Tipuri de subsisteme structurale.
Fundatii.
Pereti.
Plansee.
Scari.
5.1. Tipuri de subsisteme structurale
5.1.1. Introducere
În partea a cincea a monografiei Sistemul cladire. Sisteme structurale. sunt descrise principalele subsisteme structurale care alcatuiesc sistemul cladire: fundatii, pereti, plansee si scari.
Fiecare tip de subsistem abordat este descris complet la nivelul alcatuirii sale constructive. Acolo unde a fost necesar s-au adaugat consideratiile si explicatiile necesare.
Aspectele legate de functionalitatea subsistemelor analizate, consideratiile referitoare la subansamblurile funcţ 828l1117i ;ionale aferente au fost facute numai acolo unde s-a considerat necesar pentru clarificarea implicatiilor structurale. Analiza aspectelor functionale si subsistemelor functionale este întreprinsa în monografia Sistemul cladire. Sisteme functionale.
5.1.2. Fundatii.
Capitolul de Fundatii se ocupa de categoria fundatiilor directe. Mai întâi sunt descrise lucrarile legate de amenajarea terenului. Sunt prezentate astfel urmatoarele tipuri de lucrari pregatitoare:
Fixarea cotei ± 0.00
Amenajarea terenului si obtinerea cotei - CTS
Trasarea axelor principale ale sistemului modular
Criterii care determina sapatura.
Cu aceasta ocazie sunt descrise lucrarile de sapaturi si sprijiniri. Aici sunt expuse doua categorii distincte de lucrari:
Sapaturi deasupra pânzei de apa freatica.
Sapaturi sub pânza de apa freatica.
În continuare sunt analizate diferite alte aspecte introductive :
Definitia si rolul fundatiilor
Studiul geotehnic si stabilirea cotelor de fundare.
Clasificarea fundatiilor
Stabilirea dimensiunilor în plan.
Urmeaza studiul fundatiilor directe, începând cu cele mai simple aspecte legate de realizarea pe teren a acestora si anume cu etapele de realizare a blocului de fundatie.
Sunt analizate apoi, pe rând, diferite tipuri de fundatii directe:
a. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri cu sectiune dreptunghiulara si fundatii în trepte.
b. Fundatii continue cu bloc si soclu la cladiri fara subsol pentru pereti exteriori si pereti interiori.
c. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol pentru pereti exteriori si pentru pereti interiori.
d. Fundatii continue sub pereti din beton armat cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol pentru pereti exteriori si pentru pereti interiori.
e. Diferite solutii de fundatii izolate sub stâlpi: cu bloc si cuzinet, cu talpa prismatica din beton armat, cu talpa tip obelisc din beton armat.
f. Unele solutii de îngrosare a pardoselii sub pereti de compartimentare.
g. Fundatii pe retele de grinzi.
h. Fundatii pe radier general.
Într-un paragraf separat sunt analizate unele aspecte legate de transmiterea încarcarilor gravitationale de la peretele structural la terenul de fundare prin intermediul fundatiei de tip bloc de fundatie cu sectiune dreptunghiulara si al fundatiei în trepte.
5.1.3. Pereti.
Pentru început, subsistemul peretilor este definit din punct de vedere al sistemului cladire. Apoi este definit rolul peretilor din doua puncte de vedere: structural si functional.
Subsistemul perete este în continuare analizat sub aspectul unor particularitati ale sale. Sunt prezentate apoi diferite tipuri principale de pereti precum si exigentele peretilor.
Subsistemul perete este, în continuare, descris în raport cu mediul exterior si din punct de vedere structural.
Urmeaza alcatuirea peretilor din zidarie de caramida plina sau cu goluri verticale. Realizarea acestor zidarii se refera la alcatuirea în câmp curent, la colturi, ramificatii si intersectii. În continuare mai sunt descrise si alte moduri de alcatuire a peretilor de zidarie.
Capitolul se încheie cu descrierea peretilor structurali din beton armat monolit. Sunt prezentate prevederi de normativ legate de alcatuirea peretilor structurali din beton armat monolit, prevederi constructive la alcatuirea peretilor structurali din beton armat monolit, prevederi legate de armarea peretilor structurali din beton armat monolit.
5.1.4. Plansee.
Capitolul începe cu definitia si rolul planseelor. Se continua cu prezentarea diferitelor tipuri de plansee din punctul de vedere al pozitiei în sistemul cladire si cu consideratii despre exigentele planseelor.
În acest capitol sunt prezentate mai ales plansee din beton armat monolit. Mai întâi sunt prezentate planseele cu alcatuirea cea mai simpla si anume planseele din beton armat monolit cu placi. Sunt prezentate câteva variante ale acestui tip de planseu: plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi, plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie, plansee din beton armat monolit cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.
Se continua cu planseele din beton armat monolit cu placi si nervuri, în variantele plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie si nervuri dese dispuse pe doua directii.
Urmatoarele tipuri de plansee, cu întrebuintari în cazuri deosebite, sunt: plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi, în variantele plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal sau pe retele de grinzi dispuse oblic, plansee din beton armat monolit fara grinzi, de tip plansee cu capiteluri sau dala groasa.
În finalul acestei prezentari sunt descrise si alte tipuri de plansee, cu domeniu de utilizare eventual mai restrâns: plansee din grinzi metalice cu bolti de zidarie sau din beton, plansee metalice cu placi din beton si plansee din lemn.
În încheierea capitolului este prezentata etapa de stabilire a încarcarilor si de determinare a geometriei zonelor aferente. Aceste consideratii sunt facute pentru plansee cu placi simple, fara grinzi, si plansee cu placi si grinzi pe o singura directie.
5.1.5. Scari.
Subsistemul scarilor are particularitati. Tratarea scarilor în ansamblul sistemului cladire trebuie sa tina seama de: rolul sau în sistemul cladire, configuratia geometrica, tipurile care pot fi adoptate etc.
Elementele introductive care precizeaza mai multe aspecte sunt: definitia si rolul scarilor, elementele care alcatuiesc scarile, amplasarea scarilor.
În continuare, scarile sunt analizate în diferite moduri: raportate la destinatia cladirilor, dupa pozitia scarilor fata de cladirea deservita, dupa comportarea la foc, referitor la fluxurile de circulatie în spatiul scarilor.
Scarile sunt apoi definite: dupa înaltimea treptelor si dupa tipul treptelor.
Un aspect important în alcatuirea scarilor este confortul circulatiei în spatiul scarilor, care este analizat în continuare.
Subsistemul scarilor poate avea o mare varietate de forme. De aceea urmeaza mai multe sectiuni în care se studiaza forma scarilor în plan, scari cu o singura rampa dreapta, scari cu doua sau trei rampe drepte, scari cu rampe curbe în general sau scari cu rampa circulara si scari balansate.
În alcatuirea scarilor un aspect important îl prezinta înaltimea libera între rampe, care este precizata în continuare conform standardului în vigoare.
În finalul capitolului sunt prezentate succint materiale de constructie pentru scari. Apoi sunt expuse câteva aspecte principale referitoare la scarile din beton armat, metalice sau din lemn.
|
