I .  TOPOGRAFIE GENERALĂ

Sa se transforme în unitati centesimale urmatoarele valori unghiulare:

a)      21˚31′16″ + n′n″; b) 136˚57′43″ - n˚n′n″;

c)      218˚43′18″ - n′n″; d) 318˚08′06″ + n′n″.

Observatie: n reprezinta numarul de ordine din jurnalul semigrupei pentru fiecare student.

Sa se transforme în unitati sexagesimale urmatoarele valori unghiulare:

a) 16^g21^c37^cc + n^cn^cc; b) 131^g47^c58^cc -n^cn^cc;

c) 281^g84^c67^cc + n^cn^cc; d) 364^g51^c86^cc + n^cn^cc.

Pentru valorile unghiulare precizate în enuntul problemei 1 sa se determine valorile naturale ale functiilor sin, cos, tg si ctg.

Pentru valorile unghiulare precizate în enuntul problemei 2 sa se determine valorile naturale ale functiilor sin, cos, tg si ctg.

Sa se exprime prin functii trigonometrice ale unghiurilor corespunzatoare din primul cadran, functiile trigonometrice sinqⁱ, cosqⁱ, tgqⁱ ctgqⁱ ( i = I, II, III, IV reprezinta cadranul în care se gaseste unghiul) pentru urmatoarele valori unghiulare: a) 107˚52′37″ - n′n″; b) 216˚51′37″ + n′n″;

c) 306˚48′57″ + n′n″.

Sa se transforme în functii trigonometrice ale unghiurilor corespunzatoare din primul cadran, functiile trigonometrice sinqⁱ, cosqⁱ, tgqⁱ ctgq^I pentru urmatoarele valori unghiulare: a) 117^g84^c66^cc + n^gn^cn^cc;

b) 117^g84^c66^cc + n^cn^cc; c) 384^g51^c06^cc - n^cn^cc.

Se cunosc: Z_A = 221,473m – n (mm), s-au masurat L_AB = 121,537m,

j = 8^g41^c37^cc + n^cn^cc, se cer D_AB, DZ_AB, Z_B

Se cunosc: Z_A = 254,612 m + n (mm), s-au masurat DZ_AB = 2,164m + n(m), L_AB = 217,432 m – n(cm), se cer: D_AB, j, Z_B

Se cunosc: Z_A = 351,812 m, s-au masurat DZ_AB = 1,932 m + n(m),

j = 6˚08′77″ - n′n″, se cer: L_AB, D_AB, Z_B.

Se cunosc: Z_A = 317,121 m, s-au masurat D_AB = 191,413m, m, DZ_AB = 0,547 m, se cer: j, L_AB, Z_B.

Se cunosc: X_A = 6241,15 m, Y_A = 4317,25 m – n(cm), s-au masurat D_AB = 117,51 m – n (cm), D_AC = 263,81 m + n(m), D_AD = 316,83 m + n(cm), D_AE = 181,94 m + n(m), s-au calculat q_AB = 61^g83^c47^cc + n^cc q_AC = 143^g51^c83^cc - n^c , q_AD= 218^g51^c83^cc + n^g q_AE = 343^g81^c52^cc - n^c , se cer coordonatele absolute ale punctelor B, C, D si E. Se va realiza si schita la scara 1 : 2 000 cuprinzând punctele A, B, C, D si E în sistem X0Y.

Se cunosc: X_A = 8453,12 m – n(cm), Y_A = 6413,83m + n(cm), X_B = 8587,92 m + n(m), Y_B = 6521,83 m, X_C = 8316,92 m – n(m), Y_C = 6567,92 m, X_D = 8264,96 m, Y_D = 6438,86 m + n(m), X_E = 8662,91 m – n(m), Y_E = 6362,81 m. se cer: D_AB, D_AC, D_AD, D_AE ; q_AB q_AC q_AD q_AE

Pe teren orizontal s-a masurat distanta D_AB , obtinându-se urmatoarele date de teren: n = 16, l₁ = 37,81 m + n(cm); s-a utilizat o ruleta l₀ = 50,00 m, se cere valoarea distantei D_AB.

Pe teren orizontal s-a masurat distanta D_AB , obtinându-se urmatoarele date de teren: n = 8 + n, l₁ = 21,372 m + n(mm), l₀ = 50,00 m, l_r = 50,009 m – n(mm), t_r = (3 + n) C, F_r = 3 daN / mm² + 0,n daN / mm². Se cunosc: t₀ = 20 C, F₀ = 3 daN / mm², s = 2 mm², a grd ^–1. E = 2,1.10⁶ daN /cm², se cere sa se calculeze D_AB, aplicându-se si corectiile de etalonare, temperatura, respectiv întindere.

Pe teren înclinat, sub declivitatea j = 6^g51^c13^cc + n^c, s-a masurat L_AB, obtinându-se urmatoarele date de teren: n = 23 – n , l₁ = 12,57 , + n(cm), se cer valorile distantelor L_AB si D_AB. (l₀ = 25,00 m).

Pe teren înclinat sub declivitatea j = 12^g56^c27^cc - n^cn^cc, s-a masurat L_AB, obtinându-se urmatoarele date de teren: n = 2 + n, l₁ = 38,873 m -n(mm), l₀ = 50,00 m, l_r = 49,990 m + n(mm), t_r = (22 + n) C, F_r = 3 daN / mm² -0,n daN / mm². Se cunosc: t₀ = 20 C, F₀ = 3 daN / mm², s = 1 mm², a grd ^–1. E = 2,1.10⁶ daN /cm².

Pe teren înclinat cu declivitate variabila: j_AC = 2^g43^c17^cc + n^cn^cc, j_CD = 8^g43^c31^cc - n^c, j_DB = - 6^g31^c38^cc - n^cn^cc, s-a masurat L_ACDB, obtinându-se urmatoarele date de teren: n_AC = 2 + n, n_CD= 1 + n, n_DB = 4 + n, l_1AC m, l_1CD m, l_1DB m, l₀ = 50,00 m, se cer valorile distantelor L_AC, L_CD , L_DB , D_AC , D_CD , D_DB si D_AB .

Pe teren înclinat cu declivitate variabila: j_AC = - 4^g31^c17^cc, j_CD = 0^g31^c27^cc, j_DE = 3^g51^c17^cc, j_EB = 8^g31^c27^cc s-a masurat L_ACDEB, obtinându-se urmatoarele date de teren: n_AC = 24 - n, n_CD= 26 - n, n_DE = 3 + n, n_EB = 2 + n, l_1AC m – n (mm), l_1CD m + n (mm) , l_1DE m – n(m), l_1EB m + n(cm), l₀ = 50,00 m, l_r = 49,990 m + n(mm), t_r = (0 + n) C, F_r = (3 + 0,1) daN / mm². Se cunosc: t₀ = 20 C, F₀ = 3 daN / mm², s = 0,5 mm², a grd ^–1. E = 2,1.10⁶ daN /cm².

