intersectie īn forma de "T,, acest lucru este adus la cunostinta de indicatorul "Sens unic" care se afla instalat paralel cu bordura drumului cu sens unic, la loc vizibil, pe partea opusa a drumului de acces. Īn acest caz pe drumul de acces se instaleaza indicatorul de obligare "La dreapta" sau "La stānga" īn raport cu directia drumului cu sens unic. La terminarea sectorului de drum cu sens unic conducatorii vor īntālni indicatorul "Circulatie īn ambele sensuri".

Pe drumurile cu sens unic se aplica aceleasi principii īn sensul ca toate vehiculele se vor deplasa pe partea dreapta de unde rezulta si celelalte reguli si anume:

- la punerea īn miscare conducatorul trebuie sa semnalizeze si sa se asigure ca nu pericliteaza circulatia celorlalti participanti care īl preced sau īl urmeaza;

- depasirea se face pe partea stānga cu exceptia tramvaiului īn mers, care poate fi depasit pe ambele parti daca drumul permite aceasta manevra;

- se va acorda prioritate vehiculelor care circula din partea dreapta precum si pietonilor care traverseaza prin locurile special amenajate, indiferent din ce parte acestia se angajeaza, ei aflāndu-se pe acelasi sens cu, conducatorul de vehicul;

- oprirea si stationarea voluntara a vehiculelor sunt permise atāt pe partea dreapta si pe partea stānga, daca ramāne libera cel putin o banda de circulatie;

- pe drumurile cu sens unic īntoarcerea este interzisa;

- mersul īnapoi este permis pentru parcare sau garare īnsa pe o distanta de cel mult 50 m;

- īntrucāt axul drumului se confunda cu bordura din stānga cel care intentioneaza sa vireze īn aceasta directie va ocupa banda sau rāndul de lānga bordura din stānga;

- se pot īntālni trei sau mai multe benzi de circulatie pe sens, unde se vor respecta regulile īn sensul ca cei care executa viraje - vor ocupa benzile extreme, pentru īnainte - benzile din mijloc, iar īn situatia cānd pe benzi sunt aplicate marcaje prin sageti se va respecta semnificatia acestora. Pe acest sector de drum mai exista pericolul ca autovehiculele stationate pe partea stānga a drumului sa se puna īn miscare, fara o asigurare temeinica din spate si sa ne trezim cu ele aparānd brusc īn fata a se vedea fig 142.

5. Circulatia pe autostrazi

Potrivit legii, autostrada poate fi definita ca drum national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avānd cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate.

Pe autostrazi este interzisa circulatia pietonilor, autovehiculelor cu gabarite sau mase depasite fara autorizatie speciala de transport eliberata de administratorul drumului public, conform reglementarilor īn vigoare, a vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor, vehiculelor trase sau īmpinse cu māna, bicicletelor si mopedelor, a tractoarelor si masinile autopropulsate pentru lucrari agricole, precum si a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depasi viteza de 50 km/h.

De asemenea, pe autostrazi sunt interzise īnvatarea conducerii unui vehicul, īncercarile prototipurilor de sasiuri si de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel precum si cortegiile.

Se interzice circulatia, oprirea sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia cazurilor justificate, precum si autovehiculelor cu regim de circulatie prioritar.

Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de marfuri se efectueaza de regula, numai pe banda marginala din partea dreapta a autostrazii īn sensul de mers, cu exceptia cazului īn care se efectueaza depasirea sau semnalizarea rutiera existenta instituie o alta reglementare de utilizare a benzilor.

Conducatori de autovehicule care intra pe autostrazi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie sa cedeze trecerea autovehiculelor care circula pe prima banda a autostrazilor si sa nu stānjeneasca īn nici un fel circulatia acestora.

Conducatori care urmeaza sa paraseasca autostrada sunt obligati sa semnalizeze din timp si sa se angajeze pe banda de iesire (de decelerare).

Pe autostrada mai este interzis:

1. Circulatia, oprirea sau stationarea autovehiculelor pe banda de urgenta, cu exceptia cazurilor justificate, precum si a autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara.

Circulatia sau stationarea pe spatiu interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada;

Parcarea autovehiculelor īn alte locuri decāt cele special amenajate si semnalizate;

Executarea pe autostrada a manevrei de īntoarcere sau de mers īnapoi, circulatia sau traversarea de pe un sens de circulatie pe celalalt prin zonele interzise, respectiv zona mediana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile a se vedea fig.143.

Verificarea cunostintelor:

Cap.8. Reguli privind circulatia vehiculelor de orice fel

- utilizarea partii carosabile pozitia īn timpul mersului

- circulatia vehiculelor pe drumurile cu mai multe benzi pe acelasi sens.

- trecerea pe lānga vehicule care circula din sens opus

- circulatia vehiculelor pe un drum cu sens unic

- circulatia pe autostrazi

CAPITOLUL IX. FACTORUL TEHNIC

(vehiculul sau autovehicul element component al (S C R)

Conditii privind circulatia vehiculelor si controlul acestora

Īn sens larg prin vehicul se īntelege un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat īn mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari.

Autovehiculul este un vehicul echipat cu motor īn scopul deplasarii pe drum. Troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite īn exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule.

Categoriile de vehicule care pot fi admise īn circulatie, fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor Inspectoratul General al Politiei, care se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei.

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat cu trusa medicala de prim ajutor, doua triunghiuri reflectorizante si un stingator de incendiu, omologate.

Pentru a fi īnmatriculate, īnregistrate sau admise īn circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate īn conditiile legii. Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata īn conditiile legii.

1. Inspectia tehnica periodica ITP pentru a fi mentinute īn circulatie, vehiculele īnmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice ITP. Inspectia tehnica periodica se efectueaza īn statii autorizate, conform legislatiei īn vigoare. Pentru autovehiculele apartinānd institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, ITP se poate efectua si īn statii proprii, autorizate potrivit legii.

Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a ITP a expirat, precum si a celor neasigurate de raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.

Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate īn trafic pe drumurile publice se face de catre politia rutiera, īmpreuna cu institutiile abilitate de lege.

Pāna la īnmatriculare sau īnregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fara inspectie tehnica, īn baza unei autorizatii provizorii pentru circulatie, eliberata de autoritatea competenta, daca īndeplinesc normele tehnice privind siguranta circulatie rutiere.

Se inspecteaza din punct de vedere tehnic, īnainte de a fi puse īn circulatie, autovehiculele, tramvaiele sau remorcile carora le-au fost efectuate reparatii īn urma unor evenimente care au produs avarii grave la mecanismul de directie, instalatia de frānare sau la structura de rezistenta a caroseriei ori a sasiului. Aceste autovehicule vor efectua inspectia tehnica periodica īn statii autorizate de Registrul Auto Romān (R. A. R). Daca la aceasta verificare autovehiculul respectiv nu corespunde din punct de vedere tehnic, seful statiei de inspectie tehnica are dreptul de a prelungi pāna la maximum o luna valabilitatea pe fisa tehnica de inspectie perioada īn care conducatorul auto trebuie sa remedieze cele constatate.

Dupa efectuarea inspectiei tehnice, seful statiei face mentiunea pe certificatul de īnmatriculare sau elibereaza o anexa la certificatul de īnmatriculare, pe care o semneaza, aplica stampila si lipeste pe placa de īnmatriculare ecusonul care atesta efectuarea inspectiei tehnice periodice (I T P).

2. Conditiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora pe care trebuie sa le īndeplineasca autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari 

Autovehiculele, tractoarele folosite īn exploatari agricole si forestiere si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, tramvaiele si remorcile trebuie sa fie dotate, prin constructie, cu instalatii de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora, omologate, care sa corespunda conditiilor tehnice stabilite de autoritatea competenta.

Autovehiculele destinate exclusiv transportului copiilor trebuie sa aiba montat pe caroserie, īn fata si īn spate, indicatorul "Copii.

Autovehiculele care depasesc masa si/sau gabaritul trebuie echipate cu urmatoarele dispozitive suplimentare de semnalizare:

a) o placuta de identificare fluorescent-reflectorizanta, avānd fondul alb si chenarul rosu, montata la partea din stānga fata;

b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau īncarcaturii, cāt mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe si rosii, descendente catre exterior, daca latimea autovehiculului depaseste 2,5 m;

c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbena, montate astfel īncāt lumina emisa de acestea sa fie vizibila din fata, din spate si din ambele parti laterale, precum si dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbena montate pe partile laterale la distanta de 1,5 m īntre ele;

d) lumini montate pe partile laterale ale īncarcaturii ori vehiculului care depaseste latimea de 2,5 m, care trebuie sa functioneze concomitent cu luminile de pozitie, precum si un dispozitiv fluorescent reflectorizant.

Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit īn exploatari agricole si forestiere si vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrari, tramvai ori remorca a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decāt cele omologate.

4. Pozitia la volan īn cadrul postului de conducere

Postul de conducere este zona din interiorul autovehiculului rezervata conducatorului auto care cuprinde:

Scaunul reglabil al conducatorului auto, ca un element de siguranta pasiva acesta se regleaza astfel īncāt sa permita o pozitie lejera la volan iar comenzile pedaliere īn special ambreiajul sa poata fi apasat fara efort pāna la podea, iar celelalte comenzi sa fie manevrate cu multa usurinta si abilitate. Reglarea scaunului este absolut necesara pentru a realiza plecarea de pe loc astfel ca dupa pornirea motorului trebuie apasat ambreiajul la podea se introduce maneta schimbatorului īn treapta I-a de viteza apoi se fixeaza calcāiul īn podea pentru a avea un punct de sprijin la realizarea forfecarii īntre ambreiaj si acceleratie. Īn acest caz instructorul auto pentru orele de conducere trebuie sa regleze cablul, astfel īncāt ambreiajul sa prinda cāt mai aproape de podea. Comenzile manuale, volan, pārghii de avertizare, maneta schimbatorului de viteze sa fie cāt mai accesibile, la īndemāna conducatorului.

5. Autovehiculul este dotat cu aparatura de bord aparate de masura si control astfel:

- un aparat (kilometrajul) care sa masoare viteza de deplasare;

- un turometru care indica turatia motorului (plasat vizibil);

- un ceas compartimentat care arata presiunea de ulei, temperatura apei si ampermetrul ce indica īncarcarea bateriei de acumulatori;

- sesizor si indicator de buna functionare a instalatiei de semnalizare;

- sesizor pentru lumina de avarii cānd toate cele patru lampi de semnalizare a directiei de mers intra īn functiune;

- climatizorul de temperatura si a sistemului de dezaburire a geamurilor si lunetei;

- oglinzile retrovizoare stānga, dreapta si cea interioara sa fie īn asa fel reglate īncāt numai printr-o schimbare a privirii sa se poata observa tot ce se petrece īn jur, fara sa se īntoarca capul. 

6. Certificarea autenticitatii autovehiculelor si a remorcilor

Solicitanti unei operatiuni de īnmatriculare a unui vehicul īn evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, trebuie sa faca dovada certificarii autenticitatii vehiculului de catre "Registrul Auto Romān" (R. A. R.) īn conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, iar RAR elibereaza īn acest sens certificate de autenticitate.

Certificarea autenticitatii vehiculului contine si atestarea faptului ca acesta nu figureaza īn baza de date ca fiind furat.

Dovada certificarii vehiculului nu se impune īn cazul vehiculelor noi pentru solicitantii operatiunilor de īnmatriculare.

Certificarea autenticitatii unui vehicul atesta ca acesta nu prezinta modificari ale elementelor de identificare atribuite de constructor si ca documentele vehiculului eliberate de autoritatile straine sunt autentice. Optional, certificarea pentru autenticitate poate atesta si faptul ca vehiculul nu este reclamat ca fiind furat īn tara sau strainatate, la data solicitarii potrivit bazelor de date la care R.A.R. are acces.

Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate īn Romānia sau īn strainatate si date īn urmarire de Inspectoratul General al Politiei Romāne, nu se īnmatriculeaza. Fac exceptie autovehiculele si remorcile pentru care organul de urmarire penala a emis o dispozitie prin care se permite īnmatricularea pāna la finalizarea cercetarilor, caz īn care certificatul de īnmatriculare si īn cartea de identitate a vehiculului se īnscrie mentiunea "Autovehiculul declarat furat din (tara) la data de ." iar circulatia acestor vehicule este permisa doar pe teritoriul Romāniei.

7. Omologarea pentru īnmatricularea autovehiculelor si remorcilor

Pentru a fi īnmatriculate, īnregistrate sau admise īn circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate īn conditiile legii.

Categoriile de vehicule care pot fi admise īn circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor, Inspectoratului General al Politiei Romāne care se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei.

Se īnmatriculeaza numai autovehiculele si remorcile omologate, potrivit legii, de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Romān".

Omologarea pentru circulatie atesta ca autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului si de protectie a mediului īnconjurator, prevazute de lege, precum si destinatiei acestora. Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate eliberata īn conditiile legii. Caracteristicile constructive sau de folosinta ale vehiculului omologat pentru circulatie nu pot fi modificate decāt īn conditiile prevazute de lege.

Autovehiculul, tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei, alterarii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor, precum si autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor detinatori ori proprietari succesivi nu pot fi omologate īn vederea admiterii īn circulatia pe drumurile publice. Se excepteaza autovehiculul si remorca pentru care politia poate stabili provenienta legala a acestuia.

8. Īnmatricularea, īnregistrarea si radierea vehiculelor

Īnmatriculare/īnregistrare, reprezinta operatiunea administrativa prin care se atesta ca un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestarii īnmatricularii/īnregistrarii este certificatul de īnmatriculare/īnregistrare si numarul de īnmatriculare/īnregistrare atribuit.

Īnmatriculare/īnregistrare permanenta reprezinta operatiunea de īnmatriculare/īnregistrare, prin care se atribuie certificat de īnmatriculare/īnregistrare si numar de īnmatriculare/īnregistrare pe o perioada nedeterminata.

Īnmatriculare, temporara reprezinta operatiunea de īnmatriculare prin care se atribuie certificat de īnmatriculare si numar de īnmatriculare pe o perioada determinata.

Proprietarii de vehicule sau detinatorii mandatati ai acestora sunt obligati sa le īnmatriculeze sau sa le īnregistreze, dupa caz, īnainte de a le pune īn circulatie, conform prevederilor legale.

Īnmatricularea vehiculelor este continua, de la admiterea īn circulatie pāna la scoaterea definitiva din circulatie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei conditii, potrivit prevederilor prezentei ordonantei de urgenta, si presupune urmatoarele operatiuni:

a īnscrierea īn evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a dobāndirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de catre primul proprietar;

b) transcrierea īn evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.

Operatiunile prevazute mai sus se realizeaza pe baza datelor de identificare a vehiculului si ale proprietarului si conditioneaza eliberarea de catre autoritatile competente, potrivit legii, a unui certificat de īnmatriculare, precum si a placutelor cu numarul de īnmatriculare atribuit si transcrierile necesare īn certificatul de īnmatriculare si īn cartea de identitate a vehiculului.

Īn cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se īnscriu īn evidentele autoritatilor competente simultan cu mentionarea īncetarii calitatii de titular al īnmatricularii a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operatiuni si emiterea unui nou certificat de īnmatriculare, noul proprietar este obligat sa solicite autoritatii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, īn termen de 30 de zile de la data dobāndirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Cu ocazia realizarii oricarei operatiuni privind īnmatricularea unui vehicul, verificarea efectuarii inspectiei tehnice periodice si asigurarii obligatorii de raspundere civila, respectiv a valabilitatii acestora, se poate face si pe calea informatica, īn conditiile stabilite prin protocol īncheiat īntre autoritatea competenta din sub ordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de īnmatriculare si a placutelor cu numere de īnmatriculare si Registrul Auto Romān, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Autoritatile competente sa realizeze operatiunile de īnmatriculare a vehiculelor pot īncasa de la solicitanti toate taxele si tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor operatiuni.

Societatile abilitate sa comercializeze vehicule noi si societatile de leasing din Romānia pot solicita, pe cale informatica īnmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulatie a vehiculelor, prin intermediul unei aplicatii informatice puse la dispozitie, īn conditiile stabilite prin protocol, de catre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de īnmatriculare si a placutelor cu numarul de īnmatriculare.

Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente īnscrierea īn certificatul de īnmatriculare sau īnregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau dupa caz, ale proprietarului, īn termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau īmpinse cu māna si a bicicletelor, trebuie sa fie īnmatriculate sau īnregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de īnmatriculare sau de īnregistrare cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele īn vigoare.

Autovehiculele si remorcile se īnmatriculeaza permanent sau temporar la autoritatea competenta īn a carei raza teritoriala proprietarii īsi au domiciliul, resedinta ori sediul, īn conditiile stabilite prin reglementarile īn vigoare.

Autovehiculele si remorcile din dotarea Ministerului Apararii, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si cele ale Serviciului Romān de Informatii se īnregistreaza la aceste institutii si pot, dupa caz, sa fie īnmatriculate si la autoritatea competenta.

Pāna la īnmatriculare vehiculele pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatea competenta.

La cerere, persoanelor juridice care fabrica, asambleaza, caroseaza ori testeaza autovehicule sau remorci, li se poate elibera pentru acestea autorizatii si numere pentru proba.

Evidenta vehiculelor īnmatriculate se tine la autoritatea competenta pe raza careia proprietarul īsi are domiciliul, resedinta sau sediul.

Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, masinile si utilajele autopropulsate utilizate īn lucrari de constructii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun īnmatricularii, precum si vehiculele cu tractiune animala se īnregistreaza de catre consiliile locale, care tin si evidenta acestora.

Odata cu realizarea operatiunilor de īnmatriculare a vehiculului, autoritatea competenta elibereaza proprietarului sau detinatorului mandatat un certificat de īnmatriculare, conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum si placutele cu numarul de īnmatriculare.

La cererea scrisa a proprietarului unui vehicul, īn certificatul de īnmatriculare sau de īnregistrare se poate īnscrie si o alta persoana decāt proprietarul, specificāndu-se calitatea īn care acesta poate utiliza vehiculul, īn virtutea unui drept legal. Īn cazul īn care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie mentionarea īn certificatul de īnmatriculare sau de īnregistrare si a datelor de identificare a detinatorului mandatat.

Autovehiculele se īncadreaza īn una dintre urmatoarele categorii: A,B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori īn una din subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1, sau D1E, iar tramvaiele, īn categoria Tv, īn conditiile stabilite īn regulament.

Pentru vehiculele supuse īnmatricularii autoritatea care le īnregistreaza elibereaza proprietarilor acestora certificate si placute cu numere de īnregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.

Forma, dimensiunile si continutul certificatului de īnmatriculare si ale certificatului de īnregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Este interzisa punerea īn circulatie a unui vehicul, īnmatriculat sau īnregistrat, care nu are montate placutele cu numarul de īnmatriculare sau īnregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele īn vigoare, precum si īn cazul īn care certificatul de īnmatriculare sau da īnregistrare este retinut, iar dovada īnlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatiei sau termenul de valabilitate a expirat.

Īnmatricularea, īnregistrarea sau atribuirea numarului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anuleaza de catre autoritatea care a efectuat-o, daca se constata ca au fost īncalcate normele legale referitoare la aceste operatiuni.

Autoritatile competente pentru īnmatricularea si radiera autovehiculelor si remorcilor sunt serviciile publice comunitare, regim permise de conducere si īnmatriculare a vehiculelor sub coordonarea Directiei regim permise de conducere si īnmatriculare a vehiculelor.

La īnmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie placute cu numarul de īnmatriculare si se elibereaza certificatul de īnmatriculare.

Placutele cu numarul de īnmatriculare trebuie sa aiba fondul reflectorizant de culoare alba iar literele si cifrele īn relief, de culoare neagra, albastra sau rosie.

Īn certificatul de īnmatriculare se īnscriu, obligatoriu, numarul de īnmatriculare atribuit, precum si numarul de identificare al autovehiculului sau remorcii.

La īnregistrare, vehiculelor li se atribuie placute cu un singur numar de īnregistrare, care trebuie sa aiba:

a) fondul reflectorizant de culoare galbena, iar literele si cifrele, īn relief, de culoare neagra, pentru vehiculele īnregistrate la consiliile locale.

b)      fondul reflectorizant de culoare alba iar litere si cifrele, īn relief de culoare neagra, pentru autovehiculele care se īnregistreaza la Ministerul Apararii, Ministerul Administratiei si Internelor sau, dupa caz, la Serviciul Romān de Informatii.

Numerele de īnmatriculare sau de īnregistrare, cele provizorii si de probe ale autovehiculelor sau tramvaielor

La īnmatriculare, fiecarui autovehicul si fiecarei remorci li se atribuie cāte un numar de īnmatriculare compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numarul de ordine, format din cifre arabe, si o combinatie de trei litere cu caractere latine majuscule.

Numerele de īnmatriculare ale autovehiculelor si remorcilor apartinānd misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane straine cu statut diplomatic, care īsi desfasoara activitatea īn Romānia, sunt compuse din indicativul CD, CO sau T C dup caz, si numarul de ordine.

Īn cazul numarului de īnmatriculare temporara, la indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numarul de ordine se adauga luna si anul īn care expira valabilitatea īnmatricularii.

La autorizarea provizorie a circulatiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un numar compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numarul de ordine.

La īnmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un numar compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numarul de ordine si īnscrisul "PROBE

La data īnmatricularii, īnregistrarii sau autorizarii pentru circulatie se elibereaza si placute cu numarul atribuit. Numerele de īnmatriculare se atribuie la rānd, īn ordinea crescatoare.

La īnmatriculare, proprietarul vehiculului poate solicita, cu plata tarifelor īn vigoare, atribuirea unei combinatii preferentiale a numarului de īnmatriculare.

Nu pot fi atribuite combinatii de litere care pot avea o semnificatie obscena sau cele care pot conduce la asocierea cu denumirile unor autoritati publice, daca acestea solicita īn scris autoritatii emitente restrictionarea atribuirii unei anumite combinatii a numarului de īnmatriculare. Persoanele care detin deja vehicule īnmatriculate cu numere restrictionate ulterior pot utiliza īn continuare numerele īn cauza, dar numai pāna la īnstrainarea vehiculului.

La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numarul de īnmatriculare si placutele aferente se transfera automat fara plata noului proprietar, daca acesta are domiciliul sau sediul īn acelasi judet cu fostul proprietar si daca acesta nu a optat pentru pastrarea combinatiei numarului de īnmatriculare respectiv. Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinatii preferentiale a numarului de īnmatriculare, cu plata tarifelor īn vigoare.

Numarul de īnregistrare a vehiculelor īnregistrate la consiliile locale se compun din denumirea localitatii si denumirea abreviata a judetului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule, precum si dintr-un numar de ordine, format din cifre arabe.

Numarul de īnregistrare al autovehiculelor īnregistrate la Ministerul Apararii, Ministerul Administratiei si Internelor si dupa caz, la Serviciul Romān de Informatii se compune din abrevierea denumirii institutiei, scrisa cu litere cu caractere latine majuscule, precum si dintr-un numar de ordine, format din cifre arabe.

Proprietarul sau detinatorul legal trebuie sa fixeze placutele cu numarul de īnmatriculare ori de īnregistrare īn locurile special destinate, la partea din fata si din spate a autovehiculului sau tramvaiului, dupa caz, iar la motocicleta si remorca, numai la partea din spate.

Se interzice circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate placutele cu numarul de īnmatriculare sau, dupa caz, de īnregistrare, īn locurile stabilite.

9 . Radierea din evidenta a vehiculelor

Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectuat īnmatricularea sau īnregistrarea, doar īn cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora la cererea proprietarului īn urmatoarele cazuri:

a) proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuia īntr-un spatiu adecvat, detinut īn conditiile legii;

b) proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii, sau predarii vehiculului la unitati specializate īn vederea dezmembrarii;

c) la scoaterea definitiva din Romānia a autovehiculului respectiv;

d) īn cazul furtului vehiculului.

Radierea din evidenta a vehiculelor īnregistrate, la trecerea acestora īn proprietatea altei persoane se face de catre autoritatea care a efectuat īnregistrarea, la cererea proprietarului, īn conditiile legii.

Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.

Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii publice locale, fara stapān sau abandonate, se radiaza din oficiu īn termen de 30 de zile de la primirea deciziei respective.

Īn cazul pierderii, furtului, schimbarii numelui ori deteriorarii certificatului de īnmatriculare sau de īnregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat sa solicite autoritatii competente eliberarea unui nou certificat de īnmatriculare sau īnregistrare, īn conditiile stabilite de autoritatea competenta īn termen de 30 de zile de la data declararii pierderii sau furtului, de la data schimbarii numelui ori de la data constatarii deteriorarii, dupa caz.

10. Obligatiile proprietarilor sau detinatorilor de vehicule

Detinator mandatat este persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul īn baza unui contract de leasing sau contract de īnchiriere. Detinatorii de vehicule sunt obligati sa comunice, la cererea politiei, identitatea persoanelor carora le-au īncredintat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice īn cazul īn care aceste persoane au savārsit infractiuni ori au comis contraventii.

Proprietarul de autovehicul sau remorca, cu domiciliul, sediul sau resedinta īn Romānia, este obligat:

a) sa declare autoritatii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de īnmatriculare, īn cel mult 48 de ore de la constatare;

b) sa depuna imediat, la autoritatea emitenta, originalul certificatului de īnmatriculare daca, dupa obtinerea duplicatului, a reintrat īn posesia acestuia.

Persoanele juridice detinatoare de vehicule au, pe lānga cele prevazute mai sus si urmatoarele obligatii:

a)      sa verifice starea tehnica a vehiculelor, sa faca mentiuni despre aceasta īn foaia de parcurs sau ordinul de serviciu si sa nu permita iesirea īn circulatie a celor care nu īndeplinesc conditiile tehnice;

b)      sa elibereze foaia de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleaca īn cursa;

c)      sa nu permita conducerea vehiculului de catre persoane care nu poseda permis de conducere corespunzator sau atestat profesional;

d)      sa nu permita conducatorilor de vehicule sa plece īn cursa sub influenta bauturilor alcoolice, a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori īntr-o stare accentuata de oboseala.

e)      sa tina seama de observatiile facute de politisti sau de conducatorii de vehicule īn foaia de parcurs;

f)        sa anunte imediat politia despre orice accident de circulatie īn care sunt implicati conducatorii de vehicule proprii care nu poseda documente de constatare a acestuia;

g)      sa verifice respectarea timpilor de repaus si de odihna, precum si a regimului legal de viteza, prin citirea īnregistrarilor aparatelor de control a timpilor de odihna sau a vitezei de deplasare;.

h)      sa verifice existenta autorizatiei speciale de transport si respectarea conditiilor īnscrise īn acestea.

Proprietarii sau detinatorii mandatati de autovehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri periculoase sunt obligati sa asigure verificarea anuala a conducatorilor de autovehicule atestati profesional, īn scopul īnsusirii corecte si respectarii de catre acestia a dispozitiilor legale care reglementeaza circulatia pe drumurile publice.

Detinatorii de autovehicule pot monta, pe acestea, sisteme sonore antifurt. Durata semnalului emis de sistemul instalat nu trebuie sa fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie sa depaseasca pragul fonic prevazut de reglementarile legale īn vigoare. Se interzice montarea pe autovehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanseaza la trecerea, īn imediata apropiere, a altui vehicul.

Verificarea cunostintelor:

Cap. IX. Conditii privind circulatia vehiculelor si controlul acestora

- inspectia tehnica periodica. ITP;

- conditiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora pe care trebuie sa le īndeplineasca autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari;

- pozitia la volan īn cadrul postului de conducere;

- dotari ale autovehiculul cu aparatura de bord aparate de masura si control;

- certificarea autenticitatii autovehiculelor si a remorcilor;

- omologarea pentru īnmatricularea autovehiculelor si remorcilor;

- īnmatricularea, īnregistrarea si radierea vehiculelor;

- radierea din evidenta a vehiculelor;

- obligatiile proprietarilor sau detinatorilor de vehicule.

CAPITOLUL X. FACTORUL UMAN OMUL CONDUCĂTORUL SISTEMULUI CIRCULAŢIEI RUTIERE (S. C. R.)

1. Importanta factorului uman. Singurul īnzestrat cu simturi si judecata, cu constiinta respectarii legislatiei īn vigoare care īl determina sa intervina si asupra celorlalti factori, drum si vehicul, fiind considerat si conducatorul S .C. R. Omul este cel care coordoneaza si stabileste regulile (dar le si respecta) privind deplasarea vehiculelor pe drumurile publice.

Prin conducator se īntelege persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractiune, animale izolate sau īn turma, de povara ori de calarie.

Participant la trafic persoana fizica ce utilizeaza, la un moment dat drumul public.

Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie sa aiba permis de conducere corespunzator si sa aiba vārsta minima de 18 ani īmpliniti cu exceptia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A 1 si B 1, care trebuie sa aiba vārsta minima de 16 ani īmpliniti.

Conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport public de persoane, precum si cei care conduc autovehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depasite ori care transporta produse sau substante periculoase trebuie sa aiba vārsta minima de 21 de ani īmpliniti.

Conducatorii de autovehicule si tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si īndemānarea necesare conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic.

Conducatorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificati periodic din punct de vedere medical si al capacitatilor psihologice, īn conditiile stabilite de reglementarile īn vigoare.

Examinarea medicala si psihologica se realizeaza īn vederea:

a)      aprobarii prezentarii la examen pentru obtinerea permisului de conducere;

b)      obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie stabiliti prin prezenta ordonanta de urgenta;

c)      verificarii periodice conform reglementarilor īn vigoare.

Examinarea medicala se realizeaza īn unitati de asistenta medicala autorizate, existente la nivelul fiecarui judet care au obligatia luarii īn evidenta a solicitantului sau a conducatorului de autovehicul ori de tramvai de catre medicul de familie.

Lista unitatilor de asistenta medicala autorizata se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Medicul de familie, atunci cānd constata ca o persoana din evidenta sa, care poseda permis de conducere, prezinta afectiuni medicale prevazute īn ordinul ministrului sanatati publice va solicita unitati de asistenta medicala autorizate examenul de specialitate necesar. Īn cazul īn care unitatea de asistenta medicala autorizata a stabilit ca persoana este inapta medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat politiei rutiere pe a carei raza teritoriala īsi desfasoara activitatea.

Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de catre politia rutiera si poate fi redobāndit numai dupa īncetarea motivului pentru care s-a luat aceasta masura.

Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de institutiile medico -legale, la solicitarea si pe cheltuiala partilor interesate.

2. Permisul de conducere

Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice īl are numai persoana care poseda permis de conducere valabil, corespunzator categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau dovada īnlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie.

Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, īn conditiile stabilite prin regulament si persoanele care urmeaza un curs de pregatire practica, īn vederea obtinerii permisului de conducere, numai īn prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor auto atestat īn acest sens, precum si a examinatorului din cadrul autoritatii competente īn timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevazute de lege.

Pe parcursul activitatii de pregatire practica sau de examinare īn vederea obtinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, dupa caz, examinatorul, īmpreuna cu persoana pe care o supravegheaza sau o examineaza raspund pentru īncalcarea de catre acesta a regulilor de circulatie sau, dupa caz, pentru pagubele produse tertilor ca urmare a producerii unui accident de circulatie.

Pregatirea teoretica si practica a persoanelor īn vederea obtinerii permisului de conducere este precedata de o evaluare obligatorie a capacitatilor psihologice solicitate īn activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor. Evaluarea psihologica este obligatorie īn vederea obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si de tramvaie stabiliti prin prezenta lege.

Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie, detinatori ai certificatului de atestare profesionala, vor fi evaluati periodic din punct de vedere al capacitatilor psihologice solicitate īn activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor, īn conditiile stabilite de reglementarile īn vigoare.

Evaluarea psihologica se realizeaza īn laboratoare de specialitate autorizate īn cadrul institutiilor abilitate. Lista laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului.

Persoanele care solicita prezentarea la examen, pentru obtinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia, trebuie sa īndeplineasca, potrivit legii, conditiile de vārsta, sa fie apte din punct de vedere medical si sa faca dovada pregatirii, teoretice si practice, prin cursuri organizate de unitati autorizate potrivit legii.

Pregatirea teoretica si practica a persoanelor īn vederea obtinerii permisului de conducere se efectueaza de catre profesori de legislatie rutiera si instructori auto atestati de autoritatea competenta. Pot fi atestati ca profesori de legislatie sau instructori auto pentru pregatirea practica, fara scolarizare si sustinerea examenului de atestare, politistii rutieri cu grad de ofiter carora le-au īncetat raporturile de serviciu si care si-au desfasurat activitatea neīntrerupt, īn ultimi 10 ani, īn structurile politiei rutiere.

Politisti rutieri care nu au grad de ofiter pot fi atestati ca instructori auto pentru pregatirea practica, daca īndeplinesc conditiile de mai sus.

Programa de īnvatamānt pe baza careia se organizeaza cursuri de pregatire, precum si metodologia de organizare si desfasurare a cursurilor īn vederea obtinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministerului educatiei si cercetarii, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiilor si internelor.

Persoanele cu domiciliul sau resedinta īn Romānia precum si cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene care se afla la studii īn Romānia pentru o perioada de cel putin 6 luni sau care are rezidenta normala īn Romānia pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente sa le examineze.

Prin rezidenta normala se īntelege locul unde o persoana locuieste īn mod obisnuit adica cel putin 185 de zile īntr-un an calendaristic, datorita unor legaturi personale si profesionale sau, īn cazul persoanelor fara legaturi profesionale, datorita unor legaturi strānse īntre acestea si locul īn care locuiesc.

Examinarea pentru obtinerea permisului de conducere si eliberarea acestuia se realizeaza de catre autoritatea competenta unde solicitanti īsi au domiciliul sau resedinta ori rezidenta normala sau, īn cazul celor aflati la studii īn Romānia de catre autoritatea competenta pe raza careia se afla institutia de īnvatamānt.

Īn localitatile īn care autoritatea competenta autorizeaza desfasurarea cursurilor de pregatire si sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza la cerere si īn limba minoritatilor nationale respective.

Īn cazul cetatenilor straini care īsi stabilesc domiciliul sau resedinta īn Romānia, precum si al cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene care au rezidenta normala sau care se afla la studii īn Romānia examinarea la proba teoretica pentru obtinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, īntr-o limba de circulatie internationala.

Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberarii. La schimbarea, de catre titular, a numelui, īn cazul pierderii, furtului ori al deteriorarii, precum si la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimba fara sustinerea unui nou examen.

3. Interdictii

Nu are dreptul sa se prezinte la examen pentru obtinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnata prin hotarāre judecatoreasca ramasa definitiva pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau pentru o infractiune de omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, produsa ca urmare a īncalcarii unei reguli de circulatie cu exceptia cazurilor cānd a intervenit una dintre situatiile enumerate mai jos lit. a, b, c si d.

Se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior daca:

a)      au trecut 6 luni de la data executarii pedepsei amenzii penale sau a pedepsei īn regim de privare de libertate ori la locul de munca;

b)      a trecut un an de la data gratierii pedepsei sau a ramānerii definitive a hotarārii judecatoresti prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;

c)      a intervenit amnistia;

d)      interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator de autovehicule, prevazuta la art. 64 lit. c din Codul penal, a expirat sau a fost revocata.

Persoanele care īsi stabilesc domiciliul ori resedinta īn Romānia pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente pe a caror raza īsi au domiciliu sau resedinta.

Pentru a fi īnscris la o unitate autorizata īn vederea pregatirii teoretice si practice pentru obtinerea permisului de conducere, solicitantul trebuie sa faca dovada ca este apt din punct de vedere medical si psihologic. Īnainte de a urma cursurile practice de īnvatare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice, solicitantul trebuie sa faca dovada pregatirii teoretice, īntr-o unitate autorizata, īn vederea obtinerii permisului de conducere.

Pregatirea practica a persoanei īn vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru oricare dintre categoriile A, B, B,E si subcategoriile A 1 si B 1, se poate efectua si de catre un instructor auto atestat īn conditiile legii, care a īncheiat un contract cu unitatea autorizata īn care solicitantul a efectuat pregatirea teoretica.

Pot efectua cursurile practice de īnvatare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice si persoanele care nu au īnca vārsta minima prevazuta de lege pentru categoria sau subcategoriia din care face parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni īnainte de īmplinirea acesteia.

4. Permisul de conducere se elibereaza pentru una sau mai multe dintre urmatoarele categorii si subcategorii de vehicule:

a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fara atas.

b) CATEGORIA B:

1. autovehiculul a carui masa totala maxima autorizata nu depaseste 3500 kg si al carui numar de locuri pe scaune, īn afara conducatorului, nu este mai mare de 8;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;

3. ansamblul de vehicule a carui masa totala maxim autorizata nu depaseste 3500 kg, format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste masa proprie a autovehiculului tragator.

c) CATEGORIA B E: ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totala maxima autorizata depaseste 750 kg, iar masa totala maxima autorizata a īntregului ansamblu depaseste 3.500 kg .

d) CATEGORIA C:

1. autovehiculul, altul decāt cel din categoria D, a carui masa totala maxima autorizata este mai mare de 3500 kg ;

2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg .

e) CATEGORIA C, E: ansamblul de vehicule constānd dintr-un autovehicul tragator din categoria C si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg;

f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane avānd mai mult de 8 locuri pe scaune, īn afara locului conducatorului. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate atasa o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg.

g) CATEGORIA D, E : ansamblul de vehicule constānd dintr-un autovehicul tragator din categoria D si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sa fie destinata transportului de persoane;

h) CATEGORIA Tr; tractor, masini si utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrari;

i) CATEGORIA Tb.: troleibuz;

j) CATEGORIA Tv.: tramvai;

k) SUBCATEGORIA A 1: motocicleta cu o capacitate care nu depaseste 125 cmc, si o putere care nu depaseste 11 kw ;

l) SUBCATEGORIA B 1: autovehiculul cu trei sau patru roti avānd masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg si echipat cu un motor cu ardere interna cu capacitate cilindrica mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin constructie mai mare de 50 km/h;

m) SUBCATEGORIA C 1: autovehiculul, altul decāt cel din categoria D, a carui masa totala maxima autorizata este de peste 3500 kg, dar nu mai mare de 7500 kg. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate atasa o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;

n) SUBCATEGORIA C 1 E: ansamblul de vehicule constānd īntr-un vehicul tragator din subcategoria C 1 si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totala maxima autorizata a ansamblului sa nu depaseasca 12.000 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii sa nu depaseasca masa proprie a autovehiculului tragator;

o) SUBCATEGORIA D 1:

1. autovehiculul destinat transportului de persoane avānd cel putin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, īn afara locului conducatorului;

2. ansamblului de vehicule format dintr-un vehicul tragator din subcategoria D 1 si o remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg.

p) SUBCATEGORIA D 1 E: ansamblul de vehicule constānd dintr-un autovehicul tragator din subcategoria D 1 si o remorca a carei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu conditia ca masa totala autorizata a ansamblului sa nu depaseasca 12.000 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii sa nu depaseasca masa proprie a autovehiculului tragator. Remorca nu trebuie sa fie destinata transportului de persoane.

