Topografia locuirii

"Traim inghesuiti unul peste altul, si abia ne putem misca. Pericolul este peste tot. Exista prea putina intimitate sau tihna si nu este niciodata liniste. Si lumea ne priveste pe toti ca pe niste cobai [..]" Definita chiar daca descrie un ghetto american nu se deosebestea prea mult de locuirea intr-un cartier muncitoresc. Conform unui criteriu strict functionalist, frumosul artistic, esteticul arhitectural, cerintele de frumos sunt inlocuite cu necesitati de confort. In societatea industriala 17217w228r desacralizata apar si se dezvolta metafore de genul locuinta-dormitor. Acest spatiu de locuit are scopul principal "sa le permita oamenilor sa sa se odihneasca pentru ca apoi sa poata din nou munci".

Arhitectura moderna va fi acuzata de alienare si dezumanizare. Poate chiar de dezvoltarea unor comportamente atipice generate de identitate si context, ceea ce psihologii denumesc "personalitate situationale". Iar din acest punct de vedere casa e o proiectie si o baza a identiitatii nu numai pentru individ ci si pentru comunitate. Este frustrant sa traiesti intr-un spatiu care nu poate fi marcat si nici recunoscut ca teritoriu personal.

Conceptul de casa, smuls din radacinile sale si ridicat pe verticala, mutilat sa corespunda unei anumite viziuni ideologice, nu mai are coerenta si nici sacralitate. Nu mai e un loc ar relaxarii si al intimitatii, ci numai unul al adapostirii. Psihologia locatarului se modifica atunci in consecinta. Mizerie, violenta, autism social, abrutizare, indiferenta, de-responsabilizare sunt poate doar cateva din fenomenele psihologiei locuirii contemporane.

S-a afirmat ca exista o interdependenta intre om si spatiul locuit, iar spatiul de locuit ca proiect arhitectural, influenteaza comportamentul uman, viata publica si privata celui caruia ii este destinat. S-a vorbit si cu siguranta se va mai vorbi despre acesta teorie care refuza abordarile simpliste si reductioniste. Discursul despre om si spatiul de locuit se contureaza ca un discurs interdisciplinar care ia in calcul atitudini, norme de comportament, mentalitati umanesi il situeaza la intretaierea arhitecturii cu psihologia, sociologia, filosofia si antropologia.

Spatiul locuit asa cum este perceput implica latura afectiva. Creaza identitatea individului; se bazeaza, pe experienta, sacru, simbolic. Devine o topografie individuala.

La fel de interesanta cred ca ar putea fi si topografia spatiului de locuit privita prin prisma imaginarului colectiv. Iar din acest punct de vedere suficient de expresiva mi s-a parut a fi expresia si reflexia acestui imaginar colectiv in publicitate.

Pallasmaa surprindea un aspect important al locuirii contemporane: "In the contemporary home the function of the hearth has been usurped by television. Both seem to be loci the of social gathering and individual concentration, but the difference in quality is, however, decisive. The fire links us to our unconscious memory, to the archaeology of images. Fire is a primal image, and it the reminds us of the primary causality of the physical world. At the same time that the flames stimulate meditative dreaming, they reinforce our sense of reality. The television alienates us from a sense of causality and transports us into a dream world which weakens our sense of reality, of ourself and the ethic essence of togetherness. Instead of promoting togetherness, television forces isolation. "

Televiziunea este mediul prin care se descarca imaginarul colectiv. Tinde sa ia locul mitologiei urbane, a memoratelor si fabulatelor prin vizualitatea sa si prin modalitatea prin care surprinde si reda cu un intreg arsenal de efecte mitologia urbana contemporana.

Este modul prin care sublimam dorintele de a fi si de a copia niste modele pe care se impun politic si mediatic. "East and West occupy cross-positions with each other in other ways as well. While the once exclusive art concept of the West had to be replaced by a more geographically inclusive interpretation of art embracing non-Western cultures, certain "more Western" countries of the former Eastern Bloc took the opportunity to resolve their long-standing schizophrenia related to geopolitical mapping. They desperately wanted to shake off the burden of being classified as "Eastern.""

Teama de izolare, de claustrare creaza nevoia de cautare a unui model care sa functineze ca o baliza. Modelul occidental pare sa fie modul cel mai simplu si cel mai la indemana in incercarea de depasire a conditiei.