TRASEUL DRUMULUI ÎN PLAN DE SITUATIE

TRASEUL DRUMULUI ÎN PLAN DE SITUATIE

1.1 ELEMENTELE DRUMULUI ÎN PLAN

A. ELEMENTE DE TEORIE:

Proiectia ortogonala pe un plan orizontal a solutiei proiectate a unei cai de comunicatie – drum - poarta denumirea de plan de situatie. În plan, elementul caracteristic caii de comunicatie rutiere care apare in reprezentarea ei proiectiva este traseul drumului.

Traseul drumului in plan reprezinta proiectia pe un plan orizontal a axei drumului.

Axa drumului este locul geometric al punctelor de pe partea carosabila egal departate de marginile caii (exceptand supralargirile).

Traseul drumului reprezinta o succesiune de aliniamente – portiuni rectilinii - racordate intre ele prin curbe (arc de cerc, arce de curba progresiva sau combinatii ale acestora) – portiuni curbilinii (figura 1.1), ale caror elemente geometrice trebuie cunoscute.

Determinarea elementelor geometrice ale traseului se face pe baza vitezei de proiectare si a conditiilor tehnice naturale si economice.

Lungimea aliniamentelor (L) ca si cea a curbelor (C) trebuie sa fie mai mare decat spatiul parcurs de vehicul in 5 secunde; aceasta corespunde unei valori conventionale L ³ 1,4V, C ³ 1,4V (in care L si C sunt exprimate in metri iar V in Km/h).

De asemenea, lungimea aliniamentelor se limiteaza la cca 3 - 4 km din conditii estetice si de siguranta.

Figura 1.1

Traseul drumului in plan

Axa drumului rezulta in urma geometrizarii, prin studiu pe planul de situatie cu metoda axei zero. Planul de situatie este planul ce contine curbele de nivel (curbe ce unesc punctele de egala cota) si traseul drumului.

1.2 RACORDAREA ALINIAMENTELOR CU ARCE DE CERC

A. ELEMENTE DE TEORIE:

Aliniamentele se racordeaza intre ele, cel mai frecvent, prin curbe arc de cerc, a caror raza trebuie sa fie mai mare sau egala cu raza minima.

Curbele folosite pentru racordarea aliniamentelor traseului se definesc prin elementele lor caracteristice. Elementele pricipale care definesc curbele arc de cerc sunt urmatoarele (figura 1.4):

unghiul la varf, U (& 535j94f icirc;n grade centesimale sau sexagesimale)

marimea razei arcului de cerc, R (in m)

marimea tangentei, T (in m)

lungimea arcului de cerc, C (in m)

marimea bisectoarei, B (in m)

Unghiul la varf este unghiul interior pe care il fac cele doua aliniamente succesive ce urmeaza sa fie racordate. Valoarea unghiului la varf se stabileste prin metoda grafo-analitica, in felul urmator:

a)     unghiul la varf, U, > 100^g (90^o), figura 1.2

Figura 1.2

Determinarea marimii unghiului U > 100^g (90^o). Metoda grafo-analitica

Pentru a = 50 m Þ

[g, c, cc] sau [^o, ^l, ^ll] (1.1)

Unghiul la varf, U se calculeaza in functie de _c in grade, minute si secunde:

U = 200^g – _c [g, c, cc] sau U = 180^o – _c [^o, ^l, ^ll] (1.2)

b)     unghiul la varf, U, ≤ 100^g (90^o), figura1.3

Figura 1.3

Determinarea marimii unghiului U ≤ 100^g (90^o). Metoda grafo-analitica

Pentru a = 50 m Þ

[g, c, cc] sau [^o, ^l, ^ll] (1.3)

Unghiul _c rezulta imediat:

_c = 200^g – U [g, c, cc] sau U = 180^o – _c [^o, ^l, ^ll] (1.4)

Raza curbei circulare se alege mai mare decat raza minima admisa, functie de viteza de proiectare si de conditiile de confort la parcurgerea curbei. Valoarea razei unei curbe arc de cerc se da in metri.

Avand cunoscute unghiul la varf, U si raza, R se pot calcula celelalte elemente ale arcului de cerc.