Traseele pe care se poate īnvata conducerea unui autovehicul sau tramvai ori, dupa caz, se poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere se stabilesc de catre politia rutiera.

Autoritatile competente care examineaza persoanele īn vederea obtinerii permisului de conducere sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere si īnmatriculare a vehiculelor din cadrul institutiei prefectului pe raza careia candidatii īsi au domiciliu sau resedinta.

Examinarea la probele teoretice si practice pentru obtinerea permisului de conducere poate fi efectuata si īn alte localitati decāt īn municipiu resedinta de judet īn care candidatii īsi au domiciliu sau resedinta, īn baza ordinului prefectului unitatii administrativ teritoriale.

6. Actele necesare completarii dosarului īn vederea examenului

Pentru programarea la examen īn vederea obtinerii permisului de conducere, dosarul personal al solicitantului trebuie sa contina urmatoarele documente:

a) cererea-tip semnata de solicitant;

b) fisa de scolarizare īn care se consemneaza si avizul medicului "apt pentru conducerea vehiculelor" din categoria sau subcategoria pentru care se solicita examinarea. Fisa medicala se pastreaza la unitatea care a pregatit candidatul;

c) fisa detinatorului permisului de conducere;

d) certificatul de cazier judiciar īn termen de valabilitate;

e) copia actului de identitate;

f) chitantele de plata a taxelor aferente obtinerii permisului de conducere.

Programarea la primul examen a candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere se efectueaza de catre unitatile autorizate la care acestia au urmat cursurile de pregatire teoretica si practica.

Titularul unui permis de conducere care solicita obtinerea de noi categorii sau subcategorii trebuie sa depuna la dosarul de examinare, pe lānga documentele de mai sus si o copie a permisului de conducere.

Cetateanul romān cu domiciliul īn strainatate care solicita obtinerea permisului de conducere trebuie sa depuna la dosarul de examinare pe lānga documentele de mai sus, o declaratie la notarul public din care sa rezulte ca nu mai poseda un alt permis de conducere eliberat de o autoritate straina, iar dreptul de a conduce nu i-a fost suspendat ori anulat, precum si documentele din care sa rezulte ca are o locuinta detinuta īn proprietate sau īnchiriata īn Romānia.

7. Conditii cerute de lege īn vederea obtinerii permisului de conducere

Persoana care solicita examinarea īn vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa aiba vārsta de cel putin 16 ani īmpliniti, pentru subcategoriile A 1 si B 1;

b) sa aiba vārsta de cel putin 18 ani īmpliniti, pentru categoriile A, B, B E, C, C 1, C 1 E ;si Tr

c) sa aiba vārsta de cel putin 21 de ani īmpliniti pentru categoriile CE, D, DE, Tb si Tv, precum si subcategoriile D 1 si D 1 E;

d) sa fie apta din punct de vedere medical pentru conducerea autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinarea;

e) sa nu fi fost condamnata, prin hotarāre judecatoreasca ramasa definitiva, pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, tālharie, sau de furt al unui autovehicul;

f) sa fie apta din punct de vedere psihologic pentru conducerea autovehiculelor sau tramvaie pe drumurile publice.

Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sa conduca o motocicleta cu o putere care depaseste 25 kW sau un raport putere/greutate care depaseste 0,16 kW/kg, ori o motocicleta cu atas cu un raport putere/greutate care depaseste 0,16 kW/kg, numai daca are experienta minim 2 ani pe o motocicleta cu specificatii tehnice inferioare sau daca persoana are 21 de ani si promoveaza un test specific de cunostinte si comportament.

Membrii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen īn vederea obtinerii permisului de conducere īn conditiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne si Ministerul Afacerilor Externe.

Persoana care solicita prezentarea la examen īn vederea obtinerii permisului de conducere trebuie sa faca dovada ca a absolvit cursurile unei scoli de pregatire a conducatorilor de autovehicule, organizate potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicita examinarea.

Pregatirea candidatilor care solicita obtinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A 1, B, B 1 si B E poate fi efectuata si de catre instructori auto independenti.

8. Examenul pentru obtinerea permisului de conducere consta īn:

a) proba teoretica, de cunoastere a reglementarii circulatiei rutiere, a notiunilor elementare de mecanica si a notiunilor de prim ajutor. Examinarea la proba teoretica se poate face, īn conditiile legii, īn limba minoritati nationale sau īntr-o limba de circulatie internationala, potrivit solicitarii celui examinat;

b) proba practica de conducere a autovehiculului īn traseu, corespunzatoare categoriei de permis solicitat, cu exceptia categoriei A si subcategoriei A 1, pentru care se verifica numai īndemānarea īn conducere īn poligoane special amenajate.

Persoana cu handicap fizic poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere pentru categoriile A si/sau B, daca autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmitatii acesteia.

Examinarea candidatilor care solicita obtinerea permisului de conducere pentru mai multe categorii se va efectua īn zile diferite, pentru fiecare categorie sau subcategorie īn parte.

Rezultatul examinarii la proba teoretica si la proba practica se consemneaza prin calificativul "admis" sau "respins".

Persoana declarata "admis" la proba teoretica, dar care nu se prezinta la proba practica de conducere a vehiculului īn traseu īntr-un termen de cel mult un an de la data absolvirii cursurilor este declarata "respins, urmānd sa efectueze un nou curs de pregatire.

Persoana declarata "respins" se poate programa la un nou examen dupa cel putin 15 zile, de la data la care a fost declarata respins dar nu mai tārziu de un an de la absolvirea cursurilor, īn caz contrar, urmānd sa efectueze un nou curs de pregatire.

Permisul de conducere se elibereaza de catre serviciile publice comunitare regim permise de conducere si īnmatriculare a vehiculelor la care candidati au sustinut examinarea.

9. Valabilitatea permisului de conducere

Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul sa conduca si un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau doua remorci.

Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul sa conduca si vehicule din categoria "Tr".

Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sa conduca si vehicule din categoria "Tb - troleibuz.

Persoana care solicita examinarea īn vederea obtinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C sau D, ori subcategoriile C 1 sau D 1 trebuie sa fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B.

Persoana care solicita examinarea īn vederea obtinerii permisului de conducere pentru categoriile BE, CE, DE ori subcategoriile C1E sau D1E trebuie sa fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B,C,D ori subcategoriile C1 sau D1, dupa caz.

Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce si autovehicule din subcategoria pe care aceasta o include.

Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil si pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, daca titularul acestuia poseda si permis pentru categoria B.

Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE, daca titularul acestuia poseda si permis pentru categoria D.

Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil si pentru subcategoria D1E, daca titularul are vārsta de 21 de ani.

Permisul de conducere valabil pentru subcategoria D1 sau D1E este valabil si pentru conducerea vehiculelor din subcategoriile C1 sau, respectiv C1E.

Dotarii ale autovehiculelor scoala.

Autovehiculele destinate īnvatarii conducerii, cu exceptia motocicletelor, vor fi dotate cu dubla comanda pentru frāna si ambreiaj.

Acestea vor fi echipate cu o caseta avānd inscriptia "scoala", cu dimensiunile si caracteristicile prevazute īn acte normative īn vigoare. Fac exceptie autobuzele, troleibuzele si tramvaiele, care vor avea inscriptia "scoala" aplicata pe partile laterale, īn fata si īn spate.

Permisul de conducere eliberat de o autoritate straina se preschimba, īn conditiile legii, de catre serviciul public comunitar regim permise de conducere si īnmatriculare a vehiculelor din cadrul institutiei prefectului pe raza careia titularul are domiciliu sau īn cazul cetatenilor straini si al cetatenilor romāni cu domiciliul īn strainatate, resedinta.

Titularul permisului de conducere, trebuie sa declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document, autoritatii emitente, īn cel mult 48 de ore de la constatare si sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere.

10. Eliberarea unui nou permis

Eliberarea unui nou permis de conducere se efectueaza, īn conditiile legii, īn baza urmatoarelor documente:

a)      fisa detinatorului permisului de conducere;

b)      originalul si copia actului de identitate;

c)      dovada platii contravalorii permisului de conducere si a taxei de eliberare a acestui document;

d)      permisul de conducere a carui preschimbare se solicita, īn original, daca aceasta exista;

e)      fisa medicala tip din care sa rezulte ca este apt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, daca solicitarea preschimbarii s-a facut dupa expirarea valabilitatii administrative a permisului de conducere.

Pe lānga aceste documente solicitantul trebuie sa prezinte, īn cazul schimbarii numelui, documentul care atesta acest lucru, īn original si copie.

Īn situatia cetatenilor romāni care au domiciliul īn Romānia si se afla temporar īn strainatate, eliberarea unui nou permis de conducere se poate face prin intermediul altei persoane, pe baza de procura speciala, autentificata de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romāniei ori, daca a fost data īn fata autoritatilor straine, sa īndeplineasca conditiile de supra-legalizare prevazute de lege sau sa aiba aplicata apostila "conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supra legalizarii actelor oficiale straine. Mandatarul va prezenta aceste documente īn urmatoarele conditii:

a) fisa detinatorului permisului de conducere trebuie sa fie semnata de titularul permisului de conducere īn fata unui functionar diplomatic;

b) actul care atesta starea de sanatate, precum si doua fotografii de data recenta ale titularului, din care una aplicata pe procura speciala eliberata mandatarului, iar a doua pe fisa detinatorului permisului de conducere, trebuie sa fie vizate de misiunea diplomatica .

c) declaratia pe proprie raspundere a titularului, data īn fata functionarului diplomatic, din care sa rezulte ca nu mai detine un alt permis de conducere national cu exceptia celui depus pentru preschimbare.

Permisul de conducere al conducatorului auto decedat se preda de catre persoana care īl detine, īn termen de 30 de zile autoritatii emitente.

11.Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul de autovehicul care efectueaza:

a) transport de marfuri periculoase;

b) transport public de persoane, transport īn cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze;

c) transporturi agabaritice, precum si pentru autovehicule de transport marfa cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, care circula īn trafic intern si international;

Prevederile de mai sus nu se aplica conducatorilor de autovehicule apartinānd Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Apararii Nationale si Serviciului Romān de Informatii, si Serviciului de Paza si Protectie.

Conditiile de obtinere a certificatului de atestare profesionala se aproba prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, īn conformitate cu prevederile legale īn vigoare.

Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai īnsotit de permisul de conducere corespunzator categoriei din care face parte vehiculul condus.

Verificarea cunostintelor:

Cap. X. Factorul uman omul conducatorului sistemului circulatiei rutiere SCR

- importanta factorului uman; examinarea medicala si psihologica;

- permisul de conducere;

- interdictii;

- permisul de conducere se elibereaza pentru una sau mai multe categorii si subcategorii de vehicule;

- actele necesare completarii dosarului īn vederea examenului;

- conditii cerute de lege īn vederea obtinerii permisului de conducere

- examenul pentru obtinerea permisului de conducere;

- valabilitatea permisului de conducere;

- eliberarea unui nou permis;

- atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul de autovehicul care efectueaza.

CAPITOLUL XI . ALTE OBLIGAŢII sI INTERDICŢII PENTRU CONDUCĂTORII DE VEHICULE sI TRAMVAIE

1. Obligatiile participantilor la trafic.

Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna īn pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice sau private.

Participanti la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa īnmāneze acestuia documentul de identitate, sau dupa caz, permisul de conducere, documentul de īnmatriculare sau de īnregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege.

Īn exercitarea atributiilor care īi revin, politistul rutier are dreptul sa verifice vehiculul, precum si identitatea conducatorului sau a pasagerilor aflati īn interiorul acestuia cānd exista indicii despre savārsirea unei fapte de natura contraventionala sau penala.

Īn exercitarea atributiilor de dirijare a circulatiei rutiere, politisti rutieri sunt obligati sa poarte uniforma cu īnscrisuri si īnsemne distinctive.

Politisti de frontiera, īndrumatorii de circulatie ai Ministrului Apararii Nationale, agentii cailor ferate, personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice, precum si membrii patrulelor scolare de circulatie sunt obligati ca pe timpul exercitarii atributiilor, sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant.

Conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligati sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant.

Nevazatorii sunt obligati sa poarte, īn deplasare pe drumurile publice, baston de culoare alba.

Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte īn timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute īn regulament.

Pe timpul deplasarii pe drumurile publice, conducatorii motocicletelor, mopedelor si persoanele transportate pe acestea au obligatia sa poarte casca de protectie omologata.

Conducatorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cānd acestia se afla īn timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip "māini libere".

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, īn lipsa acestuia, cāt mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, īn sensul de deplasare, la apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au īn functiune mijloace speciale de avertizare luminoase de culoare rosie si sonore (politie si pompieri).

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cāt mai aproape de marginea drumului īn sensul de deplasare si sa acorde prioritate de trecere celorlalte autovehicule cu regim de circulatie prioritara care au īn functiune mijloace speciale de avertizare luminoasa de culoare albastra si sonore. Īn situatiile de mai sus pietonilor le este interzisa traversarea si circulatia pe carosabil pāna la trecerea vehiculelor respective.

Conducatori vehiculelor, cu exceptia celor trase sau īmpinse cu māna, precum si instructorii auto atestati sa efectueze instruirea practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere precum si examinatorul autoritatii competente, īn timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat si/sau recoltarii probelor biologice īn vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.

Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa comunice politiei rutiere, la cererea acesteia si īn termenul solicitat, identitatea persoanei careia i-a īncredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.

2. Alte obligatii pentru conducatorii de autovehicule si tramvaie

1. Sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de īnmatriculare sau de īnregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia īn vigoare.

2. Sa circule numai pe sectoarele de drum pe care īi este permis accesul si sa respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse.

3. Sa verifice functionarea sistemului de lumini si de semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentina permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si placutele cu numarul de īnmatriculare sau īnregistrare ale autovehiculului si remorcii.

4. Sa permita controlul starii tehnice a vehiculului, precum si a bunurilor transportate, īn conditiile legii.

5. Sa se prezinte la verificarea medicala periodica, īn conditiile legii.

6. Sa aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducatorii de autovehicule īncepatori, daca are o vechime īn conducere mai mica de un an de la obtinerea permisului de conducere.

Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul autovehiculului care efectueaza transport public de persoane, transport īn cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze.

De regula, transportul persoanelor se face īn autovehicule special destinate acestui scop, autoturisme, microbuze, autobuze etc., iar numarul de persoane care se pot transporta este īnscris īn certificatul de īnmatriculare. Īnsa īn cazuri deosebite persoanele se transporta si īn caroseria autocamioanelor dar si īn remorcile de la tractoare special amenajate pentru transportul persoanelor.

Conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport public de persoane, precum si cei care conduc autovehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depasite ori care transporta produse sau substante periculoase trebuie sa aiba vārsta minima de 21 ani īmpliniti.

3. Conducatorul autovehiculului si tramvaiului care efectueaza transportul public de persoane este obligat:

a)      sa opreasca pentru urcarea sau coborārea pasagerilor numai īn statiile semnalizate ca atare, cu exceptia transportului public de persoane īn regim de taxi. Daca statia este prevazuta cu alveola oprirea se va face numai īn interiorul acesteia;

b)      sa deschida usile numai dupa ce autovehiculul a fost oprit īn statie;

c)      sa īnchida usile numai dupa ce pasagerii au coborāt ori au urcat;

d)      sa repuna īn miscare autovehiculul sau tramvaiul din statie dupa ce a semnalizat intentia si s-a asigurat ca poate efectua, īn siguranta, aceasta manevra.

Se interzice pasagerilor mijloacelor de transport public de persoane:

a)      sa urce, sa coboare, sa tina deschise usile ori sa le deschida īn timpul mersului autovehiculului;

b)      sa calatoreasca pe scari sau pe partile exterioare ale caroseriei unui autovehicul;

c)      sa arunce din autovehicul orice fel de obiecte, materiale sau substante.

Obligatiile conducatorilor de vehicule la statiile autovehiculelor de transport persoane

Statia reprezinta punctul caracteristic limitat prin acel spatiu situat pe drumul public, special amenajat si destinat mijloacelor de transport public precum si calatorilor, loc semnalizat cu indicatoare si marcaje specifice si anume:

- "Statie de autobuz troleibuz, sau "Statie de tramvai";

- "Marcaje pentru statii de autobuze, troleibuze sau taximetre"

Serviciul regulat de transport public de persoane reprezinta unitatea detinatoare de mijloace adecvate care are ca obiect de activitate transportul public de persoane pe baza de legitimatii de calatorie pe un traseu bine stabilit, respectānd un grafic al unitatii, calatorii fiind īmbarcati si debarcati numai īn statiile publice sau la capetele de linie.

Statiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum si traseele acestora se stabilesc de īntreprinderile de transport īn comun cu acordul politiei rutiere.

Daca, īn localitati, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste calea ferata la acelasi nivel, īn amāndoua partile īnainte de trecere trebuie sa existe statii de oprire.

Statiile de autobuz si troleibuz pot fi:

- statii cu alveola, create acolo unde conditiile permit, astfel ca mijlocul de transport opreste īn aceste locuri īn care nu este afectata partea carosabila;

- statii fara alveola situatie īn care mijlocul de transport opreste īn partea carosabila.

Obligatii.

- la depasirea autobuzelor si troleibuzelor oprite īn statii conducatorii de vehicule trebuie sa reduca viteza astfel ca aceasta sa nu depaseasca 30 km/h īn localitati si 50 km/h īn afara localitatilor;

- la apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane, prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul vehiculului care circula pe banda de lānga acostament sau bordura este obligat sa reduca viteza si la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea īn trafic;

- conducatorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat sa repuna īn miscare vehiculul din statie numai dupa ce a semnalizat intentia de a efectua aceasta manevra.

Statiile de tramvai pot fi: cu sau fara refugiu pentru pietoni.

- este interzisa depasirea unui tramvai oprit īn statie fara refugiu īn acest loc vehiculele vor fi oprite, īn ordinea sosirii, īn spatele acestuia, urmānd sa fie repuse īn miscare numai dupa ce usile tramvaiului au fost īnchise;

- oprirea si stationarea voluntara este interzisa īn statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m īnainte si dupa aceasta.

Neatentia īn conducere si neadaptarea vitezei la conditiile de drum, de trafic si de timp reprezinta principala cauza a accidentelor de circulatie astfel īn aceste puncte caracteristice conducatorul de vehicul trebuie sa fie atent la tot ceea ce se petrece īn jurul sau, vederea sa fie concentrata si distributiva a se vedea fig149,150 si 151.

4. Obligatii cu privire la transportul de marfuri sau materiale de orice fel

Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducatorul autovehiculului care efectueaza transport de marfuri periculoase, transport public de persoane, transport īn cont propriu de persoane cu microbuze si autobuze, transporturi agabaritice precum si pentru autovehicule de transport marfa cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone care circula īn trafic intern si international.