Din statia A s-au vizat punctele B si C, în pozitia I a lunetei si s-au obtinut citirile pe cercul orizontal Hz_B = 121^g51^c + n^c, Hz_C = 194^g37^c - n^c. Sa se determine unghiul orizontal format de directiile AB si AC.

Din statia A s-au vizat în ambele pozitii ale lunetei punctele B si C, obtinându-se în pozitia I: Hz^I_B = 61^g57^c + n^c, Hz^I_C = 183^g91^c - n^c, iar în pozitia a II-a : Hz^II_B = 261^g59^c + n^c, Hz^II_C = 383^g90^c - n^c. Sa se calculeze unghiul orizontal format de directiile AB si AC.

Din statia A s-a vizat la înaltimea instrumentului, semnalul amplasat pe reperul B citindu-se în prima pozitie a lunetei pe cercul vertical V_B = 91^g43^c - n^c. Sa se determine declivitatea aliniamentului AB.

Din statia A s-a vizat la înaltimea instrumentului semnalul amplasat în reperul B, citindu-se în prima pozitie la lunetei V^I_B = 106^g51^c - n^c, iar în pozitia a II-a, V^II_B = 293^g47^c - n^c. Sa se determine declivitatea aliniamentului AB.

Prelucrându-se datele din tabelul urmator, sa se calculeze unghiurile orizontale a b si g

Tabelul nr.1.23

Sa se prelucreze masuratorile unghiulare, efectuate prin metoda “turului de orizont” prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.1.24

Prin metoda tahimetrica cu mira verticala s-au preluat în teren urmatoarele date S = (1682 – n) mm,M = 1541 mm, J = (1399 + n) mm. Viza s-a facut orizontala (V^I = 100^g00^c00^cc) iar K = 100. Sa se determine distanta orizontala între punctul de statie si punctul vizat.

Prin metoda tahimetrica cu mira verticala s-au preluat în teren urmatoarele date: S = (1986 – n) mm; M = 1543 m, J = (1100 + n) mm, V^I = 91^g36^c20^cc + n^c; i = 1543 m . Se cunoaste K = 100. Sa se determine distanta orizontala între punctul de statie si cel vizat.

Prin metoda tahimetrica cu mira veticala s-au preluat în teren urmatoarele date: S = (2141 – n)mm, M = 1567 mm, J = (993 + n) mm, V^I = 112^g81^c60^cc – n^c, I = 1432 mm+n (mm). Se cunoaste K = 50. Sa se determine distanta orizontala de la punctul de statie la punctul vizat.

Prin metoda paralactica cu baza l = 2 m s-a înregistrat în teren unghiul g = 5^g47^c29^cc + n^c n^cc. Sa se calculeze distanta orizontala între aparat si baza, stiind ca viza s-a facut cu luneta în pozitia orizontala.

Prin metoda paralactica cu baza l = 2 m, s-a înregistrat în teren unghiul g = 8^g21^c64^cc - n^c n^cc, directia înclinata în pozitia I fiind V^I = 91^g11^c + n^c. Sa se calculeze distanta orizontala între aparat si baza.

Prin metoda trigonometrica (Figura nr.1.30 ) s-au masurat în teren D = 8,51 m + n(m) n(cm), a = 81^g36^c56^cc + n^c n^cc, b = 78^g61^c37^cc - n^c n^cc. Sa se calculeze D₁ si D₂.

	Figura nr.1.30
		Figura nr.1.31 Figura nr.1.34

 

Se considera baza de sprijin formata din punctele 57 si 58 (Figura nr. 1.2) de coordonate cunoscute: X₅₇ = 4215,63 m + n(cm), Y₅₇ = 6214,83 m - n(cm), X₅₈ = 4223,91 m - n(cm), Y₅₈ = 6259,91 m .

În vederea determinarii coordonatelor punctului 27 s-a aplicat metoda intersectiei unghiulare , înregistrându-se unghiurile a = 61^g81^c60^cc + n^c, b 57^g93^c60^cc – n^g. Se cere X₂₇ si Y₂₇.

Se considera aceeasi baza de sprijin si pentru determinarea coordonatelor punctului 28 s-a aplicat metoda intersectiei liniare, masurându-se în teren D_57.28 = 43,514 m + n(m), D_58.28 = 61,327 m – n(mm). Sa se calculeze X₂₈ si Y₂₈.

În raport cu baza formata de punctele 73 (X₇₃ = 5241,63 m, Y₇₃ = 8451,82 m – n(m) si 74 (X₇₄ = 5637,92 m – n(cm), Y₇₄ = 8216, 92 m= din statia 73 s-au masurat prin metoda polara: D_73.51 = 67,152 m – n (mm), w = 61^g37^c20^cc – n^c. Sa se calculeze coordonatele X₅₁ si Y₅₁ si sa se reprezinte în sistemul X0Y cele trei puncte.

Din punctele 117 [X₁₁₇ = 994,163 m – n(mm), Y₁₁₇ = 1126,966m] si 118 [X₁₁₈ = 996,216 m + n(mm), Y₁₁₈ = 189,642 m + n(mm) s-au preluat elementele (Figura nr. ), a = 52^g57^c23^cc – n^cc, b = 84^g31^c26^cc – n^cc, D1 = 51,673 m, D2 = 62,921 m. Sa se calculeze coordonatele punctului 62.

Prin metoda intersectiei înainte din punctele de triangulatie 12,13 si 14 s-au determinat elementele unghiulare necesare calcularii coordonatelor punctului 37. Pe baza datelor din tabelul urmator, sa se calculeze coordonatele punctului 37 (Figura nr. 1.35 ).

Tabelul nr.1.35

Figura nr.1.35

Prin metoda retrointersectiei, din punctul nou 64 s-au masurat unghiurile w w w Cunoscându-se coordonatele punctelor vizate 21,22 si 23 (Figura nr.1.36 ) sa se calculeze coordonatele punctului stationat.

Tabelul nr.1.36

Figura nr. 1.36

Sa se determine coordonatele albolute ale punctelor 100, 101, 102, 103, 104, pe baza datelor oferite de Tabelul nr.1.37. Masuratorile s-au efectuat corespunzator metodei drumuirii planimetrice cu o latura cunoscuta, necompensata.

Tabelul nr.1.37

Pentru determinarea punctelor 21 si 22 s-au facut masuratori prin metoda drumuirii planimetrice sprijinita la ambele capete (Tabelul nr.1.38). Se cere sa se calculeze drumuirea determinându-se coordonatele punctelor noi.

Tabelul nr. 1.38

Prin metoda radierii planimetrice s-a masurat în teren punctul 201, în raport cu baza de sprijin 21.22 (Figura nr. 1.39 ). Pe baza masuratorilor sa se determine elementele de raportare prin coordonate polare a acestui punct. Se va rezolva si raportarea la scara 1 : 500.

Tabelul nr. 1.39

Figura nr.1.39

Pentru cazul anterior, sa se calculeze elementele de raportare prin metoda coordonatelor rectangulare a punctului 201.