Marimea tangentei este marimea segmentului T_iV, cuprinsa intre varful de unghi si punctul teoretic de tangenta (figura 1.4). Ea se determina din triunghiul T_iVO:

[m] (1.5)

Figura1.4

Elementele curbei arc de cerc

Lungimea curbei arc de cerc se calculeaza cu formula:

[m] (1.6)

si reprezinta lungimea curbei cuprinsa intre punctul teoretic de tangenta la intrarea in curba, T_i si punctul teoretic de tangenta la iesirea din curba, T_e (figura 1.4).

Marimea bisectoarei este marimea segmentului VB, cuprins intre varful de unghi si punctul teoretic de bisectoare (figura 1.4) si se obtine din triunghiul OT_iV:

[m] (1.7)

Valorile marimii tangentei, marimii bisectoarei si lungimii arcului de cerc se dau in metri si se rotunjesc la centimetru.

B. EXEMPLE DE CALCUL:

Ex.1.2.1. Sa se determine elementele curbei arc de cerc pentru o racordare cu arc de cerc intre doua aliniamente, (al.1 si al.2) conform figurii 1.5., prin metoda grafo – analitica, cand se cunosc urmatoarele:

- scara planului este 1:1000;

- viteza de proiectare este V = 25km/h;

- panta transversala in curba este p_s = 6%;

- coeficientul de confort este k = 25;

- acceleratia gravitationala este g = 10 m/s²;

- unghiul la varf intre cele doua aliniamente este U ≤ 100^g - grade centesimale (U ≤ 90^o - grade sexazecimale).

Figura 1.5

Rezolvare:

Se determina valoarea razei minime cu relatia:

Se rotunjeste valoarea R_min la multiplu de 5.00 m in plus:

Se alege o raza mai mare decat R_min R = 55.00 m;

Se duc doua segmente a = 50.00 m (pe planul de situatie la scara 1:1000, a = 50.00 mm), pe cele doua aliniamente care formeaza unghiul “U” (figura 1.6);

Se masoara pe plan segmentul “b” format de cele doua segmente “a” si se transforma la scara planului, rezultand b = 48.00 m (figura 1.6);

Se duce bisectoarea unghiului U in triunghiul isoscel format, care este si mediana, se aplica functia trigonometrica “sin” pentru unghiul U/2 si se determina valoarea unghiului la varf U, precum si valoarea unghiului la centru , in grade centesimale (figura 1.6);

Figura 1.6

Figura 1.7

• se aplica in triunghiul T_iVO functia trigonometrica “tg” pentru unghiul si se determina marimea tangentei (T) masurata pe cele doua aliniamente (figura1.7)

• se aplica in triunghiul T_iVO functia trigonometrica “cos” pentru unghiul si se determina marimea bisectoarei (B) a unghiului U, precum si marimea curbei arc de cerc (C) (figura1.7):

Deci, elementele curbei arc de cerc pentru racordarea propusa sunt conform figurii 1.8.

Figura 1.8

Ex.1.2.2. Sa se determine elementele curbei arc de cerc pentru o racordare cu arc de cerc intre doua aliniamente, (al.1 si al.2) conform figurii 1.9, prin metoda grafo – analitica, cand se cunosc urmatoarele:

- scara planului este 1:1000;

- viteza de proiectare este V = 35km/h;

- panta transversala in curba este p_s = 5.5%;

- coeficientul de confort este k = 20;

- acceleratia gravitationala este g = 10 m/s²;

- unghiul la varf intre cele doua aliniamente este U > 100^g – grade centesimale (U >90^o- grade sexazecimale).

Figura 1.9

Rezolvare:

• Se determina valoarea razei minime cu relatia:

• Se rotunjeste valoarea R_min la multiplu de 5.00 m in plus:

• Se alege o raza mai mare decat R_min  R=150.00 m.
• Se deseneaza un segment a = 50.00 m pe unul din aliniamente si un alt segment a = 50.00 m pe prelungirea celuilalt aliniament (pe planul la scara 1:1000 a = 50.00 mm) ce formeaza unghiul “U” (figura 1.10);
• Se masoara pe plan segmentul “b” format de cele doua segmente “a” si se transforma la scara planului, rezultand b = 27.60 m (figura 1.10);
• Se duce in triunghiul isoscel format, bisectoarea unghiului , care este si mediana, se aplica functia trigonometrica “sin” pentru unghiul “” si se determina valoarea unghiului la centru “”, precum si valoarea unghiului la varf “U” in grade centesimale (figura 1.10) ;

Figura1.10

Figura 1.11

• Se aplica in triunghiul T_iVO functia trigonometrica “tg” pentru unghiul si se determina marimea tangentei (T) masurata pe cele doua aliniamente (figura 1.11):

• Se aplica in triunghiul T_iVO functia trigonometrica “cos” pentru unghiul si se determina marimea bisectoarei “B”, a unghiului “U”, precum si marimea curbei arc de cerc “C” (figura 1.11):

Deci, elementele curbei arc de cerc pentru racordarea propusa sunt conform  figurii 1.12.