Prevederile de mai sus nu se aplica conducatorilor de autovehicule apartinānd Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Apararii, SRI si SPP.

Certificatul de atestare profesionala care confera titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai īnsotit de permisul de conducere corespunzator categoriei din care face parte vehiculul condus.

Dupa natura transportului autovehiculele pot fi clasificate astfel:

- autovehicule destinate transportului de persoane;

- autovehicule destinate transportului de marfuri si materiale de orice fel;

- autovehicule destinate transporturilor speciale.

Pentru autovehiculele destinate transportului de marfuri si transporturilor speciale, īn certificatul de īnmatriculare se va specifica numarul persoanelor ce pot fi transportate īn cabina, precum si tonajul autovehiculului.

Transportul marfurilor sau al altor materiale īn autovehicule destinate acestui scop, se va face īn limita tonajului prevazut īn certificatul de īnmatriculare. Conducatorul auto trebuie sa acorde o atentie deosebita īncarcarii judicioase si echilibrate īn caroserie si fixarii sigure a acesteia. Īn caroseria autocamioanelor care transporta marfuri se pot transporta, īmpreuna cu īncarcatura, numai īncarcatorii sau īnsotitorii marfurilor, prevazuti īn foaia de parcurs, cu obligatia ca acestia sa nu calatoreasca deasupra īncarcaturii sau īn picioare.

A. Īncarcatura unui autovehicul trebuie sa fie asezata si, la nevoie, astfel fixata īncāt:

a)      sa nu puna īn pericol persoane ori sa nu cauzeze daune proprietatii publice sau private;

b)      sa nu stānjeneasca vizibilitatea conducatorului sau sa pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;

c)      sa nu fie tārāta, sa nu se scurga ori sa nu cada pe drum;

d)      sa nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptri si placutele cu numerele de īnmatriculare sau de īnregistrare, iar īn cazul vehiculelor fara motor, semnalele facute cu bratele de conducatorul acestora;

e)      sa nu provoace zgomot care sa jeneze conducatorul, participantii la trafic ori sa sperie animalele si sa nu produca praf sau mirosuri pestilentiale.

Lanturile, cablurile, prelatele si alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protectia īncarcaturii, trebuie sa o fixeze cāt mai bine de vehicul si sa nu constituie ele īnsele un pericol pentru siguranta circulatiei.

Īncarcatura care consta īn materiale sau produse ce se pot īmprastia īn timpul mersului trebuie acoperita cu o prelata. Cānd īncarcatura consta īn obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixata pentru a nu se deplasa pe timpul transportului, si a nu depasii gabaritul vehiculului.

Conducatorii autovehiculelor cu masa maxima autorizata mai mare de 3,5 tone sunt obligati sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci cānd executa interventii la vehiculul care se afla pe partea carosabila a drumului public.

B. Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite

Vehicul cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite este vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori a marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute īn reglementarile legale.

Vehiculele care prin constructie sau datorita īncarcaturii transportate, depaseste masa si/sau gabaritul prevazut de normele legale pot circula pe drumul public numai pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, dup caz, de autoritatile administratiei publice locale, cu respectarea prevederilor legale īn vigoare.

Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, cele care transporta marfuri sau produse periculoase, precum si cele de īnsotire trebuie sa aiba montate semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina īn functiune pe toata perioada deplasarii pe drumul public.

Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, prin constructie sau datorita īncarcaturii transportate, depaseste masa totala de 80 tone si/sau lungimea de 40 m ori latimea de 5 m sau īnaltimea de 5 m poate circula pe drumul public numai īn baza autorizatiei emise de administratorul acestuia si cu avizul politiei rutiere.

Īn circulatia pe drumurile publice, autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, cu sau fara īncarcatura, are o latime īntre 3,2 m si 4,5 m inclusiv sau o lungime mai mare de 30 m trebuie sa fie īnsotit de doua autovehicule care sa circule unul īn fata si celalalt īn spate.

Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fara īncarcatura, depaseste latimea de 3,2 m trebuie sa fie urmat de un autovehicul de īnsotire. Autovehiculul de īnsotire trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare cu lumina galbena si sa aiba montata, īn functie de locul ocupat la īnsotire, la partea stānga din fata sau din spate, placuta de identificare reflectorizanta, avānd fondul alb si chenarul rosu.

Conducatorul autovehiculului cu masa si/sau gabaritul depasite, precum si conducatorii autovehiculelor de īnsotire, sunt obligati sa puna si sa mentina īn functiune semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena, pe toata perioada deplasarii pe drumul public.

Vehiculele care, prin constructie sau datorita īncarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale, precum si transporturile speciale pot fi īnsotite de echipaje ale politiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Romāne.

Este interzisa circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabaritul depasite:

a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depaseste latimea, īnaltimea, lungimea sau masele pe axe ori masa totala maxima admisa;

b) cānd vizibilitatea este redusa sau partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada.

Vehiculele care, prin constructie sau datorita īncarcaturii transportate, depaseste masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale, precum si transporturile speciale pot fi īnsotite de echipaje ale politiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Romāne.

C. Transportul marfurilor sau produselor periculoase

Transportul marfurilor sau produselor periculoase se efectueaza numai daca sunt īndeplinite urmatoarele conditii:

a) vehiculul īndeplineste conditiile tehnice si de agreere prevazute īn Acordul european referitor la transportul rutier international a marfurilor periculoase (A D R), īncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romānia a aderat prin legea 31/1994 cu modificarile ulterioare.

b) vehiculul are dotarile si echipamentele necesare prevazute īn reglementarile īn vigoare.

c) conducatorul vehiculului detine certificat A D R corespunzator.

Autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite, cele care transporta marfuri sau produse periculoase, precum si cele de īnsotire trebuie sa aiba montate semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena, iar conducatorii acestora trebuie sa le mentina īn functiune pe toata perioada deplasarii pe drumul public.

Administratorul drumului public stabileste, cu avizul politiei rutiere, traseele interzise accesului vehiculelor care efectueaza transport de marfuri sau produse periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative si a semnalizarii corespunzatoare acestora.

Conducatorul vehiculului care efectueaza transport de marfuri sau produse periculoase trebuie sa aiba asupra sa documentele de transport prevazute de lege, sa cunoasca normele referitoare la transportul si la manipularea īncarcaturii, putānd fi īnsotit de persoane care sa cunoasca bine caracteristicile acestora.

Īn cabina autovehiculului care transporta marfuri sau produse periculoase se pot afla numai membrii echipajului.

Daca din cauza deteriorarii ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se īmprastie pe drum, conducatorul este obligat sa opreasca imediat, sa ia masuri de avertizare a celorlalti conducatori care circula pe drumul public si a persoanelor din jur, sa semnalizeze pericolul cu mijloace pe care le are la īndemāna si sa anunte administratorul drumului sau cea mai apropiata unitate de politie.

Se interzice conducatorului de autovehicule care transporta marfuri sau produse periculoase:

a) sa provoace socuri autovehiculului īn mers;

b) sa fumeze īn timpul mersului ori sa aprinda foc la oprire sau stationare, la o distanta mai mica de 50 m de autovehicul;

c) sa lase autovehiculul si īncarcatura fara supravegherea sa, a īnsotitorului ori a unei alte persoane calificate;

d) sa remorcheze un vehicul ramas īn pana ;

e) sa urmeze alte trasee sau sa stationeze īn alte locuri decāt cele stabilite, precum si pe partea carosabila a drumului pe timp de noapte;

f) sa transporte alte īncarcaturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;

g) sa permita prezenta īn autovehicul a altor persoane, cu exceptia celuilalt conducator, a īnsotitorilor sau a celor care īncarca sau descarca marfurile sau produsele transportate;

h) sa intre pe sectoarele de drum pe care le este interzis accesul ;

i) sa pastreze īn autovehicul rezerve de combustibil īn ambalaje care nu sunt special confectionate īn acest scop de revazut indicatoarele fig. 61,62,63,64,65 si 88.

Masuri de prevenire a unor factori de risc. Daca īn urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai īndeplinesc conditiile prevazute īn prezentul capitol, conducatorii lor sunt obligati sa ia toate masurile pentru īnlaturarea deficientelor, iar daca acestea nu se pot realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparare, cu o viteza care sa asigure evitarea oricarui accident.

Daca defectiunile survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare conducatorii lor sunt obligati sa le scoata din partea carosabila, iar daca aceasta nu este posibil, sa le deplaseze cāt mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizānd prezenta lor prin aprinderea lanternelor de pozitie si prin lumina rosie din spate, daca locul respectiv nu este iluminat. Īn cazul cānd defectiunea priveste sistemul de iluminat, conducatorii autovehiculelor ramase īn pana sunt obligati sa asigure functionarea cel putin a farului din partea stānga a autovehiculului.

Daca sistemul de iluminat nu functioneaza, autovehiculele nu vor circula īn timpul noptii sau pe ceata, pozitia lor fiind semnalizata prin instalarea īn fata si īn spate a cāte unui triunghi reflectorizant.

Orice conducator de vehicul este obligat sa ajute pe conducatorii autovehiculelor ramase īn pana, la scoaterea acestora din partea carosabila a drumului public.

5. Obligatiile conducatorilor īnainte de plecare īn cursa

Sa verifice starea tehnica a autovehiculului, īn special sistemele de transmisie, directie, frānare, rulare, lumini si semnalizare, precum si a instalatiei de climatizare.

Īn plus se mai verifica nivelul, uleiului din motor a lichidului de racire, nivelul lichidului pentru frāna, benzina etc.

Īn situatia īn care conducatorii auto, ar ignora aceste prevederi legale si ar pleca la drum, fara ca starea tehnica a autovehiculului sa fie corespunzatoare nu numai ca s-ar umple drumurile cu autovehicule defecte dar īn acelasi timp s-ar pune īn pericol siguranta si fluenta circulatiei. Autovehiculele defecte si parasite constituie o strangulare, un dop īn desfasurarea traficului rutier, iar riscul de a se produce un accident este pe muchie de cutit.

6. Obligatiile conducatorilor auto īn situatii obisnuite si pe parcurs

Īn timpul conducerii, sa aiba asupra lor:

- cartea de identitate a conducatorului auto (buletinul);

- permisul de conducere;

- certificatul de īnmatriculare sau de īnregistrare;

- dovada efectuarii inspectiei tehnice periodice;

- polita de asigurare obligatorie de raspundere civila;

- rovinieta;

- atestatul profesional;

-alte documente prevazute de legislatia īn vigoare īn special pentru conducatorii auto profesionisti (foaia de parcurs, fisa, bonul sau scrisoarea de transport, precum si documentele de īnsotire a marfi cum ar fi avizul de expeditie, factura, proces verbal de receptie etc.).

7. Obligatii cu privire la oprirea la semnal

Conducatorii de autovehicule si pietonii sunt obligati sa opreasca imediat :

1. La apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au īn functiune mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore. Īn aceasta situatie, conducatorii de autovehicule sunt obligati sa opreasca, ori sa reduca viteza acordānd prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara. Pietonilor le este interzisa traversarea si circulatia pe carosabil pāna la trecerea acestor vehicule.

Autovehiculele cu regim de circulatie prioritara atunci cānd se deplaseaza īn actiuni de interventie pentru a avea prioritate de trecere trebuie sa aiba īn functiune semnalele luminoase si sonore. 

Conducatorii acestor autovehicule pot īncalca regimul legal de viteza sau alte reguli de circulatie, cu exceptia celor care reglementeaza trecerea la nivel cu calea ferata, atunci cānd se deplaseaza īn actiuni de interventie sau īn misiuni care au caracter de urgenta.

Cānd pe drumul public circulatia este dirijata de un politist rutier, conducatorii autovehiculelor prioritate trebuie sa respecte semnalele, indicatiile si dispozitiile acestuia.

La intrarea īn intersectii, unde lumina rosie a semaforului este īn functiune ori indicatoarele obliga la acordarea prioritatii de trecere conducatorii acestora trebuie sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita pentru evitarea producerii unor accidente de circulatie, īn caz contrar urmānd sa raspunda potrivit legii.

Cānd doua autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care se deplaseaza īn misiune avānd semnalele luminoase si sonore īn functiune, se apropie de o intersectie, venind din directii diferite, vehiculul care circula din partea dreapta are prioritate.

Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasa pot fi folosite si fara a fi īnsotite de cele sonore, īn functie de natura misiunii ori de conditiile de trafic, situatie īn care autovehiculul respectiv nu are regim de circulatie prioritara.

Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonora separat de cele luminoase.

Se interzice folosirea de catre conducatorul unuia dintre autovehiculele prioritare a semnalelor luminoase si sonore de prioritate, īn alte cazuri decāt cele justificate de urgenta interventiei sau misiunii lor. Politistul rutier aflat īntr-un autovehicul al politiei poate utiliza si dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispozitie sau o indicatie participantilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel amplificatorul de voce.

Politistul rutier aflat īntr-un autovehicul al politiei poate executa semnale cu bratul cu sau fara baston reflectorizant scos pe partea laterala dreapta a vehiculului si semnifica oprire pentru conducatorii vehiculelor care circula īn spatele autovehiculului politiei. Acelasi semnal efectuat pe partea stānga a autovehiculului semnifica oprirea pentru conducatorii vehiculelor care circula pe banda din partea stānga īn acelasi sens de mers ori īn sens opus celui autovehiculului politiei.

Conducatorii de autovehicule care se apropie de o coloana oficiala o pot depasi daca li se semnalizeaza aceasta manevra de catre politistul rutier. Se interzice altor participanti la trafic intercalarea sau atasarea la o astfel de coloana oficiala.

Coloanele oficiale se īnsotesc de echipaje ale politiei rutiere, īn conditiile stabilite prin instructiuni emise de ministrul administratiei si internelor.

Coloanele de vehicule cu specific militar se īnsotesc de autovehicule de control al circulatiei apartinānd Ministerului Apararii care au īn functiune mijloace speciale de avertizare sonore, precum si cele luminoase de culoare albastra.

2. La semnalele politistului care dirijeaza circulatia ori persoanele care adreseaza semnale de oprire participantilor la trafic,. Semnalele lor primeaza fata de semnificatia mijloacelor de semnalizare, cāt si fata de regulile de circulatie. Aceste semnale se executa, pe timpul zilei, cu bratul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul noptii, numai cu un dispozitiv cu lumina rosie sau cu bastonul reflectorizant.

3. La semnalul conducatorilor coloanelor de militari sau grupurilor organizate de pietoni; conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca la semnalul conducatorilor de coloane inclusiv cele militare, indiferent ca sunt coloane pedestre sau coloane de autovehicule. Īn cazul coloanelor pedestre de la lasarea serii si pāna īn zorii zilei, precum si ziua ,īn conditii de vizibilitate redusa, persoanele care se afla īn fata si īn spatele sirului dinspre axa drumului trebuie sa aiba o sursa de lumina de culoare alba, respectiv rosie, care sa fie vizibila pentru ceilalti participanti la trafic.

Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de:

a) politistii de frontiera;

b) īndrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii;

c) agentilor de cale ferata, la trecerile la nivel. Indiferent ca trecerea este prevazuta cu (bariere, semibariere) sau fara bariere, cale ferata industriala. Agentul face semnal de oprire pentru toti participantii la trafic ori de cāte ori situatia impune, fie ca barierele sau semibarierele s-au defectat si nu mai coboara, ori īn zona se fac interventii de īntretinere, a acestor instalatii ori se apropie trenul. Agentul de la calea ferata executa semnalul de oprire tinānd īn māna un fanion de culoare galbena.

d) la semnalul dat de personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice;

e) la semnalul membrilor patrulelor scolare de circulatie la trecerile pentru pietoni din apropierea unitatilor de īnvatamānt;

f) la semnalul nevazatorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci cānd acestia traverseaza strada, acesta este un semnal international.

Persoanele prevazute la lit. a) - e) pot efectua si urmatoarele semnale:

- balansarea bratului īn plan vertical, cu palma māinii orientata catre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifica reducerea vitezei;

- rotirea vioaie a bratului, care semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grabirea traversarii drumului de catre pietoni.

Aceste persoane care dirijeaza circulatia trebuie sa poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent-reflectorizant si plasate astfel īncāt sa poata fi observate si recunoscute cu usurinta de catre participanti la trafic.

8. Obligatii cu privire la anuntarea organului de politie

Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie īn urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei sau mai multor persoane, precum si īn situatia īn care īn eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de īndata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent īn retelele de telefonie din Romānia.

Participanti la trafic sunt obligati sa anunte administratorul drumului public ori cea mai apropiata unitate de politie, atunci cānd au cunostinta despre existenta pe drumul public a unui obstacol sau a oricarei alte situatii periculoase pentru fluenta si siguranta circulatiei.

Se interzice oricarei persoane sa arunce, sa lase sau sa abandoneze obiecte, materiale ori substante, sau sa creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligata sa-l īnlature si, daca nu este posibil, sa-i semnalizeze prezenta si sa anunte imediat administratorul drumului public si cea mai apropiata unitate de politie.

9. Obligatii cu privire la portul centurii de siguranta

Conducatorii de autovehicule si persoanele care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate trebuie sa le poarte īn timpul circulatiei pe drumurile publice, atāt īn localitati, cāt si īn afara acestora.

Copii cu vārsta sub 12 ani sau cu īnaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii si dimensiunilor lor, iar cei cu vārsta sub 3 ani se transporta numai īn dispozitive de retinere omologate.

Conducatorilor de autovehicule le este interzis sa transporte copii īn vārsta de pāna la 12 ani pe scaunul din fata, chiar daca sunt tinuti īn brate de persoane majore, īn timpul deplasarii pe drumurile publice.

Se interzice conducatorilor de autovehicule, precum si persoanelor care ocupa scaunul din fata sa tina īn brate animale īn timpul deplasarii pe drumurile publice.

Se excepteaza de la obligatia de a purta centura de siguranta.

a)      conducatorii de autoturisme pe timpul executarii manevrei de mers īnapoi sau care stationeaza;

b)      femeile īn stare vizibila de graviditate;

c)      conducatorii de autoturisme care executa servicii de transport public de persoane, īn regim de taxi cānd transporta pasageri;

d)      persoanele care au certificat medical īn care sa fie mentionata afectiunea care contraindica purtarea centurii de siguranta;

e)      instructorii auto pe timpul pregatiri practice a persoanelor care īnvata sa conduca un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autoritatii competente īn timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere.

Persoanele prevazute la lit. d sunt obligate sa aiba asupra lor certificatul medical, īn continutul caruia trebuie sa fie mentionata durata de valabilitate a acestuia.

Afectiunile medicale pentru care se acorda scutire de la portul centurii de siguranta, precum si modelul certificatului se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice, care se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

10. Obligatii cu privire la atentia ce trebuie acordata pietonilor si obligatiile acestora la traversarea strazilor

Omul, considerat si conducatorul sistemului circulatiei rutiere poate sa participe la traficul rutier atāt īn calitate de pieton sau de conducator de vehicul.

Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar īn lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stānga a drumului īn directia lor de mers. Cānd si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cāt mai aproape de marginea din partea stānga a parti carosabile, īn directia lor de mers.

De precizat ca pietonii au prioritate fata de conducatorii de vehicule numai atunci cānd sunt angajati īn traversarea drumului public prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor, locuri ce precizeaza si zona de protectie a acestora. Īn afara acestor locuri traversarea se face pe riscul pietonului iar īn aceste locuri cele cinci manevre DOSIM sunt interzise.

Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar īn lipsa acestora īn localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic. In situatiile cānd pietonii traverseaza regulamentar pe la coltul strazii cu toate ca nu au prioritate conducatorul are obligatia de a reduce viteza si sa circule cu atentie lasāndu-i sa treaca.

Pietonii surprinsi si accidentati, ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora sau nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere, poarta īntreaga raspundere a accidentarii lor, īn conditiile īn care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.

Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, precum si cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau īmpingerii cu māna, precum si cele care se deplaseaza pe patine sau alte dispozitive cu role.

Se excepteaza de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni politistul rutier si persoanele care se afla pe platforma drumului public si sunt autorizate, īn exercitarea atributiilor de serviciu, sa īndrume sau sa dirijeze circulatia rutiera, īn conditiile stabilite prin regulament.

Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cānd aceasta este permisa, conform indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de cel putin un metru.

Zona rezidentiala reprezinta perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avānd intrarile si iesirile semnalizate īn conformitate cu prevederile legale. Īn zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile, iar jocul copiilor este permis. Conducatorii de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteza de cel mult 20 km/h, sa nu stationeze sau sa parcheze vehiculul īn afara spatiilor anume destinate si semnalizate ca atare, sa nu stānjeneasca sau sa īmpiedice circulatia pietonilor chiar daca, īn acest scop trebuie sa opreasca.

Zona pietonala reprezinta perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avānd intrarile si iesirile semnalizate īn conformitate cu prevederile legale. Pietonii sunt feriti de pericole daca folosesc zonele rezervate acestora. Īn zona pietonala, semnalizata ca atare, conducatorul de vehicul poate intra numai daca locuieste īn aceasta zona sau presteaza servicii publice "din poarta īn poarta" si nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stānjeneasca ori sa īmpiedice circulatia pietonilor si, daca este necesar sa opreasca pentru a permite circulatia acestora.

Conducatorul auto trebuie sa se comporte īn asa fel īncāt sa nu puna īn pericol pietonii, iar īn situatia īn care se apropie de o trecere semnalizata trebuie sa sporeasca atentia si sa reduca viteza prin simpla eliberare a acceleratiei.

O atentie deosebita trebuie acordata pietonilor dimineata si la terminarea programului īntrucāt acestia, grabiti, parca se napustesc pe trecerea respectiva. La fel, aceeasi atentie sa se acorde la copii, batrāni si persoane cu handicap. Sa se respecte culoarea verde pentru pietoni, īntrucāt ei se deplaseaza īn conditii meteo nefavorabile, de vizibilitate scazuta, circula zgribuliti pe frig, ploaie etc. Īn contextul conduitei preventive la apropierea de o trecere pentru pietoni, se va reduce din timp viteza si se va opri la cātiva metri de trecere pentru a le crea acestora sentimentul de īncredere ca li se da voie sa treaca.

Cānd circulatia este dirijata prin semafor conducatorul de vehicul trebuie sa opreasca la culoarea rosie īnainte de marcajul pentru pietoni sau cel transversal pentru oprire, iar la culoarea verde, cānd schimba directia de mers, prin viraj dreapta-stānga este obligat sa reduca viteza, sa opreasca lasānd pietonii angajati pe trecere sa-si continue traversarea. Oprirea trebuie sa se faca īnainte de marcajul pietonal iar īn lipsa acestuia īnainte de indicator ori de semafor.

Pe o artera cu mai multe benzi de circulatie pe sens, cānd īn partea dreapta sau stānga a autovehiculului condus sunt oprite autovehicule la nivelul trecerii pentru pietoni, īn nici un caz nu trebuie continuat drumul deoarece, īn mod sigur, desi nu este vazut din cauza masinilor, unul sau mai multi pietoni se afla īn traversarea strazii iar deplasarea se poate continua numai dupa o asigurare temeinica.

Pe o artera cu mai multe benzi de circulatie pe sens conducatorii auto trebuie sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajati īn traversare numai īn situatia īn care acestia se afla pe sensul de mers al conducatorului auto. Daca pietonii se afla pe celalalt sens de mers si īnca nu au trecut de axul drumului, conducatorii nu sunt obligati sa le acorde acestora prioritate īntrucāt nu exista nici un fel de conflict, iar pe aceste artere potrivit legii circulatiei se aplica reguli speciale.

11. Obligatiile conducatorilor auto care au o practica sub 1 an de conducere

Conducatorii de autovehicule sau de tramvai cu o vechime mai mica de un an de la data obtinerii permisului de conducere are obligatia de a aplica semnul distinctiv sub forma unui disc de culoare galbena, cu diametrul de 100 mm, care are īn centru semnul exclamarii de culoare neagra cu lungimea de 60 mm si diametrul punctului de 10 mm, dupa cum urmeaza:

a) la motocicleta, īn partea din spate lānga numarul de īnmatriculare;

b)      la autovehicul, pe parbriz īn partea din dreapta jos si pe luneta īn partea stānga jos;

c)      la autovehiculul care nu este prevazut cu luneta, pe parbriz īn partea din dreapta jos si pe caroserie īn partea din spate stānga sus;

d)      la tramvai, pe parbriz īn partea din dreapta jos si pe luneta ultimului vagon īn partea din spate stānga sus;

e)      la autovehiculul care tracteaza o remorca, pe parbrizul autovehiculului īn partea din dreapta jos si pe caroseria remorcii īn partea din spate stānga sus.

Acestor conducatorii le este interzis:

a)      sa conduca autovehicule care transporta marfuri sau produse periculoase;

b)      sa conduca vehicule destinate testarii sau cele pentru probe;

c)      sa conduca vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv īn regim de taxi.

12. Obligatiile conducatorilor īn situatii speciale. Obligatii īn caz de accident soldat cu raniri de persoane

Accidentul de circulatie este evenimentul care īntruneste cumulativ urmatoarele conditii:

   a) s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea īntr-un asemenea loc;

   b) a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale;

   c) īn eveniment a fost implicat cel putin un vehicul īn miscare;

Conducatorul unui vehicul implicat īntr-un accident de circulatie īn urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa ia masuri de anuntare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu paraseasca locul faptei.

Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie īn urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, precum si īn situatia īn care īn eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de īndata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent īn retelele de telefonie din Romānia.

Este interzis oricarei persoane sa schimbe pozitia vehiculului implicat īntr-un accident de circulatie īn urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau a mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului fara īncuviintarea politiei care cerceteaza accidentul.

Conducatorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se afla īn procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorului autoritatii competente īn timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicati īntr-un accident de circulatie, le este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora dupa producerea evenimentului si pāna la testarea concentratiei alcoolului īn aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. Īn situatia īn care nu sunt respectate aceste dispozitii se considera ca rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflecta starea conducatorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv īn momentul producerii accidentului.

Unitatea sanitara la care a fost transportata persoana ranita īntr-un accident de circulatie este obligata sa anunte de īndata politia despre accident.

Conducatorilor de vehicule sau de animale implicati īn accidente de circulatie din care a rezultat moartea sau vatamarea integritati corporale sau a sanatatii uneia sau mai multor persoane sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice īn vederea stabilirii alcoolemiei sau dupa caz, a consumului de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

Īn toate cazurile īn care se recolteaza probe biologice īn vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezentei īn organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamente cu efecte similare este obligatorie si examinarea clinica.

Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto aflat īn procesul de instruire sau de examinatorul autoritati competente aflat īn timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat īntr-un accident de circulatie īn urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, fara īncuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani.

A. Pot parasi locul accidentului fara īncuviintarea politiei:

- conducatorul de vehicul care, īn lipsa altor mijloace de transport, el īnsusi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara īn masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de īnmatriculare sau īnregistrare a vehiculului condus, consemnate īntr-un registru special, daca se īnapoiaza imediat la locul accidentului.

- conducatorului cu regim de circulatie prioritara, daca acesta anunta de īndata politia si dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, īn vederea īntocmirii actelor de constatare.

- victima care paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.

B. Obligatiile conducatorilor care trec pe lānga locul unui accident.

- sa opreasca, sa dea concursul, īn scopul acordarii primului ajutor persoanelor accidentate;

- sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiata unitate sanitara;

- sa sesizeze organul de politie cel mai apropiat despre producerea accidentului.

C. Conducatorii vehiculelor implicati īntr-un accident de circulatie īn urma caruia a rezultat numai avarierea vehiculelor si sau alte pagube materiale sunt obligati:

a) sa scoata imediat vehiculele īn afara partii carosabile ori, daca starea vehiculelor nu permite acest lucru, sa le deplaseze cāt mai aproape de bordura sau acostament, semnalizāndu-le corespunzator prezenta;

b) sa se prezinte la unitatea de politie, competenta pe raza caruia s-a produs accidentul īn termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru īntocmirea documentelor de constatare.

Se excepteaza de la obligatiile prevazute la lit. b:

conducatorii vehiculelor care īncheie o constatare amiabila de accident īn conditiile legii;

- conducatorul de vehicul care detine o asigurare facultativa de avarii auto, iar accidentul de circulatie a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul.

Pentru conducatorii de vehicule care s-au deplasat la politie cu vehiculele avariate, politia este obligata sa īntocmeasca documentele de constatare a accidentului si eliberarea autorizatiei de reparatie.

Proprietarul, detinatorul mandatat sau conducatorul al carui autovehicul, remorca, tramvai sau moped a fost avariat īn alte īmprejurarii decāt īntr-un accident de circulatie este obligat sa se prezinte īn 24 de ore de la constatare la unitatea de politie pe raza careia s-a produs evenimentul pentru īntocmirea documentelor de constatare.

Persoanele prevazute mai sus sunt exceptate de la obligatia prezentarii la unitatea de politie daca exista o asigurare facultativa īn baza careia pot fi despagubite pentru avarierea vehiculelor respective.

Īn situatiile de mai sus repararea vehiculelor se face īn baza documentului de constatare eliberat unitatea de politie sau dupa caz, de societatile din domeniul asigurarilor. Se interzice conducatorului sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

Persoanele fizice sau juridice autorizate sa execute lucrari de reparatii la vehicule avariate au obligatia sa tina evidenta proprie a reparatiilor executate, potrivit legii, si sa comunice imediat, la cererea politiei rutiere, datele īnregistrate solicitate de aceasta.

Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor avānd urme de avarii, fara

documentele de constatare eliberate de politia rutiera sau, dupa caz, de societatile din domeniul

asigurarilor, se pedepseste cu īnchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Īn vederea īntocmirii dosarelor pentru despagubire, la solicitarea societatilor din domeniul asigurarilor, autoritatea care are īn evidenta vehiculele īnmatriculate sau īnregistrate comunica acestora datele referitoare la proprietarii sau detinatorii mandatati ai vehiculelor.

La solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sau societatilor din domeniul asigurarilor, politia rutiera comunica acestora copii ale documentelor de constatare a evenimentelor.

La solicitarea politiei rutiere, societatile din domeniul asigurarilor comunica īn termenul stabilit de aceasta copii ale documentelor referitoare la constatarile amiabile de accidente īnregistrate īn evidenta acestora sau date expres cerute, īn conditiile legii.

Vehiculele īnmatriculate sau īnregistrate, cu exceptia celor cu tractiune animala, care circula pe drumurile publice, trebuie sa aiba asigurare obligatorie pentru raspundere civila īn caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform legii.

Politia rutiera dispune masura retinerii certificatului de īnmatriculare sau īnregistrare si retragerea placutelor cu numarul de īnmatriculare sau īnregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate īn trafic, eliberānd dovada fara drept de circulatie.

Daca detinatorul vehiculului nu face dovada asigurarii acestuia, dupa 30 de zile de la data aplicarii masurii de mai sus politia rutiera dispune radierea din evidenta a vehiculului.

Īn cazul accidentelor de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale, conducatorii vehiculelor sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat īn vederea stabilirii alcoolemiei consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora. Daca rezultatul testarii arata o concentratie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur īn aerul expirat sau indica prezenta īn organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare, conducatorii de vehicule sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice.

13. Obligatiile conducatorilor de autovehicule la statiile de alimentare cu carburanti

- sa dea īntāietate autovehiculelor prioritare;

- sa opreasca functionarea motorului cānd sunt īn asteptare īn fata dispozitivului de alimentare;

- sa nu plece de lānga autovehicul;

- sa nu fumeze pe locul unde este amplasata statia;

- sa nu regleze si nici sa repare motorul la o distanta mai mica de 50 m de statie;

- sa opreasca imediat motorul si sa īndeparteze autovehiculul la o distanta de cel putin 50 m de statie daca se produc rateuri. Conducatorii celorlalte autovehicule care se gasesc īn statie sunt obligati sa dea ajutor la īndepartarea autovehiculului.

14. Obligatii la remorcare

Prin remorcare se īntelege tractarea unui vehicul de catre alt vehicul indiferent daca este vorba de un vehicul defect sau o remorca.

Remorca reprezinta vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor.

Remorca usoara este remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg.

Semiremorca este remorca a carei masa maxima autorizata este preluata īn parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor.

Tractor rutier este tractorul pe roti, cu cel putin doua axe, utilizat pentru executarea de lucrari, precum si pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public.

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se excepteaza tractorul rutier care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane īn localitatile turistice, cu conditia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m si sa nu circule cu o viteza mai mare de 25 km/h.

Autobuzul poate tracta numai o remorca pentru bagaje.

Motocicleta fara atas, precum si bicicleta pot tracta o remorca usoara avānd o singura axa.

Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule se poate efectua numai daca:

a)      elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile;

b)      ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator;

c)      dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege;

d)      elementele de cuplare ale echipamentelor de frānare, de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile;

e)      vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers.

A. Masuri de prevenire a unor factori de risc.

Īn cazul ramānerii īn pana a unui autovehicul ori a remorcii acestuia, conducatorul ansamblului este obligat sa īl scoata imediat īn afara partii carosabile sau, daca nu este posibil, sa īl deplaseze lānga bordura ori acostament, asezāndu-l paralel cu axul drumului si luānd masuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupa caz, de remorcare.

Pe timpul noptii sau īn conditii de vizibilitate redusa, autovehiculul sau remorca acestuia care are defectiuni la sistemul de iluminare sau de semnalizare luminoasa nu poate fi tractat/tractata pe drumurile publice fara a avea īn functiune, īn partea stānga, īn fata, o lumina de īntālnire si īn spate, una de pozitie.

Daca un autovehicul sau o remorca a ramas īn pana pe partea carosabila a drumului si nu poate fi deplasat/deplasata, īn afara acesteia, conducatorul autovehiculului este obligat sa puna īn functiune luminile de avarie si sa instaleze triunghiurile reflectorizante.

Triunghiurile reflectorizante se instaleaza īn fata si īn spatele vehiculului pe aceeasi banda, de circulatie la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel īncāt sa poata fi observate din timp de catre participanti la trafic care se apropie. Īn localitati, atunci cānd circulatia este intensa, triunghiurile reflectorizante pot fi asezate la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel īncāt, sa poata fi observate din timp de ceilalti conducatori de vehicule.

Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducatorul poate folosi, pe timpul noptii ori īn conditii de vizibilitate redusa, o lampa portativa cu lumina galbena intermitenta, care se instaleaza la partea din spate a vehiculului.

Se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante ori a luminilor de avarie īn mod nejustificat sau pentru a simula o ramānere īn pana īn locurile unde oprirea ori stationarea este interzisa.

Īn cazul caderii din vehicule, pe partea carosabila, a īncarcaturii sau a unei parti din aceasta, care constituie un obstacol ce nu poate fi īnlaturat imediat, conducatorul este obligat sa īl semnalizeze cu unul dintre mijloacele prevazute mai sus.

B. Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli:

a)      conducatorii autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;

b)      autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decāt masa lui proprie, cu exceptia cazului cānd remorcarea se efectueaza de catre un autovehicul destinat special depanarii;

c)      remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice īn lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al carui mecanism de directie si sistem de frānare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o legatura flexibila omologata, īn lungime de 3-5 m. Bara sau legatura flexibila trebuie fixata la elementul de remorcare cu care sunt prevazute autovehiculele;

d)      conducatorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzator semnalelor efectuate de conducatorul autovehiculului tragator. Atunci cānd sistemul de iluminare si semnalizare nu functioneaza, este interzisa remorcarea acestuia pe timpul noptii si īn conditii de vizibilitate redusa, iar ziua poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicate inscriptia ,,Fara semnalizare'', precum si indicatorul ,,Alte pericole''.

Daca remorcarea se realizeaza prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atunci īn acesta nu trebuie sa se afle nici o persoana.

Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fara atas, a autovehiculului al carui sistem de directie nu functioneaza sau care nu este īnmatriculat ori īnregistrat sau cānd drumul este acoperit cu polei, gheata ori zapada. Se interzice si remorcarea a doua sau mai multe autovehicule a carutelor, a vehiculelor care īn mod normal sunt trase sau īmpinse cu māna, ori a utilajelor agricole.

Prin exceptie se permite remorcarea unui autovehicul al carui sistem de directie nu functioneaza numai īn cazul cānd remorcarea se realizeaza prin suspendarea rotilor directoare ale autovehiculului remorcat cu o macara sau sprijinirea rotilor directoare pe o platforma de remorcare.

Conducatorul poate īmpinge sau tracta, cu propriu autovehicul, īn situatii deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul īn functiune sau pentru a efectua scurte manevre, fara a pune īn pericol siguranta deplasarii celorlalti participanti la trafic.

15. Obligatiile conducatorilor de autovehicule cu privire la respectarea vitezei si distanta īntre vehicule

Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze īn functie de conditiile de drum, astfel īncāt sa poata efectua orice manevra īn conditii de siguranta.

Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori īntreceri pe drumurile publice, cu exceptia celor autorizate de administratorului drumului respectiv, si avizate de politia rutiera.

Organizatorii concursurilor, antrenamentelor ori īntrecerilor autorizate sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru desfasurarea īn siguranta a acestora, precum si pentru protectia celorlalti participanti la trafic.

Īn caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neīndepliniri atributiilor de mai sus, organizatorii acestora raspund administrativ, contraventional, civil sau penal dupa caz.

Autoritatile publice locale, cu autorizatia administratorului drumului public si cu avizul politiei rutiere sau la solicitarea acesteia, sunt obligate sa ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere destinate circulatiei pietonilor, biciclistilor, vehiculelor cu tractiune animala si calmarii traficului, semnalizate corespunzator, īn apropierea unitatilor de īnvatamānt, pietelor, tārgurilor, spitalelor, precum si īn zonele cu risc sporit de accidente.

A. Principali factori care influenteaza producerea accidentelor o reprezinta viteza excesiva, conditiile de drum, de timp si de trafic, dar si neatentia la volan

Viteza excesiva, precum si neadaptarea ori necorelarea acesteia īn raport de conditiile de drum, de timp (vizibilitate scazuta, a conditiilor meteo nefavorabile) de trafic, constituie principala cauza generatoare de evenimente rutiere cu consecinte dintre cele mai grave deoarece īn aceste conditii cāmpul vizual se reduce la fel si contactul pneurilor cu carosabilul iar momentul critic īn luarea deciziilor este invers proportional.

Conditii de drum; īmbracamintea partii carosabile (drum betonat, asfaltat, piatra cubica, piatra sparta) cu denivelari, serpentine, etc.