Prin metoda radierii tahimetrice s-au preluat în teren datele necesare raportarii pe plan a punctului caracteristic 207, din baza 61.62. Se cere sa se calculeze elementele necesare raportarii pe un plan la scara 1:200 a punctului masurat, prin coordonate polare si sa se reprezinte la scara punctele 61, 62, 207.

Tabelul nr.1.41

Prin metoda coordonatelor echerice s-au masurat detaliile A si B prin punctele lor caracteristice, în raport cu baza 91.92. Se cere sa se calculeze elementele de raportare la scara 1 : 1 000 a punctelor masurate si sa se reprezinte la scara mentionata acestor puncte.

Tabelul nr.1.42

Figura nr.1.42

Sa se determine cota punctului B, cunoscându-se cota absoluta a reperului nivelitic A: Z_A = 243,167 m – n (mm) si citirile pe mira în punctele A si B: a = 1612 mm, b = 2016 mm + n (mm). Metoda de lucru utilizata: nivelmentul geometric de mijloc.

Prin metoda “nivelment geometric de capat” s-au preluat în teren datele necesare calcularii cotei punctului B. Se cere valoarea acestei cote cunoscându-se : Z_A = 261,183 m, i = 1527 mm, b = (0853 – n) mm.

Din statia S₁ s-au preluat datele pentru a se determina cotele absolute ale punctelor 20, 30, 40 prin metoda radierii de nivelment geometric de mijloc. Se cer cotele acestor puncte. Se cunosc: Z_A = 351,833 m + n (mm), a = 1671 m, b = 1517 m + n (mm), c = 2019 mm – n (mm), d = 1671 mm – n (mm), unde a, b, c, d reprezinta citirile pe mira respectiv în punctele A, 20, 30, 40.

Stationându-se punctul de cota cunoscuta A (Z_A = 391,173 m – n (mm), i = 1691 mm) s-au citit prin metoda nivelmentului geometric de capat pe mirele din punctele 50, 60, 70 valorile, respectiv b = 1235 mm – n (mm), c = 1691 mm, d = 2016 mm + n (mm). Se cer cotele punctelor radiate nivelitic.

Completându-se urmatorul tabel, sa se calculeze cotele punctelor 10,

20, 30, 40, 50 si 60. Metoda de lucru utilizata la preluarea datelor: nivelment geometric de mijloc.

Tabelul nr.1.47

Sa se prelucreze datele din tabelul urmator, calculându-se cotele punctelor 21 si 22. Metoda de lucru utilizata la prelucrarea datelor: drumuirea de nivelment geometric de mijloc.

Tabelul nr.1.48

Sa se calculeze cotele punctelor 21,22 pe baza datelor din Tabelul nr. 1.49. Elementele necesare calcularii distantelor orizontale s-au preluat prin metoda tahimetrica.

Tabelul nr.1.49

Drumuirea nivelitica în circuit închis RN₇ – 11 – 12 – RN₇ a avut drept rol determinarea cotelor punctelor 11 si 12 pe baza cotei absolute Z_RN cunoscute si a citirilor pe mira preluate prin nivelment geometric de mijloc. Se cer cotele absolute ale punctelor 11 si 12.

Tabelul nr.1.50

Sa se determine coordonatele punctului M, prezentat în Figura nr. 1.51.

Figura nr.1.51 Figura nr.1.52

Sa se calculeze distanta D_AB prin metoda grafica (Figura nr.1.52 ).

Sa se calculeze distanta D_AB (Figura nr. 1.52 ) prin metoda analitica.

Sa se determine orientarile q_AB q_CD q_EF q_HG prin metoda grafica (Figura nr.1.54 ).

Sa se determine orientarile q_AB q_CD q_EF q_HG prin metoda analitica.

	Figura nr.1.54
	Figura nr.1.56

Sa se determine aria suprafetei RSTUVR (Figura nr.1.56) prin metoda

geometrica.

Sa se determine aria suprafetei RSTUVR (Figura nr. 1.56) prin metoda

trigonometrica.

Sa se determine aria suprafetei RSTUVR (Figura nr.1.56) prin metoda

grafica a tacului.

Sa se determine aria suprafetei RSTUVR (Figura nr. 1.56) prin metoda grafica a patratelor.

Sa se determine aria suprafetei RSTUVR (Figura nr. 1.56) prin metoda grafica a rasterului.

Sa se determine aria suprafetei RSTUVR (Figura nr. 1.56) prin metoda analitica.

Sa se determine aria suprafetei RSTUVR (Figura nr.1.56) prin metoda

mecanica, cu planimetrul polar.

Sa se determine cotele absolute ale punctelor M si N, în functie de

curbele de nivel (Figura nr.1.63).

Pe aliniamentul AB reprezentat în Figura nr.1.64 se cere sa se determine declivitatea minima p_ijmin %, în valoare absoluta.

Pe aliniamentul AB reprezentat în Figura nr. 1.64 se cere sa se determine declivitatea maxima p_ijmax %, în valoare absoluta.

Pe aliniamentul AB (Figura nr.1.64) sa se calculeze declivitatile caracteristice (panta, palier, rampa).

Sa se traseze linia de panta impusa p₀ = 8,1% + 0,n%, între A si B (Figura nr. 1.64 ).

Sa se redacteze la scara distantelor 1:500 si a cotelor 1:100 profilul longitudinal AB (Figura nr. 1.64 ).

Sa se redacteze la scara distantelor 1:250 si a cotelor 1:50 profilul longitudinal AB (Figura nr.1.64 ).

Sa se redacteze profilul transversal EF la scara distantelor, egala cu scara cotelor egala cu 1:100.

Sa se calculeze elementul de trasare a unghiului orizontal a 31^g72^c30^cc – n^c, format între directia AB (citire pe limb în pozitia I: C^I_B = 136^g61^c30^cc) si directia AC.

Sa se calculeze elementele de trasare, în cele doua pozitii ale lunetei a unghiului b = 127^g36^c60^cc – n^g format între directiile MN si MP, daca se lucreaza prin metoda “zerourilor de coincidenta”.

Se cere sa se determine elementele necesare trasarii distantei D_AB = 241,631 m – n, n (m), pe teren orizontal cu o ruleta de l₀ = 50,000 m. Se considera ca se lucreaza în conditii de etalonare.

Similar, dar se lucreaza cu o ruleta de t_r = 0⁰C + n⁰C, cu o forta de tractiune Fr = (2,1 + 0,n) daN/mm². Se cunosc: t₀ = 20⁰C, F₀ = 3daN/ mm², s = 1 mm², a grd ^{– 1}, E = 2,1 . 10 ⁶ daN/ cm².

Similar, dar se lucreaza cu o ruleta de l_r = (50,001 + n . 10 ^–4)m.

Sa se determine elementele necesare trasarii pe teren înclinat sub j = 6^g81^c + 10n^c, a unei distante D_CD = 164,914 m + n(m) cu o ruleta de l₀ = 25, 000 m.