Figura 1.12

1.3 SUPRAÎNALTAREA SI SUPRALARGIREA CAII ÎN CURBA

A. ELEMENTE DE TEORIE:

Amenajarea suprainaltarii caii in curba se realizeaza in curbele cu raze mici (cu raze cuprinse intre R_min si R_c), pentru a asigura confortul si siguranta circulatiei in conditiile vitezei de proiectare date.

În aliniament calea prezinta un profil transversal cu doua pante transversale, p_a(%) in forma de acoperis. În functie de tipul de imbracaminte rutiera, panta din aliniament, p_a poate varia (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1

În curba, profilul transversal se converteste de la profilul de tip acoperis la profilul de tip streasina cu o singura inclinare spre interiorul curbei si avand panta transversala egala cu panta din aliniament, p_a. Atunci cand, din cauza unor valori prea mici ale razelor curbelor, convertirea nu este suficienta pentru combaterea derapajului, se face si suprainaltarea caii prin sporirea pantei transversale de la p_a la p_s (figura 1.13). Valoarea p_s este data in tabelul 1.1

Aceasta procedura se numeste amenajare in spatiu a curbei.

Lungimea pe care se efectueaza convertirea si suprainaltarea se numeste rampa de racordare, lungimea pe care se face trecerea de la profilul convertit la cel suprainaltat se numeste rampa de suprainaltare iar operatia de trecere de la profilul acoperis la cel streasina suprainaltat se numeste operatie de suprainaltare.

Suprainaltarea se poate realiza in raport cu diverse puncte.

a) se mentine nemodificata cota in axa drumului

b) se mentine nemodificata cota la marginea din dreapta

c) se mentine nemodificata cota la marginea din stanga

În figura 1.13 este reprezentata obtinerea profilului suprainaltat mentinand nemodificata cota in axa drumului.

S-au facut urmatoarele notatii:

h_c - inaltime convertita

h_s - inaltime suprainaltata, margine exterioara

h_i - inaltime suprainaltata, margine interioara

Aceste inaltimi se calculeaza dupa cum urmeaza:

(1.8)

(1.9)

(1.10)

Figura 1.13

Profilul transversal al caii in aliniament si in curba (cazul unei curbe la dreapta)

Amenajarea in spatiu pentru o curba izolata.

Se considera o curba la dreapta racordata cu doua arce de curba progresiva si viraj arc de cerc (figura 1.14).

Figura 1.14

Amenajarea in spatiu pentru o curba izolata

Convertirea se realizeaza pe aliniament, pe distanta l_cs (lungimea pe care se face convertirea si supralargirea – tabelul 1.2), astfel incat la intrarea in curba progresiva, in punctul O_i, profilul drumului este deja convertit. Pe lungimea curbei progresive, s₀, se realizeaza suprainaltarea, astfel incat in punctul S_i de intrare in virajul arc de cerc, profilul este suprainaltat. În acest caz lungimea rampei de suprainatare L este egala cu s₀. Acest profil suprainaltat se mentine pe toata lungimea arcului de cerc.

În cazul in care racordarea este deoa cu doua arce de curba progresiva, S_i º S_e, profiulul suprainaltat se mentine pe o distanta C = max (V/3,6; 18,00 m) / 2 de o parte si de alta a punctului S_i (S_e). Lungimea rampei de suprainaltare, L este in acest caz egala cu s₀ - C, unde s₀ este lungimea curbei progresive. Convertirea se realizeaza ca si in cazul anterior.

Prin urmare lungimea rampei de racordare L_r este:

(1.11)

Tabelul 1.2

Supralargirea caii in curba se realizeaza pentru a se asigura aceleasi conditii de circulatie autovehiculelor in curba ca si in aliniament. Amenajarea supralargirii rezulta din modul in care un vehicul se inscrie in curba.