Īn conditii normale cānd drumul este uscat se va avea īn vedere ca permanent viteza sa fie īn limitele legale, aplicāndu-se normele conduitei preventive deoarece concomitent cu marirea vitezei autovehiculului, creste si spatiul de oprire, scade aderenta, perceptia, respectiv gradul de observare a obstacolelor iar reducerea vitezei se va realiza prin eliberarea acceleratiei si actionarea progresiva a pedalei de frāna (frāna de serviciu).

Conditii de timp; vizibilitate scazuta crepuscul, noapte, praf, fum ceata, ploaie torentiala, ninsoare abundenta, viscol, drum lunecos māzga, polei etc., distanta de oprire se dubleaza, chiar se tripleaza, īn mod obligatoriu se va folosi frāna de motor, astfel se evita derapajul, chiar rasturnarile, nu se va folosi frāna de serviciu iar celelalte comenzi, ambreiaj, acceleratie, volan nu trebuiesc bruscate. Volanul se va roti īn sensul īn care autovehiculul tinde sa derapeze. Starea psihofizica, respectiv solicitarile nervoase, amplifica starea de oboseala, iar capacitatea conducatorului de a reactiona īn astfel de situatii se diminueaza.

Conditii de trafic; Viteza de trafic este impusa de deplasarea celorlalte vehicule avāndu-se īn vedere conditiile normale de drum si vizibilitate; cānd se formeaza coloane iar conducerea are loc bara la bara nu trebuie sa se paraseasca coloana pentru depasire, trebuie sa se pastreze fata de autovehiculul din fata sa o distanta corespunzatoare īn scopul de a se putea evita lovirea īn cazul cānd acel autovehicul īncetineste viteza sau opreste brusc. Viteza trebuie adaptata la specificul fiecarei conditii altfel apar factori de risc care pun īn pericol desfasurarea normala a traficului rutier.

Obligatii cu privire la viteza si distanta īntre vehicule

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare.

Nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constata de catre politisti, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.

Mijlocul tehnic omologate si verificat metrologic este un dispozitiv care stabileste concentratia de alcool īn aerul expirat ori, destinat masurarii vitezei.

Administratorul drumului public este obligat sa instaleze indicatoare pentru reglementarea regimului de viteza.

Īn afara localitatilor, īnaintea statiilor mijloacelor de transport public de persoane si/sau a trecerilor pentru pietoni, la o distanta de 100 m fata de acestea administratorul drumului este obligat sa realizeze amenajari rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.

Limita maxima de viteza īn localitati este de 50 km/h

Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere.

Pe anumite sectoare de drum, tinānd seama de īmprejurari si de intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu avizul politiei rutiere, poate stabili si limite de viteza inferioare, dar nu mai putin de 10 km/h pentru tramvaie si 30 km/h pentru toate autovehiculele.

Conducatorul unui vehicul care circula īn spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta pentru evitarea coliziunii.

(1) Este interzisa desfasurarea de concursuri, antrenamente ori īntreceri pe drumurile publice, cu exceptia celor autorizate de administratorul drumului respectiv si avizate de politia rutiera.

(2) Organizatorii concursurilor, antrenamentelor ori īntrecerilor organizate sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru desfasurarea īn siguranta a acestora, precum si pentru protectia celorlalti participanti la trafic.

(3) Īn caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neīndeplinirii atributiilor prevazute la alin.(2), organizatorii acestora raspund administrativ, contraventional, sau penal dupa caz.

B. Limitele maxime de viteza, īn afara localitatilor, sunt:

a) pe autostrazi, 130 km/h;

b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E), 100 km/h;

c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.

Vitezele maxime admise īn afara localitatilor pentru categoriile si subcategoriile de autovehicule sunt:

a) 130 km/h pe autostrazi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehicule din categoria A si B;

b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D si subcategoriile D 1;

c) 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A 1, B 1, si C 1

d) 45 km/h, pentru tractoare si mopede.

   Viteza maxima admisa īn afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decāt viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator.

  Viteza maxima admisa pentru autovehicule cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h īn localitati, iar īn afara localitatilor de km/h.

  Viteza maxima admisa īn afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica īn vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decāt viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.

C. Indicatoare care reglementeaza viteza si distanta īntre vehicule:

- "Limitare de viteza si "Limitare de viteza" diferentiata pe categorii de autovehicule";

- "Sfārsitul limitarii de viteza";

- "Zona cu viteza limitata la 30 km/h";

- "Sfārsitul zonei cu viteza limitata la 30 km/h";

- "Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine un interval de cel putin 70 m";

- "Viteza minima obligatorie";

- "Sfārsitul vitezei minime obligatorii";

- "Viteza minima obligatorie pentru o banda de circulatie";

- "Viteza minima obligatorie pentru diferite benzi de circulatie";

- "Limite de viteza pentru diferite benzi de circulatie";

- "Viteza recomandata pe un sector de drum cu semafoare sincronizate" (unda verde);

Autovehiculele destinate stingerii incendiilor si autosalvarile aflate īn actiuni de interventie, precum si cele ale organelor Ministerului de Interne si ale Ministerului Public, aflate īn misiune, pot circula cu viteza impusa de necesitati, conducatorii acestor autovehicule avānd obligatia sa ia toate masurile pentru prevenirea accidentelor.

Potrivit legii, conducatorii de vehicule sunt obligati sa aiba īn permanenta controlul asupra vitezei autovehiculelor si sa se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul "Limitare de viteza" pe sectorul de drum unde acesta actioneaza, sa circule cu viteza impusa de mijloacele de semnalizare, fara īnsa a depasi limita maxima admisa de lege pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv. Sa nu circule, fara motiv īntemeiat, cu viteza redusa, stānjenind prin aceasta circulatia normala a celorlalte autovehicule. Īn cazul cānd īmprejurarile impun a se circula cu viteza redusa, sa circule cāt mai aproape de partea dreapta a drumului public.

16. Conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h īn localitati sau 50 km/h īn afara localitatilor , īn urmatoarele situatii:

Analizarea cazurilor de reducere a vitezei. Aceste situatii nu trebuiesc īnvatate mecanic si strict limitat, pentru a fi īntelese ele trebuiesc explicate altfel nu vor fi respectate.

a. La trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata; avānd īn vedere ca astfel de intersectii se īntālnesc īn catune, sate sau comune unde circulatia vehiculelor este destul de redusa īn aceste puncte caracteristice sau locuri periculoase se impune reducerea vitezei īn primul rānd pentru o asigurare temeinica care se face mai īntāi din partea stānga, deoarece de aici apare prima data pericolul, apoi asigurarea se face din dreapta pentru a avea posibilitatea de a acorda prioritate celor care eventual se apropie din aceasta directie, dar si din fata, īntrucāt un conducator poate sa vireze la stānga si nu acorda prioritate. Pietonii trec pe la coltul strazii iar daca nu exista indicatoare sau marcaje ei nu au prioritate dar nici nu-i lovim, īi lasam sa treaca.

Astfel īntr-o intersectie nedirijata poate sa apara un autovehicul prioritar al salvarii, pompierilor, politiei etc., care se deplaseaza īn actiuni de interventie sau īn misiuni ce impun urgenta se bucura de prioritate fata de ceilalti participanti la trafic.

Dar cum procedam īntr-o intersectie dirijata, mai reducem sau nu viteza, de precizat ca legea circulatiei trebuie interpretata stricto-sens si anume, daca legea ne obliga sa reducem īn intersectia nedirijata nu trebuie sa īntelegem ca la fel trebuie sa procedam si īn intersectia dirijata. Din contra, īntr-o astfel de intersectie circulam cu viteza admisa de lege īnsa exista un element de conduita preventiva īn sensul ca se recomanda sa ridicam piciorul de pe acceleratie īl punem pe pedala de frāna, fara īnsa a frāna pentru a scurta spatiul de oprire īn caz de pericol. De vazut comentariile fig.29.

b. Īn curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau īn care vizibilitatea este mai mica de 50 m; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat chiar prin prezenta indicatorului "Curba deosebit de periculoasa," sau "Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase". Pericolul de accident īn aceste locuri este ridicat ca urmare a faptului ca aici apare forta centrifuga care īnvinge forta de frecare, iar autovehiculul derapeaza. Reducerea vitezei se va realiza īnainte de intrarea īn curba astfel ca autovehiculul sa poata fi controlat si mentinut pe traiectoria curbei. Cunoscut fiind ca virajele scurte si īn viteza reduce stabilitatea autovehiculului prin schimbarea centrului de greutate. La fel, īncarcatura neechilibrata si neasigurata din autovehicul poate produce dezechilibrarea si rasturnarea acestuia. Alte situatii periculoase ce ne pot surprinde īn curba: aici putem īntālni un vehicul oprit, daca avem viteza ne izbim īn spatele lui, sau un conducator care taie curba, ori depaseste un vehicul lent, noi, avānd o viteza redusa si conditiile permit iesim pe acostament sau īn afara partii carosabile si astfel evitam lovirea frontala, dar se mai pot īntālni si alte surprize o surpare a drumului, un pom sau stālp cazut, un animal, o caruta etc. De vazut fig.5.

c. La trecerea pe lānga grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent daca acestea se afla īn mers sau stationeaza pe partea carosabila a drumului cu o singura banda de circulatie pe sens; īn aceasta situatie conducatorul de vehicul trebuie sa intuiasca rapid pericolul prin reducerea vitezei deoarece īn mod spontan o persoana se poate desprinde din grup, sau din coloana, ocolind o baltoaca sau unii dintre cei ce compun coloana se īmbrāncesc si pot sa apara īn fata autovehiculului iar la o viteza redusa accidentul poate fi evitat.

d. La trecerea pe lānga animale care sunt conduse pe partea carosabila sau acostament; este vorba de acele locuri nesemnalizate prin indicatoare, unde animalele fiind conduse circula sau care pasc pe marginea drumului īn special cele tinere care se pot speria datorita zgomotului produs de autovehicul sau chiar de prezenta acestuia. De vazut fig.21.

e. Cānd partea carosabila este acoperita cu polei, gheata, zapada batatorita, māzga sau piatra cubica umeda; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat prin prezenta indicatorului "Drum lunecos" sau "Lanturi pentru zapada," astfel īn conditii meteo nefavorabile cānd drumul este lunecos distanta de oprire se dubleaza, chiar se tripleaza, īn mod obligatoriu se va folosi frāna de motor, astfel se evita derapajul, chiar rasturnarile, nu se va folosi frāna de serviciu iar celelalte comenzi, ambreiaj, acceleratie, volan nu trebuiesc bruscate. Volanul se va roti īn sensul īn care autovehiculul tinde sa derapeze. De vazut fig.15.

f. Pe drumuri cu denivelari semnalizate ca atare; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat de prezenta indicatoarelor cu aceasta semnificatie "Drum cu denivelari, sau "Denivelare pentru limitarea vitezei", cāt si prin observarea directa a drumului. Conducerea cu viteza pe un drum cu denivelari poate afecta directia, sistemul de transmisie, rulare, suspensia si poate pune īn mare pericol stabilitatea autovehiculului. De vazut fig.14

g. Īn zona de actiune a indicatoarelor de avertizare "Copii" īn intervalul orar 7,00-22,00 precum si a indicatorului "Accident"; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat chiar de indicatorul cu acelasi nume astfel ca cel de la volan este atentionat ca urmeaza o scoala, o gradinita, un parc, stadion etc., loc de joaca unde īn mod frecvent copiii pot sa apara pe partea carosabila. Ca urmare conducatorii trebuie sa reduca viteza sa sporeasca atentia, iar īn situatia īn care ar nesocoti semnificatia indicatorului, īsi asuma riscul avānd īn vedere acel moment critic de joaca al copiilor care alearga dupa mingie, sanie etc., ce pot aparea spontan īn carosabil creānd o situatie de pericol.

Iar indicatorul "Accident" se instaleaza la 100.. 250 m īnaintea locului unde īn mod frecvent īn acea zona s-au comis accidente de circulatie, ca urmare a conditiilor de trafic sau a configuratiei drumului curbe strānse, serpentine īn panta declivitati mari, unde aderenta este redusa iar din partea conducatorului se impune foarte multa prudenta si nu trebuie ignorat altfel, se ajunge la necaz.

h. La trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cānd drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietoni aflati pe trotuar, īn imediata apropiere a parti carosabile, intentioneaza sa se angajeze īn traversare; caracterul previzibil al pericolului este semnalizat de indicator care se instaleaza imediat īnaintea locurilor de trecere pentru pietoni iar de regula, semnificatia indicatorului este completata de prezenta marcajului transversal ce se aplica īn acelasi loc cu indicatorul, deci zona de protectie a pietonului este limitata de aceste marcaje respectiv locuri semnalizate prin indicator.

Atunci cānd drumul este prevazut cu cel putin doua benzi de circulatie pe sens, conducatorul de autovehicul sau tramvaie trebuie sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajati īn traversare pe sensul lui de mers. Īn acest caz axul drumului sau scuarul (spatiul verde) care separa sensurile de circulatie precizeaza momentul īn care pietonul are prioritate.

Daca pietonul traverseaza īn afara zonei de protectie si este accidentat o face pe riscul lui deoarece legea īl obliga pe conducatorul de vehicul sa reduca viteza la trecerile de pietoni prevazute cu indicator si marcaje si nu dupa aceste treceri, astfel conducatorul ar trebui sa circule cu viteza redusa tot traseul pe care īl are de strabatut. Īn schimb sporirea atentiei conducatorului are loc de la īntālnirea indicatorului ,,Presemnalizare trecere pietoni" instalat la 50...250 m de trecerea semnalizata iar, daca pe trecerea propriu-zisa de care s-a apropiat nu se afla pietoni, reducerea vitezei se realizeaza prin simpla eliberare a acceleratiei. Īn situatia īn care pietonii traverseaza conducatorii trebuie sa opreasca la cātiva metri de trecere creāndu-le acel sentiment de īncredere ca le da voie sa treaca ceea ce īnseamna ca dupa trecere nu mai este necesar sa se reduca viteza. De vazut fig.140.

i. La schimbarea directiei de mers prin viraje; comentariile de la punctul 2 se suprapun avāndu-se īn vedere razele mici de viraj la intersectii viteza centrifuga īnvinge forta de frecare.

j. cānd vizibilitatea este sub 100 m īn conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente; īn aceste situatii reducerea vitezei este previzibila si se impune tot datorita conditiilor meteorologice nefavorabile de vizibilitate si aderenta redusa, astfel ca distanta de vizibilitate trebuie sa fie mai mare decāt distanta de oprire. De vazut fig. 144.

Administratorul drumului public, cu acordul politiei, este obligat ca īn locurile prevazute mai sus sa instaleze indicatoare de avertizare si sa ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere care sa determine conducatorii de vehicule sa reduca viteza de deplasare (īnaintea statiilor mijloacelor de transport public de persoane trecerilor pentru pietoni, acolo unde se percepe o taxa de trecere, la intrare īn statiune etc.)

A. Alte situatii īn care conducatorii auto mai trebuie sa reduca viteza

1. La īntālnirea indicatoarele de avertizare ,,Īmproscare cu pietris" Caderi de pietre" Alte pericole" si la indicatorul ,, Cedeaza trecerea".

2.La semnalul de culoare galbena care functioneaza singur intermitent, sau cel emis de semaforul electric; lampile cu lumina galbena intermitenta pot fi īntālnite īn unele intersectii sau alaturi de indicatorul "Oprire," Cedeaza trecerea" precum si la trecerile pentru pietoni. Semnalul acestei lampi avertizeaza conducatorii de vehicule sa reduca viteza, sa sporeasca atentia si sa respecte semnalizarea si regulile de circulatie aplicabile pentru acea zona. Acest semnal nu reglementeaza si nici nu modifica prioritatea de trecere ci pur si simplu pune īn evidenta locurile respective, īn scopul observarii lor din timp si respectarii semnificatiei indicatoarelor existente si a celorlalte reguli de circulatie. Īn intersectiile semaforizate, rolul lampii la care ne referim poate fi preluat, īn special pe timpul noptii de instalatia de semafoare care asigura numai functionarea intermitenta a lampii de culoare galbena. Īn aceasta situatie ca si atunci cānd semaforul nu functioneaza conducatorii vehiculelor vor respecta semnificatia indicatoarelor prin care traficul rutier este reglementat īn intersectia respectiva si anume, daca īntālnesc indicatoare de reglementarea prioritatii la intersectie le vor respecta semnificatia, iar īn lipsa acestora, regula prioritatii de dreapta. De precizat ca prezenta lampii cu lumina galbena intermitenta nu transforma intersectia nedirijata īntr-una dirijata. Fig.236.

3. La semnalul dat de politistul rutier prin balansarea pe verticala a bratului avānd palma orientata catre sol, īnseamna reducerea vitezei si corespunde semnalului lampii cu lumina galbena intermitenta.

4. La circulatia prin localitati cāt si īn afara acestora sau pe autostrazi, conducatorii auto vor folosi luminile de īntālnire sau de drum dupa gradul de iluminare a drumului public; īn cazul īn care din sens opus, se apropie un autovehicul, conducatorul este obligat ca, de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de īntālnire, concomitent cu reducerea vitezei.

5. La apropierea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara cānd se deplaseaza la actiuni de interventie sau misiuni care impun urgenta, conducatorii auto vor fi īnstiintati de prezenta acestora prin emiterea semnalelor sonore si luminoase specifice astfel ei trebuie sa micsoreze viteza si sa circule cāt mai aproape de marginea din dreapta drumului public pāna sunt depasiti.

. Autovehiculele prioritare; aflate īn actiuni de interventie, sau misiune, pot circula cu viteza impusa de necesitati, conducatorii acestor autovehicule avānd obligatia sa ia toate masurile pentru prevenirea accidentelor.

7. Cānd se circula īn acelasi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane si se apropie de o statie cu alveola; conducatorii trebuie sa reduca viteza, iar la nevoie sa opreasca pentru a permite conducatorilor acestor vehicule sa efectueze manevrele necesare repunerii īn miscare din statie. Fig. 149.

8. Īn cazul īn care autovehiculul prezinta defectiuni tehnice care nu pot fi īnlaturate pe loc; acesta trebuie condus pāna la cel mai apropiat punct de reparare, cu viteza redusa care sa asigure evitarea oricarui accident.

9. Pentru a preveni un pericol sau a nu stānjeni circulatia, conducatorii vehiculelor semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul. Semnalizarile cu mijloacele de mai sus nu scutesc pe conducatorii de vehicule de obligatia micsorarii vitezei si a luarii tuturor masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor.

10. Ori de cāte ori este necesar pentru evitarea unui pericol iminent, pe cale de a se produce. De exemplu, cānd depasim un autocamion stationat acesta poate masca un pieton angajat īn traversare, sau un biciclist care circula pe partea stānga a drumului acesta poate reveni pe dreapta fara sa se asigure sau sa semnalizeze manevra.

B. Obligatiile conducatorilor de vehicule cu privire la pastrarea distantei īntre vehicule īn timpul mersului

Se interzice conducatorilor de vehicule sa reduca brusc viteza ori sa efectueze o oprire neasteptata, fara motiv īntemeiat.

Conducatorul unui vehicul care circula īn spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii.