Similar, în urmatoarele conditii t_r = 21⁰C + n⁰C, cu o forta de tractiune F_r = (3 + 0,n)daN/mm². Se cunosc t₀ = 20⁰C, F₀ = 3daN/mm², s = 0,5 mm², a grd ^–1, E = 2,1 . 10⁶ daN / cm².

Similar, dar selucreaza cu o ruleta l_r = (49,990 + n . 10^-4)m.

Sa se calculeze elementele de trasare în pozitia I a lunetei a urmatoarelor unghiuri verticale: a) j = 8^g36^c + n^c; b) j = - 9^g61^c - n^c

Sa se calculeze elementele de trasare în ambele pozitii ale lunetei a urmatoarelor unghiuri verticale: a) j = 4^g16^c – n^c; b) j = - 3^g21^c + n^c

Prin nivelment geometric de mijloc se traseaza cota Z_B = 231, 437 m, în raport cu cota reperului A: Z_A = 230,581m . Sa se calculeze elementul de trasare, daca se cunoaste valoarea citirii pe mira instalata în punctul A: a = (1432 + n) mm.

Punctul C de cota cunoscuta: Z_C = 216,813 m – n(mm) se va trasa prin metoda nivelmentului geometric de capat. Se cunoaste cota reperului RN₁: Z_RN m si înaltimea instrumentului în statie i = 1423 mm. Se cere elementul de trasare a punctului C.

83. Tabelul nr.1.83

Sa se calculeze elementele de trasare în ambele pozitii ale lunetei a unei linii de panta j’ = 8^g36^c + n^c si sa se explice modul de trasare în cazul când terenul pe care se lucreaza are o declivitate j 4^g

Similar, j’ = 0^g00^c , j 4^g +10n^c

Similar, j’ = - 2^g16^c , j 5^g -10n^c

Similar, j’ = 6^g31^c - n^c , j - 2^g .

Similar, j’ = 0^g00^c , j - 5^g 20^c - 10n^c

Similar, j’ = - 10^g21^c + n^c , j - 8^g .

În raport cu baza AB, se traseaza punctul C aflat la distanta D_AC = 91,43 m + n(m), sub unghiul orizontal a = 21^g88^c – n^c si la o diferenta de nivel fata de punctul B: DZ_BC = 0,943 m – n(mm). Sa se calculeze elementele de trasare ale acestui punct daca s-a lucrat cu teodolitul (C^I_B = 121^g34^c, C^II_B = 321^g36^c), panglica de l₀ = 20,00 m, nivelul Ni025 (a = 1621 mm – citirea pe mira instalata în punctul C).

Punctul 67 se gaseste în raport cu baza 21.22 în urmatorul raport: unghi orizontal g = 151^g37^c10^cc – n^gn^cn^cc, unghiul de înclinare al directiei 21.67 existent j 12^g, proiectat j’ = 9^g20^c – n^c, distanta D_21.67 = 121,473 m – (n,n)m. Sa se calculeze elementele necesare trasarii acestui punct cu teodolitul în ambele pozitii ale lunetei, metoda “zerourilor de coincidenta” pentru unghiul orizontal; cu ruleta de l₀ = 50,000 m pentru trasarea distantelor.

Sa se calculeze elementele necesare trasarii punctelor A, B, C, D din Figura nr. 1.92. Se va lucra cu teodolitul, prin metoda “zerourilor în conicidenta”, în ambele pozitii ale lunetei, pentru trasarea unghiurilor orizontale, cu ruleta l₀ = 25, 000 m si cu nivelul rigid Ni030 prin metoda nivelmentului geometric de mijloc, la trasarea cotelor.

Tabelul nr.1.92

Sa se calculeze elementele necesare trasarii unui punct C [X_C = 227,331 m – n (cm), Y_C = 315,821 m + n (mm), Z_C = 227,884 m + n (mm), în raport cu baza AB, statie A (X_A = 184,537, Y_A = 210,123 m ) si cu viza B (X_B = 191,632 m , Y_B = 410,231 m – n (mm), Z_B = 225,916 m). Se va lucra prin metoda coordonatelor polare simple, cu teodolitul, în ambele pozitii ale lunetei, metoda “zerourilor de concidenta” la trasarea unghiului orizontal; cu o ruleta de l₀ = 50,000 m pentru trasarea distantei, cu nivelul semiautomat Ni 025 a prin nivelment geometric de mijloc la trasarea cotei.

Se cunoaste în teren baza 21 (X₂₁ = 6257,432 m , Y₂₁ = 4323,187 m, Z₂₁ = 233,192 m), 22 [X₂₂ = 6284,912 m – n (mm), Y₂₂ = 4399,194 m , Z₂₁ = 233,184 m + n (mm)]. Sa se calculeze elementele de trasare prin intersectie unghiulara a punctului 71 [X₇₁ = (6384,912 + n) m, Y₇₁ = (4361,191 – r) m, Z₇₁ = 234,000,331].

Similar, prin intersectia liniara.

În vederea obtinerii unei precizii sporite în trasarea punctului 101 [X₁₀₁ = 2617,182 m + n (cm), Y₁₀₁ = [4233,182 m + n (m)], Z₁₀₁ = 217,182 m – n (mm)], s-a utilizat metoda coordonatelor polare duble în raport cu baza 67 (X₆₇ = 2841,912 m ,Y₆₇= 4382,914 m , Z₆₇ = 218,921 m ), 68 (X₆₈ = 2791,917 m ,Y₆₈= 4188,612 m , Z₆₈ = 216,843 m ). Sa se calculeze elementele necesare trasarii acestui punct, cu teodolitul în ambele pozitii ale lunetei, cu o ruleta de l₀ = 50,000 m prin nivelment geometric de mijloc.

În raport cu baza 12, existenta în teren, se va trasa prin coordonate echerice punctul 12 [x₁₂ = 17,80 + n (cm), y₁₂ = 8,45 – n (cm)]. Trasarea se va face cu o ruleta de l₀ = 20,000 m, pe teren orizontal, cu teodolitul, sau echerul cu prisme. Se cere sa se proiecteze tehnologia de trasare.

În patratul retelei de constructii b2, c2, c3, b3 se va trasa un obiectiv de coordonate ale axelor X_A = 221,400 m - n (m),X_B = 233,400 m – n (m) , Y₁ = 206,100 m + n (m), Y₂ = 224,100 m + n (m), (Figura nr. 1.98 ). Sa se calculeze elementele necesare trasarii punctelor de intersectie ale axelor principale si secundare, proiectându-se tehnologia de trasare.

Sa se proiecteze tehnologia de trasare a unei platforme orizontale de cota Z_P = 250,000 m, pe un teren înclinat pe directia 0X sub unghiul j_0X = 10^g21^c – n^c. Se vor utiliza ca reperi de coordonate cunoscute punctele 16 si 17 (Figura nr. 1.99 ).

Sa se proiecteze tehnologia de trasare a unei platforme înclinate sub unghiul j = 4^g – n^c pe axa 0X, pe un teren înclinat pe directia 0X sub unghiul j_0X = 6^g20^c . Se vor utiliza ca reperi de coordonate cunoscute punctele 61 si 62. (Figura nr.1.100)

Observatie: Pentru problemele 99 si 100 se vor redacta si cartogramele terasamentelor cu o distanta între laturi de 10 m.