Valorile supralargirilor sunt date in standardele si normativele in vigoare, in functie de latimea caii in curba si latimea caii in aliniament.

Pentru un drum cu doua benzi de circulatie se poate stabili o relatie simplificata, pentru calculul supralargirii caii in curba (figura 1.15):

(1.17)

unde l este lungimea autovehiculului.

Supralargirea se da de regula spre interiorul curbei.

În tabelul 1.3 sunt prezentate valorile supralargirilor pentru o banda de circulatie, in functie de raza R a curbei.

Figura 1.15

Metoda simplificata pentru determinarea supralargirii

pe un drum cu doua benzi de circulatie

Tabelul 1.3

Pentru valori R intermediare supralargirea rezulta prin interpolare liniara. Curbele cu raza peste 300,00 m nu se supralargesc.

Amenajarea supralargirii. Pentru racordarea a doua aliniamente cu doua clotoide si viraj arc de cerc, supralargirea are valoarea maxima, s_lT pe zona racordarii, trecerea de la valoarea zero din aliniament la valoarea maxima din punctul de intrare in curba progresiva, Oi facandu-se pe lungimea de convertire, l_cs (figura 1.16).

Figura 1.16

Amenajarea supralargirii

Aceeasi amenajare se realizeaza pentru racordarea a doua alinaimente numai cu 2 arce de curba progresiva.

B. EXEMPLE DE CALCUL:

Ex.1.3.1 Sa se calculeze valorile suprainaltarilor si supralargirilor pentru racordarea a doua aliniamente cu arce de curba progresiva din figura 1.17. Sa se deseneze amenajarea in spatiu in acest caz (curbe izolate). Se va mentine nemodificata cota in axa drumului.

Se cunosc urmatoarele:

- scara planului este 1:1000;

- viteza de proiectare este V = 25 km/h;

- pentru viteza de proiectare V = 25 km/h raza minima are valoarea R_min = 25.00 m si raza curenta are valoarea R_c = 70.00 m

- panta transversala in curba este p_s = 6%;

- panta transversala in aliniament este p_a = 2.5%;

- coeficientul de confort este k = 25;

- acceleratia gravitationala este g = 10 m/s²;

- latimea partii carosabile nesupralargita este B = 6.00 m;

- racordarea celor doua aliniamente este realizata cu doua arce de curba progresiva dispuse simetric, de lungime L = 30.00 m.

- raza cercului osculator este 60.00 m (figura 1.19).

Rezolvare:

Pentru racordarea realizata cu doua arce de curba progresiva dispuse simetric raza de curbura O_i si O_e este  = , ea ajungand la valoare finita in punctul S_i = S_e.

Avand in vedere ca raza cercului osculator este in domeniul razelor minime, profilul din aliniament se va converti si suprainalta.

Conform STAS 863 - 85 valoarea supralargirii pentru o banda de circulatie este s_l = 0.70 m (tabelul 1.3), iar valoarea lungimii de supralargire si convertire este l_cs = 15.00 m (tabelul 1.2).

Valoarea totala a supralargirii pentru 2 benzi de circulatie pe zona racordarii este s_lT = 2s_l = 1.40 m.

Supralargirea totala se mentine constanta pe toata lungimea curbei de racordare, adica intre Oi si Oe, ea variind liniar pe lungimea l_cs de la 0 la valoarea maxima.

Figura 1.17

Tinand cont de sensul de parcurgere al traseului (de la aliniamentul 1 la aliniamentul 2) se dispune supralargirea la interiorul curbei, adica pe partea dreapta, iar suprainaltarea pe partea stanga (la exteriorul curbei).

Figura 1.18

Curba la dreapta

Lungimea pe care se pastreaza profilul suprainaltat este l_s = max(V/3.6;   18.00 m)/2 de o parte si de alta a punctului S_i = S_e. (figura 1.18)

Se compara valorile si se alege maximul:

Ø     (m)

Ø     (m)

Rezulta ca lungimea pe care se pastreaza profilul suprainaltat este   l_s = 9.00 m.