Īn aceasta situatie legea nu mentioneaza o anumita distanta īn timpul deplasarii, aceasta fiind lasata la libera apreciere a conducatorilor, astfel īncāt deplasarea sa se faca īn conditii de siguranta si fara a stānjeni participantii la traficul rutier. Īn concluzie pentru evitarea unui accident distanta totala de oprire trebuie sa fie īntotdeauna mai mica decāt distanta de vizibilitate. Īn situatia īn care distanta de oprire este mai mare decāt distanta de vizibilitate accidentul este inevitabil.

La aprecierea distantei īn timpul mersului conducatorul va tine cont de urmatorii factori:

- viteza de deplasare īn timpul conducerii autovehiculului;

- greutatea autovehiculului;

- gradul de aderenta al drumului, īmbracamintea partii carosabile cunoscānd ca cele mai aderente sunt drumurile betonate;

- starea pneurilor (anvelopelor);

- starea sistemului de frānare cu sau fara A B S;

- viteza de reactie a conducatorului auto;

- conditiile atmosferice, conditii de vizibilitate (conducerea pe timpul noptii, pe timp de ploaie, māzga ceata, cānd distantele nu se apreciaza corect).

Īn raport de acesti factori conducatorul īsi va alege distanta pe care trebuie sa o pastreze īn mers pentru a evita coliziunea cu autovehiculul din fata. Din punct de vedere al conduitei preventive coliziunea din spate nu se datoreaza de cele mai multe ori conducatorului din urma. Evitarea acestui gen de coliziune depinde īn mare masura si de conducatorul autovehiculului din fata. Autovehiculul nu va fi lovit īn spate atāta timp cāt actionānd preventiv conducatorul sau urmareste traficul din fata pentru a preīntāmpina frānarile bruste ce pot surprinde pe conducatorul din spate.

Literatura de specialitate īn acest caz recomanda si unele formule de calcul mentale:

Distanta este egala cu ½ din viteza plus 10% tot din viteza de exemplu:

- la viteza de 40 km/h distanta este egala cu 20 + 4 respectiv 24 m;

- la viteza de 50 km/h distanta este egala cu 25 + 5 respectiv 30 m;

- la viteza de 60 km/h distanta este egala cu 30 + 6 respectiv 36 m;

O alta formula recomandata de specialisti: distanta este egala cu lungimea autovehiculului īnmultita cu viteza totul de īmpartit la 10 de exemplu un autovehicul lung de 6 m care circula cu 60 km/h distanta īn timpul mersului este 6 x 60 este egal cu 360 pe care īmpartindu-i la 10 distanta este de 36 m. O formula la īndemāna oricui este si regula celor doua secunde; reperam vehiculul din fata care trece prin dreptul unui reper fix (un arbore, indicator, un stālp etc.) si daca repetam cuvāntul turisme, turisme, si am ajuns īn dreptul acelui reper īnseamna ca distanta noastra este buna, daca nu, atunci reducem sau acceleram si din nou reperam reglānd astfel aceasta distanta. fara sa cream probleme traficului rutier. Conducatorul auto va lua īn calcul aceste formule, numai īn situatia īn care drumul este uscat, atunci cānd, are o aderenta foarte buna.

C. Prevenirea coliziunilor din spate.

Coliziunile din spate cu toate ca sunt mai putin grave decāt cele frontale deoarece vehiculul lovit se afla īn miscare sau este oprit totusi se recomanda:

- folosirea tetierelor;

- utilizeaza īn ambele parti ale autovehiculului oglinzi retrovizoare exterioare avānd o vizibilitate sporita īn spate;

- nu obtureaza luneta cu perdelute sau alte obiecte;

- asigura la bord functionarea unei lampi ce se aprinde concomitent cu stopurile pe frāna īn momentul actionarii frānei de serviciu;

- verificarea periodica a lampilor stop pe frāna;

- atentia sa fie concentrata asupra vehiculului din fata;

- alegerea unei solutii care sa diminueze efectele coliziunilor din spate, folosind bare de protectie rezistente sau cārlig de remorcare;

- la realizarea frānei de motor se asigura ca nu se afla īn primejdia unei coliziuni din spate;

aprecierea corecta īn permanenta a unei distante corespunzatoare īn timpul mersului;

- la circulatia īn coloana surprins de culoarea galbena a semaforului cauta sa lase spatiu de frānare celor din spate evitānd astfel o coliziune īn lant.

- marirea atentiei fata de vehiculul din spate, daca acesta ruleaza prea aproape, va fi semnalizat apasānd de cāteva ori pe pedala de frāna, fara a frāna, semnalizānd dreapta, lasāndu-l sa depaseasca, daca nici asa nu se scapa de el se va opri pe partea dreapta a drumului;

- la īntālnirea unui conducator nehotarāt, cu o comportare derutanta care dupa ezitari si tentative repetate tot nu se angajeaza īn depasire trebuie contracarata prin rabdare, precautie si depasirea acestuia la primul moment prielnic si nu īnainte de a se convinge ca a luat la cunostinta de manevra noastra;

- īntr-o situatie critica, fiind surprinsi din cauza unei frānari bruste a autovehiculului din fata noastra nu trebuie sa ne pierdem si nici sa viram la stānga pentru a nu fi surprinsi de cel care circula din sens opus, viram la dreapta folosind conditiile terenului, dar cel mai īntelept este sa oprim īn spatele autovehiculului.

D. Spatiul de oprire. Spatiul de oprire se compune din:

- timpul de reactie, ce reprezinta distanta parcursa de autovehicul din momentul īn care conducatorul observa pericolul si pāna īn momentul īn care se actioneaza sistemul de frānare; īn mod normal timpul de reactie este cuprins īntre 0,5 - 1,5 secunde;

- timpul mecanic reprezinta distanta parcursa de autovehicul din momentul īn care conducatorul actioneaza sistemul de frānare si pāna cānd acesta intra īn functiune;

Spatiul de frānare reprezinta distanta parcursa de autovehicul cu sistemul de frānare actionat.

Astfel la viteza de 50 km/h īntr-o secunda se parcurge īn jur de 12 m. Daca timpul de reactie este de o secunda s-au parcurs 12 m daca timpul mecanic este tot o secunda se mai parcurge 12 m plus 8 m spatiul de frānare īnseamna ca pentru a se opri īn conditii de siguranta conducatorului īi sunt necesari 32 de m.

Īn situatia īn care timpul de reactie este de 0,5" la fel si timpul mecanic distanta se reduce la 20 m, dar nenorocirea este cu totul alta, cānd conducatorul are si alte preocupari dintre care:

- fumeaza sau manānca īn timpul conducerii;

- regleaza aparatul de radio, casetofonul, Cd-ul, foloseste telefonul mobil etc.;

- are discutii aprinse cu ceilalti ocupanti, sau apasa de cāteva ori pedala de frāna, pāna cānd aceasta intra īn functiune spatiul de oprire s-a dublat, loveste pietonul si apoi īncepe sa se disculpe spunānd ca asa a fost sa i se īntāmple lui, ori asa i-a fost ursit pietonului sa moara, dar acesta este accidentul de circulatie si el se datoreaza lipsei de vigilenta din partea conducatorului auto.

17. Circulatia autovehiculelor īn trafic international

Vehicul īn circulatie internationala sau īn trafic international este vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat.

Autovehiculele si remorcile īnmatriculate īn Romānia pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, daca īndeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise īn circulatia internationala, iar conducatorii lor poseda permis de conducere valabil, īn conditiile stabilite prin tratatele la care Romānia este parte sau care este eliberat de autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene ori Spatiul Economic European sau a carui valabilitate este recunoscuta īn aceste state pe baza de reciprocitate.

Autovehiculele si remorcile īnmatriculate īn alte state pot trece frontiera de stat si pot circula pe drumurile publice din Romānia, daca īndeplinesc conditiile tehnice prevazute īn Conventia asupra circulatiei rutiere, īncheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificata de Romānia prin Decretul 318/1980 dar numai pe perioada cāt sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule.

Autovehiculele si remorcile īnmatriculate īn alte state, detinute de persoane care au sediul sau domiciliul īn Romānia, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioada de maximum 90 de zile de la introducerea acestora īn tara daca sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.

Persoanele care si-au stabilit domiciliul ori resedinta sau dupa caz, au rezidenta normala īn Romānia pot sa īsi īnmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competenta pe raza careia au domiciliu, resedinta sau dupa caz, rezidenta normala.

Autovehiculele īnmatriculate īn statele care nu sunt semnatare ale Conventiei sunt obligate sa poarte la partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat īnmatricularea.

Au dreptul sa conduca autovehicule pe drumurile publice din Romānia, daca īndeplinesc conditiile prevazute de lege, titularii permiselor de conducere nationale valabile, eliberate de autoritatile:

a)      statelor membre asupra circulatiei rutiere;

b)      statelor membre ale Uniunii Europene;

c)      statelor cu care Romānia a īncheiat un tratat privind recunoasterea reciproca a permiselor de conducere auto.

Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul Romāniei, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere national eliberat de autoritatile unui stat care nu este membru al Conventiei asupra circulatiei rutiere si nici membru al Uniunii Europene ori cu care Romānia nu a īncheiat un tratat privind recunoasterea reciproca a permiselor de conducere auto trebuie sa posede si permis de conducere international.

Permisele de conducere nationale eliberate de autoritati precum si cele a caror valabilitate este recunoscuta īn Romānia īn mod unilateral, detinute de persoane care au domiciliul, resedinta sau rezidenta normala īn Romānia, pot fi preschimbate cu documente similare romānesti, īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, care se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei.

Verificarea cunostintelor

Cap. XI. Alte obligatii si interdictii pentru conducatorii de vehicule si tramvai

- obligatiile participantilor la trafic;

- conducatorul autovehiculului si tramvaiului care efectueaza transportul public de persoane este obligat:

- obligatii cu privire la transportul de marfuri sau materiale de orice fel:

- obligatiile conducatorilor īnainte de plecare īn cursa;

- obligatiile conducatorilor auto īn situatii obisnuite si pe parcurs;

- obligatii cu privire la oprirea la semnal;

- obligatii cu privire la anuntarea organului de politie;

- obligatii cu privire la portul centurii de siguranta;

- obligatii cu privire la atentia ce trebuie acordata pietonilor si obligatiile acestora la traversarea strazilor;

- obligatiile conducatorilor auto care au o practica sub 1 an de conducere;

- obligatiile conducatorilor īn situatii speciale; obligatii īn caz de accident soldat cu avarii, raniri, sau uciderea unor persoane;

- obligatiile conducatorilor de autovehicule la statiile de alimentare cu carburanti;

- obligatii la remorcare;

- obligatiile conducatorilor de autovehicule cu privire la respectarea vitezei si distanta īntre vehicule;

- conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h īn localitati sau 50 km/h īn afara localitatilor, īn urmatoarele situatii. Analizarea cazurilor de reducere a vitezei;

- obligatiile conducatorilor de vehicule cu privire la pastrarea distantei īntre vehicule īn timpul mersului;

- circulatia autovehiculelor īn trafic international.

II. Interdictii

1. Īn afara de cazurile īn care manevrele privind depasirea, oprirea, stationarea, īntoarcerea si mersul īnapoi conducatorului de autovehicul sau de tramvai li de interzice:

1. Sa conduca un autovehicul sau tramvaiul dupa cu dovada īnlocuitoare a permisului de conducere eliberata fara drept de circulatie sau a carei valabilitate a expirat.

2. Sa transporte īn autovehicul sau tramvai mai multe persoane decāt numarul de locuri stabilite īn certificatul de īnmatriculare sau īnregistrare;

3. Sa transporte persoane īn stare de ebrietate pe motocicleta sau īn cabina ori īn caroseria autovehiculului destinat transportului de marfuri;

4. Sa transporte persoane īn caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra īncarcaturii, pe partile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau īn picioare īn caroseria autocamionului, pe scari si īn remorca, cu exceptia celei special amenajate pentru transportul persoanelor;

5. Sa transporte copii īn vārsta de pāna la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculului, chiar daca sunt tinuti īn brate de persoane majore;

6. Sa transporte īn si pe autoturism obiecte a caror lungime sau latime depaseste, īmpreuna cu īncarcatura, dimensiunile acestuia;

7. Sa deschida usile autovehiculului sau tramvaiului īn timpul mersului, sa porneasca de pe loc cu usile deschise;

8. Sa aiba īn timpul mersului preocupari de natura a-i distrage īn mod periculos atentia ori sa foloseasca instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea īn siguranta, a lui si a celorlalti participanti la trafic.

9. Sa intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante ori materiale ce pot pune īn pericol siguranta circulatiei.

10. Sa aiba aplicate pe parbriz, luneta sau geamurile laterale afise, reclame publicitare, īnscrisuri ori accesorii, care restrāng sau estompeaza vizibilitatea conducatorului ori a pasagerilor, atāt din interior cāt si din exterior.

11. Sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta ori geamurile laterale, ce restrāng sau estompeaza vizibilitatea, atāt din interior, cāt si din exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzator, de catre autoritatea competenta.

12. Sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare semnalizare luminoasa, care diminueaza eficacitatea acestora, precum si placutele cu numarul de īnmatriculare sau de īnregistrare, care īmpiedica citirea numarului de īnmatriculare sau de īnregistrare;

13. 12. Sa lase liber īn timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda, sa opreasca motorul ori sa decupleze transmisia īn timpul mersului;

14. Sa foloseasca īn mod abuziv mijloacele de avertizare sonora;

15. Sa circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, īn perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului;

16. Sa circule avānd montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decāt cele prevazute īn certificatul de īnmatriculare sau īnregistrare ori care prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admisa.

17 Sa conduca un autovehicul care emana noxe peste limita legala admisa ori al carui zgomot īn mers sau stationare depaseste pragul fonic prevazut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate;

18. Sa circule cu autovehiculul avānd placute cu numerele de īnmatriculare sau de īnregistrare, provizorii ori pentru probe deteriorate ori neconforme cu standardul;

19. Sa savārseasca acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare ori vulgare, celorlalti participanti la trafic;

20. Sa circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;

21. sa arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substante.

2. Interdictii cu privire la consumul de alcool

Conducatorului auto i se interzice sa conduca autovehiculul dupa ce a consumat bauturi alcoolice. Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool exprimata īn grame aflata īntr-o cantitate de un litru de sānge sau la 1000 ml. sānge. Legea circulatiei interzice cu desavārsire conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care se afla sub influenta alcoolului fapta fiind contraventie se sanctioneaza cu amenda si suspendarea dreptului de a mai conduce, iar īn situatia īn care persoana are īn sānge o īmbibatie alcoolica ce depaseste limita legala de 0,80 gr/l alcool pur īn sānge ori o concentratie de 0,40 mg/l alcool pur īn aerul expirat fapta constituie infractiune se pedepseste cu īnchisoare si anularea dreptului de a mai conduce.

Literatura de specialitate apreciaza ca, alcoolul, īn prima faza, ca orice drog, consumat chiar si īn cantitate mica provoaca o stare de euforie si de supra apreciere a calitatilor de conducator, nesocotind riscurile ce pot aparea īn timpul conducerii. Motivul: alcoolul ajunge prin sānge la creier iar transmiterea impulsurilor nervoase este redusa si atunci apare curajul. Īn aceasta faza conducatorul auto apasa riscant pe acceleratie, intra īn depasiri periculoase, nu suporta pe nimeni īnaintea lui, nu acorda prioritate de trecere, devine agresiv chiar violent.

Īn aceasta prima faza conducatorul care a consumat: 

- o halba sau sticla cu bere īnseamna o alcoolemie de 0,15 - 0,20 %o;

- un pahar de coniac de 200 ml., reprezinta o alcoolemie de 0,55 %o

Viteza de patrundere a alcoolului īn sānge este de 0,15 %o pe ora si cu aceeasi viteza se elimina. Atentie, la un litru de vin consumat alcoolemia depaseste 1 %o ceea ce presupune o pauza de 10 - 12 ore pentru eliminarea alcoolului timp īn care conducatorul nu se va urca la volan.

Constatarea contraventiei de conducere a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care se afla sub influenta alcoolului se face prin testarea aerului expirat de acesta cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.

Mijloc tehnic certificat este dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezenta īn aerul expirat a alcoolului sau prin care se probeaza īncalcarii ale unor reguli de circulatie.

Īn cea de a doua faza conducatorul care a consumat o cantitate mai mare de alcool acesta devine un inhibant, conducatorul ne mai fiind stapān pe propriile simturi, devine necontrolat, vederea se tulbura, contururile se sterg, iar īn final cel de la volan ajunge sa vada dublu si este usor de depistat dupa traiectoria sinuoasa a autovehiculului.

Conducatorilor de autovehicule sau tramvaie li se recolteaza īn mod obligatoriu probe biologice īn vederea stabilirii alcoolemiei atunci cānd:

a)      rezultatul testarii arata o concentratie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur īn aerul expirat;

b)      īn eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri sau produse periculoase.

Īn cazul accidentelor de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale, conducatorii vehiculelor sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat īn vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori al medicamentelor cu efecte similare acestora. Daca rezultatul testarii arata o concentratie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur īn aerul expirat sau indica prezenta īn organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare conducatorii de vehicule sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice.

Conducatorii de vehicule sau de animale implicati īn accidente de circulatie din care a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane sunt obligati sa se supuna recoltarii probelor biologice īn vederea stabilirii alcoolemiei sau, dupa caz, a consumului de substante ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Īn toate cazurile īn care se recolteaza probe biologice īn vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezentei īn organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare este obligatorie si examinarea clinica.

Efectele consumului de alcool asupra organismului.

- scade perceptia, memoria si nivelul de concentrare al conducatorului auto;

- se mareste timpul de reactie, iar capacitatea de gāndire scade, cuvintele rostite devin tot mai neclare;

- miscarile nu mai sunt coordonate;

- tensiunea arteriala creste, pulsul este mai accelerat, vasele de sānge se largesc, de aceea apare si culoarea rosie a fetei;

Datorita diminuarii reflexelor apare aprecierea gresita a distantelor si a vitezei iar cāmpul vizual se reduce, apare o stare de pericol.

Conducatorul auto face eforturi īn a se concentra si a-si mentine directia pe drum mai ales cānd absorbtia de alcool este īnsotita de consumul de medicamente droguri etc.

3. Interdictii cu privire la consumul de medicamente

Literatura de specialitate are īn vedere si efectele negative ale consumului de medicamente ce pot influenta comportamentul conducatorului auto īn timpul conducerii. Legea circulatiei interzice cu desavārsire conducerea autovehiculului pe drumurile publice de catre o persoana care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. Astfel conducatorilor de vehicule li se recolteaza obligatoriu probe biologice atunci cānd rezultatul testarii preliminare cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate indica prezenta īn organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare.

Avānd īn vedere chiar si efectele unei pastile de aspirina conducatorul auto trebuie sa cunoasca si sa se fereasca sa consume acele medicamente care pot influenta starea fizica si psihica īn timpul conducerii automobilului.

Lista substantelor cu efect psiho activ contraindicate conducatorilor de autovehicule si tramvaie se stabileste de catre Ministerul Sanatati si Familiei, īnsa pāna la publicarea lor īn Monitorul Oficial sunt cunoscute urmatoarele medicamente:

- tranchilizante de zi, de noapte: carboxim , diazepam, distonocalm, rudotel ;

- somnifere (hipnotice): barbital, ciclobarbital, luminal, romergan etc.;

- alergice: feniramin, nilfan, tavegil etc.;

- sedative: bromoval, bromura de calciu, extraveral, hipnogal, nitrozepam etc.

Efectele negative ale consumului de medicamente sunt la fel ca si cele precizate la consumul de alcool adaugānd aparitia tulburarilor vizuale si auditive, confuzia unor culori, puncte sau pete īn cāmpul vizual etc. Recomandari: din partea medicului trebuiesc cerute informatii privind orice medicament.

Īn toate cazurile īn care se recolteaza probe biologice īn vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezentei īn organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare este obligatorie si examinarea clinica.

Conducatorii de autovehicule sau tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si īndemānarea necesara conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic.

Ministerul sanatatii stabileste semnul distinctiv ce se aplica pe ambalajul medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor.

4. Interdictii cu privire la consumul de droguri

Efectele consumului de droguri. Drogurile sunt acele produse ori substante stupefiante pe care marii consumatorii le numesc marfa si care nu fac altceva decāt sa duca la distrugerea organismului, este calea sigura spre moarte. De aceea este necesar ca toxicomanii si dependentii de droguri sa se prezinte urgent la medic.

Cocaina numita si iarba nebuna este un drog foarte puternic, dependenta fata de acesta fiind īn toate cazurile mortala. Cocaina se prezinta sub forma de pudra cristalina, pufoasa alba pāna la maroniu. Cei care consuma acest produs dupa starea de euforie apar stari de nervozitate inhibare emotionala, pierderea concentrarii. Aceasta stare dureaza 2-3 ore, astfel treptat consumatorul se izoleaza de societate este parasit de prieteni iar pentru a-si procura doza zilnica īsi vinde bunurile, fura, recurge la tālharie chiar si la crima.

Marijuana, este fabricata din cānepa indiana, are aspectul firelor de matase de porumb, se consuma sub forma unor tigari, produce letargie, delasare, stari depresive.

Heroina. Se prezinta sub forma de pudra alba, gri sau maro eventual neagra. Se fumeaza sau se inhaleaza, de asemenea se injecteaza. Imediat dupa administrare apare starea de euforie, apoi timp de 3-6 ore apar tulburari mentale grave, sufocari, stare de apatie generala, scade pofta de viata.

Dependenta fizica si psihica duc foarte repede la schimbari drastice īn mediul de viata dependenta psihica este cea care influenteaza īn rau vointa celui care o foloseste.

Extasy. Este un drog care se obtine pe cale sintetica, contine amfetamina, se prezinta sub forma de pastile sau de pulbere alba, este foarte puternic toxicomanogen 14-16 ore si creeaza dependenta dupa prima doza. Apare delirul prelungit, ideile paranoice, insomnie dureri de cap se mareste tensiunea arteriala este de 6000 de ori mai puternica decāt heroina, poate provoca moartea instantaneu sau prin distrugerea celulelor creierului, acesta ramāne paralizat.

Multe dintre droguri produc o stare de euforie, produc modificari psihice severe, halucinatii tulburarii de auz, de vedere tulburarii de perceptie a timpului etc.

Toate acestea duc inevitabil spre o moarte sigura, prematura, astfel ca un dependent īn proportie de 95% este pierdut pentru familie si societate.

Unele droguri produc o alungire a timpului perceput cu vise care se petrec īntr-un timp scurt cu multe evenimente, altele dimpotriva, o scurtare a timpului si trairile mai rapide.

Dar mai exista si alte feluri de stupefiante si care din pacate se gasesc foarte usor chiar īn farmacii. Este vorba despre medicamentele destinate tratamentului diverselor afectiuni numai ca administrarea fara sfatul medicului, ele se pot transforma practic īn droguri.

Unele dintre ele pot avea efect halucinogen singure sau īn asociere cu alte substante. Cele mai periculoase medicamente sunt somniferele, tranchilizantele, medicamente pentru epileptici si cele pentru tratamentul bolilor psihice, īntrucāt aceste medicamente creeaza dependenta. Toate aceste medicamente actioneaza direct asupra creierului si dau o falsa impresie de relaxare. Cei care le consuma au senzatia ca fac fata mai usor stresului si tensiunilor de zi cu zi, dar nu este decāt o impresie falsa.

Narcomanii se recunosc dupa tremuratul necontrolat al extremitatilor este iritat si agitat. Un conducator auto care se drogheaza constituie un adevarat pericol īn circulatie, putānd sa produca accidente foarte grave. Īn acest sens legea circulatiei interzice conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

5. Consecintele oboselii la volan

Conducatorul nu trebuie sa conduca autovehiculul īn cazul īn care este bolnav, ranit sau īntr-o stare avansata de oboseala de natura a pune īn pericol siguranta circulatiei. Oboseala este considerata boala care nu doare, dar si una dintre principalele cauze generatoare de evenimente, dintre cele mai stupide si deosebit de grave, unde de cele mai multe ori victimele lor sunt oameni nevinovati care platesc cu viata imprudenta altora. Aceasta stare afecteaza capacitatea conducatorului auto īn timpul conducerii. De aceea la primele semne de oboseala conducatorul trebuie sa opreasca pentru a se odihni īntrucāt aceste cāteva momente de relaxare sunt nemaipomenite si īi pot salva viata.

Desi conducatorul auto mai greu sesizeaza acel moment critic de instalare a oboselii totusi, exista cāteva simptome care īl tradeaza si anume:

- apare acea tendinta de neatentie si marire a timpului de reactie a conducatorului;

- apare fenomenul de monotonie;

- apare lipsa de interes fata de ceea ce se petrece īn jurul sau;

- clipeste foarte repede se freaca des la ochi si toate acestea pe fondul neclintirii ore īn sir de la volan, conducerea īn amurg (crepuscul) pe timp de noapte, datorita unor scaune incomode, zgomotul si trepidatiile produse de autovehicul, conducerea peste orele de program, īn frig, ploaie, viscol, fumatul si neaerisirea habitaclului, conducerea īn coloana, cu viteze reduse impuse de trafic etc.

Īn prima faza, de instalare a oboselii conducatorul auto face eforturi īn a se concentra sesizānd ca nu mai observa marcajele, indicatoarele, sau alte situatii din trafic, consumāndu-si ultimele rezerve de energie, devine nervos, este momentul cānd acesta trebuie sa se relaxeze sa īntrerupa imediat activitatea pentru cāteva zeci de minute sau chiar ore.

Īn a doua faza, intervine o stare de moleseala care precede de regula atipirea la volan. Deci conducatorul nu reuseste decāt sa atipeasca si nicidecum sa adoarma.

Consecintele oboseli la volan sunt foarte periculoase, de aici necesitatea ca fiecare sa-si cunoasca rezistenta si limitele propriului organism si niciodata sa nu le depaseasca. Singurul remediu este odihna, chiar si temporara, iar preventiv trebuie sa se recurga la etapizarea calatoriilor mai lungi. Pregatirea corespunzatoare pentru drum este necesara pentru asigurarea rezervelor de energie fizica si psihica. Conducatorul trebuie sa fie constient de dezastrul ce īl asteapta īn situatia īn care este obosit si continua cursa fara sa se odihneasca.

A. Stresul conducatorului auto. Īn general stilul de conducere al conducatorului auto poate fi īncadrat īn cāteva tipuri generale si anume:

- stilul de conducere echilibrat (sportiv),

- stilul de conducere preventiv;

- stilul de conducere agresiv, violent etc.

Īn legatura cu stilul de conducere se poate aprecia ca un rol deosebit īl are īnvatarea asa cum este ea conceputa din punct de vedere comportamental la nivel de individ, īntrucāt aceasta īnvatare traduce stilul de conducere dobāndit īn perioada de initiere dar si de particularitatile de personalitate.

Stresul, iritarea si enervarea determinata de ceilalti participanti īn timpul conducerii autovehiculului, depind de temperament, de nivelul de cultura, civilizatie, educatie, de experienta conducatorului auto, gradul de oboseala, de autocontrolul reactiilor emotionale, mai ales īn conditiile unui trafic aglomerat, precum si datorita conditiilor atmosferice nefavorabile - ceata, ploaie torentiala, ninsoare abundenta, crepuscul, noapte, carosabil acoperit cu māzga, zapada, polei etc. Stresul este o stare de tensiune creata de mediu. Fata de starea de tensiune a conducatorului, organismul īsi regleaza reactiile prin mecanisme si solutii de adaptare la solicitari si mai ales la suprasolicitari.

B. Mentalul conducatorului auto.

Specialistii apreciaza ca mentalul conducatorului auto respectiv creierul fiintei umane se poate manifesta sub doua forme si anume:

Mentalul constient (rationalul) partea luminata din gāndire, zona activa, mijlocul de cunoastere a lumii externe - reprezinta manifestarea, respectiv puterea conducatorului auto de a lua o decizie prompta, rapida, selectiva si justa cum ar fi reducerea vitezei, sau oprirea īn vederea acordarii prioritatii celor īn drept sau de a efectua corect o anumita manevra (DOSIM).

Mentalul subconstient (irationalul) partea ascunsa, zona obscura a psihicului se naste odata cu omul si dispare īn acelasi moment cu acesta, īnsa actioneaza permanent 24 din 24 de ore astfel daca ne zgāriem, ne lovim natura este cea care ne vindeca īnsa subconstientul vegheaza la realizarea acestui proces si īn acelasi timp guverneaza toate functiile vitale ca respiratia, bataile inimi etc.

Activitatea zilnica a conducatorului auto acele repetitii, exercitii, obisnuinte se transforma īn deprinderi si ele nu reprezinta altceva decāt opera subconstientului a carei putere ajuta la memorarea anumitor situatii petrecute īn trafic. Astfel subconstientul nu urmareste daca actiunile celui de la volan sunt corecte sau nu, īnsa le accepta asa cum i se sugereaza.

Totdeauna subconstientului īi trebuiesc sugerate activitati pozitive (azi fara evenimente rutiere si fara amenzi), ori sugestiile sa se refere la sanatate prosperitate, fericire si nu la cele negative īntrucāt el accepta tot ce i se dicteaza. Tot ceea ce se petrece nu este altceva decāt realizarea gāndurilor imprimate dea-lungul timpului īn subconstient.

6. Semnalele conducatorilor de vehicule. Interdictii cu privire la folosirea mijloacelor de avertizare sonora si cele luminoase

Īn circulatia pe drumurile publice, conducatorii de vehicule pot folosi īn conditiile prevazute de regulament, mijloacele de avertizare mijloacele de avertizare sonora si luminoasa, aflate īn dotare si omologate.

Īn circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si cele nationale europene (E), conducatorii de autovehicule sunt obligati sa foloseasca si īn timpul zilei luminile de īntālnire.

Conducatorii motocicletelor si mopedelor sunt obligati sa foloseasca luminile de īntālnire pe toata durata deplasarii acestora pe drumurile publice.

Īn circulatia pe drumurile publice, se interzice detinerea la vedere, montarea si folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa pe si īn alte autovehicule decāt cele prioritare, precum si detinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturba buna functionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.

Conducatorii de autovehicule pot fi avertizati de politia rutiera īn legatura cu prezenta īn trafic a dispozitivelor de masurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare. Conducatorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de masurare a vitezei.

Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu mijloace de avertizare luminoasa, sonora sau cu bratul, dupa caz, īnaintea efectuari oricarei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat.

Mijloacele de avertizare sonora trebuie folosite de la o distanta de 25 m fata de cei carora li se adreseaza, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului si fara sa īi determine pe acestia la manevre ce pot pune īn pericol siguranta circulatiei.

Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu pot fi folosite īn zonele de actiune a indicatorului "Claxonarea interzisa", īn localitati īntre orele 22,00-6,00 precum si īn localitatile unde prin decizie a prefecturi sau primariei se interzice claxonatul īnsa fac exceptie:

- conducatorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara cānd se deplaseaza īn actiuni de interventii sau īn misiuni care au caracter de urgenta;

- conducatorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.

Conducatorii de autovehicule, tramvaie si mopede sunt obligati sa foloseasca instalatiile de iluminare si/sau semnalizare a acestora, dupa cum urmeaza:

a) luminile de pozitie sau de stationare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabila īn afara localitatilor, de la lasarea serii si pāna īn zorii zilei, ziua cānd ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori īn alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public;

b) luminile de īntālnire sau de drum īn mers, atāt īn localitati, cāt si īn afara acestora, dupa gradul de iluminare a drumului public;

c) luminile de īntālnire si cele de ceata pe timp de ceata densa;

d) luminile de īntālnire ale autovehiculelor care īnsotesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane si cele care tracteaza alte vehicule sau care transporta marfuri ori produse periculoase, īn timpul zilei;

e) luminile de īntālnire atunci cānd ploua torential, ninge abundent ori īn alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum;

f) luminile pentru mersul īnapoi atunci cānd vehiculul este manevrat catre īnapoi;

g) luminile indicatoare de directie pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers, inclusiv la punerea īn miscare a vehiculului de pe loc.

Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ce de la o distanta de cel putin 200 m sa foloseasca luminile de īntālnire concomitent cu reducerea vitezei. Cānd conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula īn fata sa, acesta este obligat sa foloseasca luminile de īntālnire de la o distanta de cel putin 100 m (pentru a se evita orbirea celui din fata prin oglinda retrovizoare).

Pe timpul noptii sau īn conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase sau de catre politisti sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de īntālnire cu cele de drum daca nu orbeste pe cel care circula din sens invers ori care se afla īn fata sa.

Pe timpul noptii sau īn conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa nu pot fi conduse sau remorcate fara a avea īn functiune pe partea stānga, īn fata o lumina de īntālnire si īn spate una de pozitie.

Luminile de avarie se folosesc īn urmatoarele situatii:

a)      cānd vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabila;

b)      cānd vehiculul se deplaseaza foarte lent si/sau constituie el īnsusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic;

c)      cānd autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.

Īn situatiile de mai sus conducatorii de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie sa puna īn functiune luminile de avarie, īn mod succesiv, īn ordinea opririi si īn cazul īn care aceasta manevra este impusa de blocarea circulatiei pe sensul de mers. Cānd circula prin tunel conducatorul de vehicule este obligat sa foloseasca luminile de īntālnire.

Un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse, īn locurile īn care aceste manevre sunt permise, atunci cānd se afla:

a)      pe un drum iluminat, astfel īncāt vehiculul este vizibil de la o distanta de cel putin 50 m;

b)      īn afara parti carosabile, pe un acostament consolidat;

c)      īn localitati, la marginea partii carosabile, īn cazul motocicletelor cu doua roti, fara atas si a mopedelor, care nu sunt prevazute cu sursa de energie.

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa semnalizeze schimbarea directiei de deplasare, depasirea, oprirea si punerea īn miscare.

Intentia conducatorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba directia de mers, de a iesi dintr-un rānd de vehicule stationate sau de a intra īntr-un asemenea rānd, de a trece pe o alta banda de circulatie sau de a vira spre dreapta sau spre stānga sau care urmeaza sa efectueze o īntoarcere, depasire sau oprire se semnalizeaza prin punerea īn functiune a luminilor indicatoare de directie cu cel putin 50 m īn localitati si 100 m īn afara localitatilor īnainte de īnceperea efectuarii manevrelor.

Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea carosabila se semnalizeaza cu lumina rosie din spate.

Conducatorii vehiculelor cu doua roti, precum ai celor cu tractiune animala ori ai celor trase sau īmpinse cu māna sunt obligati cu 25 m mai īnainte sa efectueze urmatoarele semnale:

a) bratul stāng īntins orizontal atunci cānd intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stānga sau a depasi;

b) bratul drept īntins orizontal atunci cānd intentioneaza sa schimbe directia de mers spre dreapta;

c) bratul drept īntins orizontal balansat īn plan vertical atunci cānd intentioneaza sa opreasca.

7. Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitive de iluminare montate pe autovehicule si au urmatoarele semnificatii:

a) lumina rosie obliga participantii la trafic sa opreasca īn directia de mers cāt mai aproape de marginea drumului;

b) lumina albastra obliga participantii la trafic sa acorde prioritate de trecere;

c) lumina galbena obliga participantii la trafic sa circule cu atentie.

Sunt autorizate sa utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase:

a) lumina rosie pentru autovehiculele politiei si pompierilor, obliga participanti la trafic sa opreasca, cāt mai aproape de bordura sau acostament la trecerea autovehiculelor aflate īn misiune, care au īn functiune semnalele acustice si cele luminoase de culoare rosie.

b) lumina albastra pentru autovehiculele apartinānd politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta sau medicina legala, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale care īnsotesc coloane militare, unitatilor speciale ale Serviciului Romān de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, Administratia Nationala a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, precum si autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public atunci cānd se deplaseaza īn actiuni de interventie sau īn misiuni care au caracter de urgenta, participanti la trafic sunt obligati sa acorde prioritate de trecere,

Īn concluzie la semnalele autovehiculelor prioritare conducatorii de vehicule trebuie:

- sa elibereze de īndata banda sau benzile centrale cānd circula pe drumurile cu mai multe benzi de circulatie;

- pe drumurile fara benzi de circulatie sa micsoreze viteza si sa circule cāt mai aproape de marginea din dreapta drumului eventual sa opreasca pāna sunt depasiti.

c) lumina galbena pentru autovehiculele cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite ori care īnsotesc asemenea vehicule, cele care transporta anumite marfuri sau substanta periculoase, cele destinate īntretinerii, repararii ori verificarii unor lucrari efectuate īn partea carosabila sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii, transportului si depanarii autovehiculelor ramase īn pana sau avariate, precum si tractoarele care tracteaza utilajele agricole si tehnologice agabaritice.

Autovehiculele prioritare trebuie sa fie echipate cu mijloace speciale sonore de avertizare.

Pe autovehiculele apartinānd politiei cāt si pe celelalte prioritare pot fi instalate si dispozitive luminoase cu mesaje variabile, destinate participantilor la trafic.

Mijloacele speciale de avertizare, luminoase si sonore, se certifica sau se omologheaza de autoritatea competenta, potrivit legii. Conditiile de utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.

Politistul rutier aflat īntr-un autovehicul al politiei poate utiliza si dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispozitie sau o indicatie participantilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.

Semnalele mijloacelor speciale de avertizare se folosesc de catre conducatorii autovehiculelor prioritare numai daca interventia sau misiunea impune urgenta.

Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasa pot fi folosite si fara a fi īnsotite de cele sonore, īn functie de natura misiunii ori de conditiile de trafic, situatie īn care autovehiculul respectiv nu are regim de circulatie prioritara.

Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonora separat de cele luminoase.

Cānd se circula pe timp de ceata sau īn alte conditii atmosferice care īmpiedica vizibilitatea peste 20 m, autovehiculele de orice fel, īn mers si īn stationare, vor fi iluminate īn timpul zilei, iar conducatorii acestora sunt obligati sa dea semnale sonore si sa raspunda īn acelasi fel la semnalele date de conducatorii autovehiculelor care se apropie. Īn asemenea conditii semnalele sonore pot fi folosite si īn localitatile, locurile, sau timpul īn care claxonatul este interzis.

Verificarea cunostintelor:

Interdictii

- Īn afara de cazurile ce privesc vitezele, depasirea, oprirea, stationarea, īntoarcerea si mersul   īnapoi conducatorului de autovehicul sau de tramvai li se mai interzice:

- interdictii cu privire la consumul de alcool;

- interdictii cu privire la consumul de medicamente;

- interdictii cu privire la consumul de droguri;

- consecintele oboselii la volan;

- semnalele conducatorilor de vehicule. Interdictii cu privire la folosirea mijloacelor de avertizare sonora si cele luminoase;

- semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitive de iluminare montate pe autovehicule