II. TOPOGRAFIE MINIERĂ

Din reperii de coordonate cunoscute 21 si 22 aflati la suprafata se va transmite în subteran sistemul de referinta prin galeria de coasta 61, 62, 63. Se cere ca pe baza schitei si a elementelor precizate în tabelul urmator, sa se calculeze coordonatele punctelor din subteran 62 si 63 si a punctului de la intrarea în galerie 61.

Tabelul nr.2.1

Schita	Elemente cunoscute			Elemente masurate
	Coordonate absolute			Ungh. orizontale		Dist.orizontale
	Pct.	X	Y	ai		Di
Figura nr.2.1		- n (m)	+ n (m)	a	74g56c20cc + ncc	D1	- n(mm)
				a	261g73c16cc - nc	D2	+n(mm)
		+ n (m)	- n (cm)
				a	198g66c26cc + ng	D3	+n(cm)

Sa se determine orientarea laturii 12, daca se cunosc X₁ = 637,000 m, Y₁ = 543,200 m, X₂ = 754,200 m – n (m), Y₂ = 656,120 m + n (m).

Sa se calculeze orientarile laturilor 4 – 5; 5 – 6; 6 – 7, având cunoscute: q = 132^g20^c17^cc + n^gn^cn^cc, a = 125^g30^c77^cc , a 246^g29^c20^cc , a = 320^g17^c86^cc

Sa se calculeze declivitatea când se da DZ = (0,350 + 0,00 n)m, d = (80,000 + n)m.

Sa se calculeze distanta dintre punctele A (200,100); B (400, 500).

Sa se determine orientarea laturei AB cunoscând coordonatele A (100, 100), B(300, 300 + 10 n).

Sa se determine orientarea laturei AB cunoscând coordonatele A (200, 100), B (100, 200 + 100 n).

Sa se determine orientarea laturei AB cunoscând coordonatele A (600, 400), B (200 + 10 n, 400 - 10 n).

Sa se determine orientarea laturei AB cunoscând coordonatele A (100, 600), B (200 + 10 n, 200 + 10 n).

Sa se calculeze L_AB, D_AB, DZ_AB, unghiul j, i%, i ‰ daca se cunosc A [100, 300 + 10 n; 125,720 + 10 n (mm)], B (700, 900; 128, 930).

Sa se calculeze declivitatea în procente când se cunosc: Z₁ = 237,029 – n(mm), Z₂ = 127,560, D₁₂ = 85,0 m + 10 n (cm).

Se cunosc (Figura nr.2.12 ): i ‰ = 3,2 ‰ + n . 10 ^–1‰, L = 4 m, se cere h.

	Figura 2.12

Sa se calculeze i ‰ daca se cunosc L = 3,2 m + 10 n (cm), h = 2 cm + n . 10 ^{– 1} (cm).

Sa se calculeze lungimea curbei si declivitatea când se cunosc : R = 30 m, a = 90⁰, Z_A = 120 m, Z_B = (128 + n) m.

Sa se calculeze unghiul de directie când se cunosc: 9 (800, 700); 10 (1000, 1000); 50 [1100 + n (m), 400 – n (m)].

Sa se calculeze R, daca se cunosc L = 5m, h = (0,10 + n . 10^-1)m. (Figura nr. 2.16 ).

	Figur nr.2.16

Sa se calculeze Dh, daca se cunosc R = (50 + n) m, L = 4 m. (Figura nr.2.16)

Sa se calculeze drumuirea:

Tabelul nr.2.18

Sa se interpoleze curbele de nivel (Figura nr. 2.19 ) la o echidistanta e m.

Sa se execute profilul 12 pe plan (Figura nr. 2.20 ).

	Figura nr.2.20

Sa se calculeze elementele polare (a, D) pentru trasarea punctului C, daca se cunosc coordonatele punctelor 10, 11 si a punctului trasat. (Figura nr. 2.21)

Tabel nr.2.21

Figura nr.2.21

Sa se calculeze elementele unghiulare (a a ) si liniare (b) necesare materializarii punctului G si a axului I II. Se cunosc coordonatele punctelor 21,22, g si q_I.II = 100^g00^c00^cc

Tabelul nr.2.22

Figura nr.2.22

Sa se calculeze coordonatele bornei a pe baza coordonatelor prezentate în tabel a distantelor D = 12,432 m – n (mm), D^I = 6, 432 m + n (mm) si a orientarii q_E = 8^g36^c26^cc + n^cn^cc. (Figura nr. 2.23 ).

Figura nr.2.23

Tabelul nr.2.23

Sa se determine coordonatele bornelor a, b, c, d când se cunosc (Figura nr. 2.23 ) coordonatele bornelor 1,2,3,4 si a punctului E si orientarea q_E = 12^g82^c38^cc - n^c. Se stie ca ab cd.

Tabelul nr. 2.24

Sa se determine Dd, daca D = 50,000 m, Da = 1^c20^cc + n^cc. (Figura nr. 2.25 ).

	Figura nr.2.25

Sa se calculeze suprafetele S^I (util), S^II (steril), daca se cunosc coordonatele initiale (1 6) si finale (1’ 6’) ale treptelor carierei (Tabelul nr. 2.26 ), (metoda geometrica), (Figura nr.2.26.a ).

Tabelul nr. 2.26

Sa se calculeze suprafetele S^I_1, S^II₁ (Figura nr. 2.26.b ) pe baza coordonatelor din Tabelul nr. 2.26 (metoda analitica).

Sa se calculeze suprafetele S^I_2, S^II₂ (Figura nr. 2.26.c ) prin metoda grafica (Tabelul nr.2.26).

Pe baza valorilor obtinute prin rezolvarea problemelor 26, 27 si 28 sa se calculeze volumele excavate între cele doua masuratori (initiala si finala), (Figura nr. 2.26 si Tabelul nr. 2.26 ).

Sa se calculeze elementele de materializare în teren a doua puncte pe profilul P0, pe baza datelor din Tabelele nr. 2.26 si 2.30 .

Tabelul nr.2.30

Se vor calcula (Figura nr. 2.30 ) elementele unghiulare (a a ) si liniare D₁, D₃, L₁, L₃, DZ_21.1, DZ_21.3.

Aplicându-se metoda de calcul a sectiunilor orizontale, geometrica, sa se calculeze suprafetele treptelor initiale si finale între P₀ si P₁ pe baza datelor din problemele 26

Aplicându-se metoda de calcul a sectiunilor orizontale, analitica, sa se calculeze suprafetele treptelor initiale si finale între P₁ si P₂ pe baza datelor din problemele 26

Pe baza datelor si a rezultatelor problemelor 26 30 sa se calculeze continuând metoda sectiunilor orizontale, volumele de util si steril excavate între cele doua etape de masurare.