Figura 1.19

Profilul suprainaltat

Considerand nemodificate cotele in axa caii rezulta urmatoarele elemente pentru intocmirea schemei de amenajare a rampei suprainaltarii (figura 1.19):

În figura 1.20 este reprezentata amenajarea supralargirii, iar in figura 1.21 este reprezentata amenajarea rampei suprainaltarii pentru curba data

Pe baza inaltimilor h_i1, h_i2, h_i3, h_s, h_c si h_axa calculate se determina cotele relative in punctele O_i, S_i, S_e si O_e:

cota relativa in O_i la marginea exterioara suprainaltata este:

– h_axa + h_c = -7.50 + 15.00 = 7.50 cm;

cota relativa in O_i la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i1 = -7.50 – 3.50 = - 11.00 cm;

cota relativa in O_i la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa = - 7.50 = - 7.50 cm;

cota relativa in S_i = S_e la marginea exterioara suprainaltata este:

– h_axa + h_s = - 7.50 + 25.50 = 18.00 cm;

cota relativa in S_i = S_e la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i3 = - 7.50 – 18.30 = - 25.80 cm;

cota relativa in S_i = S_e la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa – h_i2= - 7.50 – 10.50 = - 18.00 cm;

cota relativa in O_e la marginea exterioara suprainaltata este:

– h_axa + h_c = - 7.50 +15.00 = 7.50 cm;

cota relativa in O_e la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i1 = - 7.50 – 3.50 = - 11.00 cm;

cota relativa in O_e la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa = - 7.50 = - 7.50 cm;

Figura 1.20

Amenajarea supralargirii

Figura 1.21

Amenajarea rampei suprainaltarii

Ex.1.3.2 Sa se calculeze valorile suprainaltarilor si supralargirilor pentru racordarea a doua aliniamente cu arce de curba progresiva si viraj arc de cerc din figura 1.22. Sa se deseneze amenajarea in spatiu in acest caz (curbe izolate). Se va mentine nemodificata cota in axul drumului.

Se cunosc urmatoarele:

- scara planului este 1:1000;

- viteza de proiectare este V = 50 km/h;

- pentru viteza de proiectare V = 50 km/h raza minima are valoarea  R_min=95m si raza curenta are valoarea R_c = 220 m

- panta transversala in curba este p_s = 6%;

- panta transversala in aliniament este p_a = 2.5%;

- coeficientul de confort este k = 25;

- acceleratia gravitationala este g = 10 m/s²;

- latimea partii carosabile nesupralargita este B = 6.00 m;

- racordarea celor doua aliniamente este realizata cu doua arce de clotoida dispuse simetric, de lungime L = 55.00 m si un arc de cerc cu raza R = 140.00 m (figura 1.22).

Rezolvare:

Avand in vedere ca raza cercului este in domeniul razelor minime profilul din aliniament se va converti si suprainalta.

Conform STAS 863 - 85 valoarea supralargirii pentru o banda de circulatie este s_l = 0.30 m (tabelul 1.3), iar valoarea lungimii de supralargire si convertire este l_cs = 30.00 m (tabelul 1.2).

Valoarea totala a supralargirii pentru doua benzi de circulatie pe zona racordarii este s_lT = 2s_l = 0.60 m.

Supralargirea totala se mentine constanta pe toata lungimea curbei de racordare, adica intre O_i si O_e, ea variind liniar pe lungimea l_cs de la 0 la valoarea maxima.

Figura 1.22

Curba la stanga

Tinand cont de sensul de parcurgere al traseului (de la al. 1 la al. 2) dispunem supralargirea la interiorul curbei, adica pe partea stanga, iar suprainaltarea pe partea dreapta (la exteriorul curbei).

Originea arcului de curba progresiva (O_i respectiv O_e) se gaseste, fata de varful de unghi V, la distanta: O_iV = 99.06 m.

Figura 1.23

Lungimea pe care se pastreaza profilul suprainaltat este l_s = C = 62.69 m (lungimea arcului de cerc) (figura 1.23).

Figura 1.24

Profilul suprainaltat

Considerand nemodificate cotele in axa caii rezulta urmatoarele elemente pentru intocmirea schemei de amenajare a rampei suprainaltarii (figura 1.24):

În figura 1.25 este reprezentata amenajarea supralargirii, iar in figura 1.26 este reprezentata amenajarea rampei suprainaltarii pentru curba data.