Sa se calculeze volumul excavat între momentele t⁰ si t¹, rezolvând cartograma din Figura nr. 2.34 .

Pentru grupa de puncte tari figurata în Figura nr.2.35 s-au facut masuratori liniare si unghiulare initiale (t⁰) si la momentul (t¹). Considerând reperii A si B invariabili pozitional în timp sa se determine deplasarile Dx_i, Dy_i, unde i = C, D Tabelul nr.2.35

Figura nr.2.35

Se cunosc coordonatele punctelor R si U(Figura nr.2.36 ),X_R = 4216,185 m, Y_R = 5843,712 m, X_U = 4216,198 m – n(mm), Y_U = 5869,946 m + n (mm) ce fac parte dintr-o grupa de puncte tari R, U, S, T.

Se cere:

a)      coordonatele initiale ale punctelor S, T;

b)      coordonatele acelorasi puncte la momentul t₁;

c)      elementele unghiulare si liniare (a b, …; D_ST, …) la momentul t₁.

Tabelul nr.2.36

Sa se calculeze abaterile pe coordonate (DX, DY) ale punctelor tari de poligonatie P si R pe baza datelor din Figura nr.2.37

Tabelul nr.2.37

Cunoscându-se coordonatele punctelor L si M (Figura nr. 2.38 ) X_L = (6214,163 + n . 10^-4)m, Y_L = 4222,563 m, X_M = 6163,412 , Y_M = (4151,273 -n . 10^-4)m si elementele a = 217^g51^c37^cc - n^cc, a = 221^g34^c26^cc + n^cc, D₁ = 30,512 m, D₂ = 30,947m , se cere sa se calculeze coordonatele axelor firelor F₁ si F₂ .

Figura nr.2.38

Sa se calculeze elementele triunghiului de legatura de la suprafata LF₁F₂ (Figura nr. 2.38 ) daca se cunosc datele prezentate la problema anterioara si distanta dintre fire d = (2,648 – n.10^-4)m.

Cunoscându-se coordonatele firelor de legatura în subteran (Figura nr. 2.40) presupuse identice cu cele calculate pentru firele vizate la suprafata (Problema nr. 38) si elementele unghiulare si liniare masurate în subteran: b = 196^g04^c36^cc - n^cc , b =182^g58^c42^cc , D’₁ = (12,137 – n . 10^-3) m, D’₂ = 11,142 , D’ = (27,511 – n . 10^-4) m, se cere sa se calculeze coordonatele punctelor subterane 417 si 418.

	Figura nr.2.40

Sa se calculeze coordonatele firelor F₁, F₂ (Figura nr.2.41 ).

Tabelul nr.2.41

Figura nr.2.41

Se considera cunoscute coordonatele F₁ si F₂ calculate la problema anterioara, iar pentru calcularea coordonatelor punctelor 501, 502, 503, 504 subterane, în acelasi sistem, s-au efectuat masuratori prin metoda poligonatiei miniere (Tabelul nr. 2.42 ). Sa se prelucreze datele din tabel determinându-se unghiurile orizontale a si distantele orizontale D_i .

Tabelul nr.2.42

Figura nr.2.42

Pentru transmiterea sistemului de referinta al cotelor în subteran s-au facut masuratori cu panglica de 500 m: la suprafata P_A = 312,435 m – n(mm), în subteran P_B = 11,143 m, citiri pe mira la suprafata h_A = 1421 mm, în subteran h_B = 1547 mm + n(mm). Se cunoaste cota reperului A de la suprafata Z_A = 225,171 m, se cere sa se calculeze cota absoluta Z_B a reperului B subteran.

La transmiterea dintr-un orizont în altul a sistemului de cota s-a utilizat o ruleta de l₀ = 50,000 m. Cunoscând cota reperului A de la suprafata Z_A = 412,137 m – n(mm), citirile pe mirele de la suprafata h_A = 1671 mm, l_A = 1922 mm si din subteran h_B = 1212 mm + n (mm), l_B = 0521 mm, se cere sa se calculeze cota absoluta Z_B a reperului B din subteran.

Sa se calculeze poligonatia flotanta prezentata în Tabelul nr. 2.45 .

Tabelul nr.2.45

Figura nr.2.45

Sa se calculeze poligonatia miniera prezentata în Tabelul nr.2.46

Figura nr.2.46

Sa se calculeze poligonatia sprijinta la ambele capete din Tabelul nr.2.47

Tabelul nr.2.47

Figura nr.2.47

Sa se calculeze poligonatia în circuit închis din Tabelul nr. 2.48 .

Sa se calculeze reteaua planimetrica nodala prezentata în Tabelul nr.2.49.

În vederea reprezentarii pe planul topografic al mirei, a zonei figurate în Figura nr. 2.50 s-au facut masuratori prin metoda coordonatelor rectangulare. Se cere sa se reprezinte la scara 1 : 1 000 punctele masurate.

Tabelul nr.2.50

Figura nr.2.50

Prin metoda coordonatelor polare s-au facut masuratorile necesare reprezentarii la scara a camerei subterane (Figura nr.2.51 ).

Se cere sa se reprezinte la scara 1 : 1 000 elementele masurate.

Tabelul nr.2.51

Sa se calculeze drumuirea nivelitica din Tabelul nr. 2.52 . Drumuirea este din categoria “drumuire nivelitica sprijinita la un singur capat”.

Tabelul nr.2.52

Sa se calculeze drumuirea nivelitica din Tabelul nr. 2.53, sprijinita la ambele capete. Distantele orizontale sunt aproximativ egale.

Tabelul nr.2.53

Sa se calculeze drumuirea nivelitica din Tabelul nr. 2.54. Metoda utilizata: nivelment geometric de mijloc cu distante preluate prin metoda indirecta.

Tabelul nr.2.54

Sa se calculeze drumuirea de nivelment geometric cu radieri nivelitice din Tabelul nr. 2.55 .

Tabelul nr.2.55

Figura nr.2.55

Pentru a se determina înaltimea subetajului s-a utilizat metoda nivelmentului trigonometric în trepte (Figura nr.2.56). Se cere ca pe baza valorilor cunoscute (j_i, L_i) sa se calculeze înaltimea H.

Aplicându-se metoda “nivelment trigonometric cu viza directa” la determinarea înaltimii unui subetaj, s-au obtinut valorile L = 54,345 – n(cm), j = 74^g37^c + n^c. Sa se calculeze înaltimea H (Figura nr. 2.56 ) (i = j).

Figura nr.2.56

Similar, daca valorile masurate sunt: L = 55,217 + n(cm), j = 75^g12^c - n^c, i = 1,512 m, j = 1,437 m + n . 10 ^{– 3} (m). Sa se calculeze H.

59. Sa se determine H, daca aplicându-se nivelmentul în trepte s-au masurat (Figura nr. 2.59 ) h₁ = 16,122 – n(cm), h₂ = 16,412, h₃ = 17,143 + n(cm).

Sa se calculeze unghiul a de atac al lucrarii orizontale ce are q si punct de atac A. Se cunosc q = 238^g81^c27^cc +n^cn^cc, q = 98^g37^c24^cc (Figura nr. 2.60 ).

	Figura nr. 2.60

Sa se calculeze declivitatile i% , i ‰, i^G a galeriei pentru care între doua puncte A si B din talpa galeriei s-au înregistrat DZ_AB = 0,681 m + n(mm), D_AB = 212,143 m – n(m).

Pentru fixarea reperilor Ri de nivelment la înaltimea constanta de 1,000 m de coroana sinei corespunzatoare declivitatii proiectate i‰ = 4 ‰ + (n . 10^-1) ‰ s-a citit spre punctul de capat A latura L_A = 1372 mm + n(mm). Daca distanta dintre reperi este de 10, 000 + n . 10^-1(m) sa se calculeze lecturile corespunzatoare primilor patru reperi.

Sa se calculeze înaltimea h a pintenului corespunzatoare declivitatii i‰ = 4 ‰ + (n . 10^-1) ‰, daca lungimea latului de panta este L = (3000 + 10 n) mm.

Pentru saparea unei suitoare se utilizeaza echerul cu ipotenuza d = (1,200 + n . 10^-1) . Daca unghiul de înclinare a suitoarei este j 61^g00^cc+n^g, sa se calculeze catetele echerului.

Sa se aplice metoda analitica pentru calcularea elementelor de trasare a punctelor A si B marcând capetele racordarii circulare a galeriilro G₁ si G₂ cunoscându-se R = 10,000 m + n(m) si coordonatele a câte doua puncte pe fiecare galerie:

X₁₁ = 62437,121 m + n(m), Y₁₁ = 81622,167 m + n(m);

X₁₄ = 62499,572 m , Y₁₄ = 81629,716 m - n(m);

X₁₂ = 62432,167 m + n(m), Y₁₂ = 81662,912 m - n(m);

X₁₆ = 62543,172 m , Y₁₆ = 81641,172 m - n(m).

	Figura nr.2.64

Similar, sa se aplice metoda grafica.

Trasarea curbei de raza R = 10,000 + n(m) calculata în cadrul problemei 62 se aplica metoda radiala. Sa se calculeze câmpurile: mare (D) si mic (d) si sa se realizeze schita la scara 1 : 100 corespunzatoare distantei între sustineri pe axa S = 1m, l = 2,4 m + n . 10^-1m.

Sa se aplice metoda coordonatelor pe coarda pentru trasarea curbei de R = 15,000 + n(m), a = 81^g + n^g, latimea galeriei fiind l = 2,6 m + n . 10^-1m.

Sa se aplice metoda coardelor prelungite pentru trasarea curbei de R = 15,000 + n(m), a = 78^g + n^g, latimea galeriei fiind l = 2,5 m + n . 10^-1m, lungimea de coarda S = 3 m.

Sa se calculeze raza curbei, daca prin masuratori s-a determinat ca în curba, corespunzator coardei s = 10,000 m, avem sageata h = 0,55 + n .10^-1m.

Sa se calculeze sageata (h) ce corespunde unei curbe de R = 10,000 + n(m) si unei coarde s = 5, 000 m.

În tabelul nr. 2.71 se prezinta rezultatele masuratorilor de verificare necesare rectificarii declivitatii unei lucrari orizontale. Se cere sa se calculeze elementele de rectificare si sa se traseze profilul vetrei galeriei la nivelul coroanei sinei.

Tabelul nr.2.71

La momentul t₀ s-a masurat stufa S = 12,80 m + n.10^-1 (m) , iar la momentul t₁, lungimea masurata de la stufa la punctul de lucru a fost L = 84,51 - n.10^-1 (m). Se cere sa se calculeze lungimea l realizata în intervalul dintre cele doua momente.

Cunoscându-se lungimea l calculata anterior, înaltimea galeriei h = (2,87 + n.10^-2 )m. latimea s = (2,60 + n.10^-1 )m, sa se calculeze volumul excavat în intervalul Dt = t₁ – t₀.

Cu datele de la anterioarele doua probleme si cunoscând greutatea volumetrica a masei miniere g = (2,4 + n.10^-2) t₀/ m³, sa se calculeze tonajul excavat.

Sa se calculeze lungimea (l) realizata de o echipa într-o perioada data în saparea unei suitoare, daca se cunosc : stufa S = (21,43 + n.10^-1 )m si înaltimea I = 61,27 m.

În cadrul operatiunilor de receptie a unui abataj creat într-un filon vertical cu grosimea constanta egala cu 4,00 + n.10^-1 (m) s-au înregistrat înaltimile h_i la începutul si sfârsitul intervalului receptionat. Sa se calculeze volumul si tonajul excavat în acest interval cunoscându-se:

d₁ = (3,00 - n.10^-2 )m, d = (3,50 - n.10^-2 )m, d₃ = (2,80 - n.10^-2 )m,

l₁ = (3,00 - n.10^-2 )m, l₂ = (3,00 - n.10^-2 )m, l₃ = (2,80 - n.10^-2)m,

h , h₂ = 12,73,h (14,53 - n.10^-2) m,

h = (14,53 - n.10^-2 )m, h¹₁ = (18,51 - n.10^-1) m,

h¹₂ = (18,51 - n.10^-1 )m, d¹₂ = (3,90 - n.10^-2)m,

h¹₃ = (21,00 - n.10^-2 )m, h¹₄ = (21,00 - n.10^-2)m,

g = (21,1 - n.10^-2 ) t₀ / m³ .

În evaluarea stocului depozitat într-un anumit spatiu s-au masurat L = (14,00 + n)m, h = (4,00 + n)m, l₁ = (2,50 + n/2 )m, l₂ = (2,20 + n/2 )m. Se cunoaste g = (2,4 + n.10^-2 ) t₀ / m³ . Se cere sa se calculeze volumul si tonajul minereului existent în stoc. (Figura nr.2.77 )

	Figura nr.2.77

Sa se calculeze elementele de strapungere a unei lucrari de legatura între doua galerii orizontale între punctele:

10 [X₁₀ = (43.257,120 – n)m, Y₁₀ = (54.121,730 + n)m, Z₁₀ = (475,120 – n)m] si

[X₂₀ = 43.284,720 m, Y₂₀ = 54.437,610 m, Z₂₀ = (479,540 + n)m].

În strapungerea realizata între doua lucrari orizontale G₂₁ si G₂₇ se cunosc coordonatele punctelor între care se face strapungerea 41 si 57 si a punctelor de viza 42 din galeria G₂₁, respectiv 58 din galeria G₂₇. Sa se calculeze elementele strapungerii si elementele de trasare a axului strapungerii (Tabelul nr. 2.79 ).

Tabelul nr. 2.79

În saparea galeriei de strapungere anterioara, s-au masurat în frontul ce a pornit din G₂₁ distanta strapunsa L₁ = (61,27 + n)m, iar în contrafrontul ce a pornit din G₂₇ , L₂ = (43,18 + n)m. Sa se calculeze lungimea care a ramas de strapuns pâna la întâlnirea celor doua fronturi.