.Pe baza inaltimilor h_i1, h_i2, h_i3, h_s, h_c si h_axa calculate se determina cotele relative in punctele O_i, S_i, S_e si O_e:

cota relativa in Oi la marginea exterioara suprainaltata este:

– h_axa+h_c = -7.50 +15.00 = 7.50 cm;

cota relativa in Oi la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i1 = -7.50 – 1.50 = - 9.00 cm;

cota relativa in Oi la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa = -7.50 = - 7.50 cm;

cota relativa in Si = Se la marginea exterioara suprainaltata este:

– h_axa+ h_s = -7.50 +25.50 = 18.00 cm;

cota relativa in Si = Se la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i3 = -7.50 – 14.10 = - 21.60 cm;

cota relativa in Si = Se la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa – h_i2= -7.50 – 10.50 = - 18.00 cm;

cota relativa in Oe la marginea exterioara suprainaltata este:

– h_axa+h_c = -7.50 + 15.00 = 7.50 cm;

cota relativa in Oe la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i1 = -7.50 – 1.50 = - 9.00 cm;

cota relativa in Oe la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa = -7.50 = - 7.50 cm;

Figura 1.25

Amenajarea supralargirii

Figura 1.26

Amenajarea rampei suprainaltarii

EX.1.3.3 Sa se calculeze valorile convertirilor si supralargirilor pentru racordarea a doua aliniamente cu arce de cerc din figura 1.27. Sa se deseneze amenajarea in spatiu in acest caz (curbe izolate). Se va mentine nemodificata cota in axul drumului.

Se cunosc urmatoarele:

- scara planului este 1:1000;

- viteza de proiectare este V = 25km/h;

- pentru viteza de proiectare V = 25km/h raza curenta are  valoarea  R_c = 70 m si raza recomandata are valoarea R_rec = 100;

- panta transversala in aliniament este p_a = 2.5%;

- coeficientul de confort este k = 25;

- acceleratia gravitationala este g = 10 m/s²;

- latimea partii carosabile nesupralargita este B = 6.00 m;

racordarea celor doua aliniamente este realizata cu arc de cerc;

- raza cercului este 90.00 m, unghiul la varf U = 63^g78^c88^cc si lungimea cercului este C = 193.00 m (figura 1.27).

Rezolvare:

Avand in vedere ca raza cercului este in domeniul razelor curente profilul din aliniament se va converti.

Conform STAS 863 - 85 valoarea supralargirii pentru o banda de circulatie este s_l = 0.47 m (tabelul 1.3), valoarea lungimii de supralargire si convertire este l_cs = 15.00 m (tabelul 1.2).

Valoarea totala a supralargirii pentru 2 benzi de circulatie pe zona racordarii este s_lT = 2s_l = 0.94 m.

Supralargirea totala se mentine constanta pe toata lungimea curbei de racordare, adica intre T_i si T_e, ea variind liniar pe lungimea l_cs de la 0 la valoarea maxima.

Figura 1.27

Tinand cont de sensul de parcurgere al traseului (de la al. 1 la al. 2) dispunem supralargirea la interiorul curbei, adica pe partea dreapta, iar convertirea pe partea stanga, adica la exteriorul curbei.

Figura 1.28

Curba la dreapta

Lungimea pe care se pastreaza profilul convertit este lungimea arcului de cerc C = 193.00 m (figura 1.28).

Figura 1.29

Profilul convertit

Considerand nemodificate cotele in axa caii rezulta urmatoarele elemente pentru intocmirea schemei de amenajare in spatiu. (figura 1.29):

În figura 1.30 este reprezentata amenajarea supralargirii, iar in figura 1.31 este reprezentata amenajarea convertirii pentru curba data.

Pe baza inaltimilor h_i1, h_c si h_axa calculate se determina cotele relative in punctele T_i si T_e:

cota relativa in T_i la marginea exterioara convertita este:

–h_axa+ h_c = -7.50+15.00 = 7.50 cm;

cota relativa in T_i la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i1 = -7.50 – 2.35 = - 9.85 cm;

cota relativa in T_i la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa = -7.50 = - 7.50 cm;

cota relativa in T_e la marginea exterioara convertita este:

– h_axa+h_c = - 7.50+15.00 = 7.50 cm;

cota relativa in T_e la marginea interioara supralargita este :

– h_axa - h_i1 = - 7.50 – 3.50 = - 11.00 cm;

cota relativa in T_e la marginea interioara nesupralargita este:

– h_axa = - 7.50 = - 7.50 cm;

Figura 1.30

Amenajarea supralargirii

Figura 1.31

Amenajarea convertirii