Sa se calculeze elementele strapungerii 14 – 24 (Figura nr. 2.81 ).

Tabelul nr.2.81

Figura nr.2.81	G		X(m)	Y(m)	Z(m)
	G1		61143,212- n.10-2		437,275- n.10-3
			61144,563- n.10-2	78161,217+n
			61144,012- n.10-2
	G2		60746,125+ n.10-3	78001,175-n	437,112- n.10-3
				78102,571+n.10-2	437,120+n10-3

Sa se specifice lucrarile topografice necesare continuarii lucrarilor de strapungere în ipoteza ca se cunosc punctele 71, 72 în galeria G₇ si 81, 82 în G₈ în acelasi sistem de coordonate si coordonatele punctelor de capat ale strapungerii 121,122.Pozitia la momentul considerat a fronturilor este prezentata în Figura nr. 2.82 .

Tabelul nr.2.83

Figura nr.2.83		X(m)	Y(m)	Z(m)
		2247,163 – n	6715,217 – n
		2247,181 – n
		2246,090 – n	6957,432 + n
		2253,590 – n	6957,421 + n
		2253,590 – n	6955,212 + n
		2246,090 - n	6955,210 + n

Sa se calculeze elementele necesare strapungerii galeriei G₇₃ în putul P₂ (Figura nr.2.83 ).

Se cunosc coordonatele punctelor 11,12 si 13. Sa se calculeze elementele de trasare a punctului 14 si coordonatele acestui punct. Se cere ca a = 100^g00^c.

Figura nr.2.84	Tabelul nr.2.84
		X (m)	Y (m)	Z (m)
		64125,437+n.10-2
		63217,641- n.10-3	27651,243 + n

În conditiile de la problema anterioara se cere ca a = 70^g00^c

Sa se calculeze elementele de trasare a punctului 28 (Figura nr. 2.86 ) astfel ca acest punct sa se înscrie în declivitatea aliniamentului 26.26. se cere ca b = 100^g00^c.

Figura nr.2.86	Tabelul nr.2.86
		X (m)	Y (m)	Z (m)
		58437,125-n.10-2	61233,121+n	401,124 - n

În conditiile de la punctul anterior se cere ca unghiul de racordare b = 60^g00^c.

Sa se interpoleze curbele de nivel pe planul cotat prezentat în Figura nr. 2.88. Echidistanta curbelor de nivel E = 1 m.

Sa se interpoleze curbele de nivel pe planul cotat din Figura nr. 2.88 . Echidistanta curbelor de nivel E = 1 m.

	Figura nr.2.89

Sa se interpoleze curbele de nivel pe planul cotat din Figura nr. 2.90. Echidistanta curbelor de nivel E = 2 m.

Sa se interpoleze curbele de nivel pe planul cotat din Figura nr. 2.91. Echidistanta curbelor de nivel E = 2 m.

Sa se interpoleze curbele de nivel pe planul cotat din Figura nr. 2.92. Echidistanta curbelor de nivel E = 1 m.

În vederea rectificarii pantei unei galerii la valoarea i= 9‰ s-a întocmit profilul longitudinal din Figura nr. 2.93. Se cere sa se completeze rubricile profilului cu datele proiectate si sa se întocmeasca profilul longitudinal existent si proiectat al galeriei la nivelul coroanei sinei. Scara distantelor 1 : 1 000, a cotelor 1 : 50.

Tabelul nr.2.93

Sa se calculeze deplasarile axiale DX, DY, DZ si totala DP ale punctului P produse în intervalul de timp DT = T₁ – T₀, daca coordonatele la momentul T₀ au fost X_P = 16821,182 + n(mm), Y_P = 21812,173 - n(mm), Z_P = 812,173, iar la momentul T₁ : X’_P = 16821,216, Y’_P = 21812,191, Z’_P = 812,002 – n(mm).

În studiul scufundarii unui aliniament orientat transversal fata de zacamântul exploatat (Figura nr. 2.95) s-au masurat distantele D_ij si cotele punctelor 1 – 5 la momentele T₀ si T₁ . Sa se calculeze elementele scufundarii (DZ_i DD_i , i_i-j ‰). Se cunosc prin masurare, elementele prezentate în Tabelul nr. 2.95 .

	Figura nr.2.95

Tabelul nr.2.95

Punct	Momentul T0		Momentul T1
	Dist. Dij (m)	Cote Zi (m)	Dist.Dij (m)	Cote Zi (m)	A [XA =18.251,182m – n(mm), YA =21.643,172m] B [XB =18.390,074m, YB =21.647,170 – n(mm)], pe baza datelor prezentate în Tabelul nr. 2.96 . Tabelul nr.2.96 Moment Data a b g c cc g c cc T0 T1 Prin metoda intersectiei înapoi (Figura nr.2.97) s-au preluat datele necesare studierii deplasarii unui reper topografic. Se cere sa se calculeze deplasarile unghiulare Da Db ; axiale DX01, DY01 si liniara DD01 prelucrând datele din Tabelul nr.2.97. Tabelul nr.2.97 Figura nr.2.97   Momentul Coordonate absolute   T0 T1 X (m) Y (m)   g c cc g c cc a ncc - n (mm) - n (mm) b ncc Sa se calculeze marimile care caracterizeaza scufundarea reperului mobil 21, prin prelucrarea datelor prezentate în Tabelul nr. 2.98, completându-se coloanele 3 Tabelul nr.2.98 Nr. crt. Data Cota (m) DHi Hi-Hi -1 Interval zile Viteza de scufunare (mm/zi) Sa se pelucreze datele din Tabelul nr. 2.99 calculându-se deplasarea si deformatiile verticale ale aliniamentului 1.10. Tabelul nr.2.99 Reper Distante orizontale (m) Cote absolute (m) Scufundarea (mm) Panta relativa (mm/m) Neregula-ritatea pantei (mm/m) Prin metoda blocurilor geologice se cere sa se calculeze volumul rezervei de minereu (V) , rezervele de substanta minerala utila : g = 2,471 t / m3, C = 28% - n%. Tabelul nr.2.101 Figura nr.2.101   Suprafete (m2) 673 + n 714 – n 432 + n Înaltimi (m) 8,2 + n 9,4 + n 6,3 + n 14,2 + n 13,8 + n 15,6 + n 15,9 + n 7,4 + n 7,9 + n Sa se calculeze miscarea rezervelor deschise si pregatite pe baza urmatoarelor date: rezerve deschise D0 = 200. 000 t, din care pregatite P0 = 120.000 t, s-au extras în cursul perioadei considerate E = 40.000 t din care în abataje E0 = 36.000 t. S-au deschis, respectiv pregatit în cursul perioadei D = 60.000 , P = 40.000. Se vor calcula Ep, Df, Pf. Document Info Accesari: 5995 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/TOPOGRAFIE-GENERAL32710205.php" target="_blank" title="TOPOGRAFIE GENERALĂ - https://www.scritub.com">TOPOGRAFIE GENERALĂ</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )