conexiunea intre design si artele plastice; vorbim de o distinctie neta, influenta reciproca sau interdependenta?
Confuzia intre design si arta, precum si inabilitatea teoretico-practica de a diferentia cele doua notiuni sunt cauzate de ideea preconceputa potrivit careia artefactele manufacturate sunt opere de arta. Diferenta cruciala, totusi, consta in 121d315b faptul ca, obiectele de arta plastica sunt create, in general, de o singura persoana, artistul ce-si pune amprenta auctoriala asupra artefactelor, in timp ce aceasta regula nu e valabila si in cazul bunurilor manufacturate.
Atat conceperea, cat si producerea obiectelor permite artistului sa-si desfasoare autonomia, ceea ce a dus la credinta comuna ca principala functie a artei este sa dea frau liber creativitatii si imaginatiei; aceasta nu se aplica designului intrucat, in societatile de consum, principalul scop al producatorului care realizeaza obiecte (proces din care designul reprezinta o parte) este obtinerea de profit. Granita privind expresia imaginatiei artistice si creativitatii designerului incorporata in obiecte depinde de profitabilitatea obiectelor de design pentru producator.
A denumi designul industrial "arta" sugereaza ca designerii ocupa principalul loc in productie, ceee ce este o greseala de conceptie; designul este in legatura cu evolutia societatii - istoria designului este, de asemenea, istoria societatii, designul influentand si fiind afectat de procesele sociale si economice. Structuralistii considera ca problemele tuturor societatilor, determinate de contradictiile generate de diferenta dintre credintele oamenilor si experientele zilnice, sunt solutionate de inventarea notiunii de mit. Acest tip de conflicte apare atat in societatile primitive, cat si in cele dezvoltate, miturile inflorind in ambele in egala masura. De ex., in cultura european, paradoxul existentei saracilor, bogatilor si a inegalitatii lor sociale (care mentine credinta crestina a egalitatii) este filtrat in povestea Cenusaresei ce dovedeste egalitatea cu printul cel bogat (de ex. secretara se casatoreste cu seful). Astfel, paradoxul inechitatii devine putin important. Structuralistul francez Roland Barthes, in cartea "Mitologii", arata ca lucrurile aparent familiare semnifica un sumum de idei despre lume. Spre deosebire de mediile mai mult sau mai putin efemere, designul are capacitatea de a turna miturile intr-o forma solida si tangibila, astfel incat sa para a fi insasi realitatea.
Designul si profesiunea de designer ca individualitate au fost considerate de literatura de specialitate ca lucruri diferite ce au beneficiat de abordari cu tenta discriminatorie. De ex., Nikolaus Pevsner, in cartea sa "Pionierii designului modern" - una din cele mai cunoscute si influente volume de specialitate, stabileste un parcurs genealogic al arhitecturii si designului miscarii moderne. Accentul crucial pus pe persoana designerului ca profesionist a fost determinat, in special, de modul in care obiectele manufacturate au fost expuse in muzee si galerii. Incercarea surprinzatoare de a aborda mai degraba designul la nivel social, decat la nivel individual ii apartine teoreticianului Siegfried Gideon in lucrarea "Mechanization takes commnad" din anul 1948 in care incearca sa demonstreze ca designul a fost determinat de anumite idei dominante ale vremurilor. Cariera unor designeri priviti ca individualitati devine importanta. Obiectele designate incep sa devina obiecte-colectoare de idei si, de aceea, sa aiba acelasi statut ca operele de arta. Obiectele create de designeri recunoscuti si apreciati se vand la preturi substantial mai mari decat produsele fara autor. De ex., ibricele electrice fabricate de producatorul german AEG la inceputul secolului, deoarece erau semnate de Peter Behrens, sunt cumparate la preturi mult mai mari decat ibricele fara autor. Designerii incep sa scrie.
Relatia dintre designer - creator si antreprenorul - producator este decisiva pentru "nasterea" produselor, producatorul, de multe ori comanditar, fiind cel care decide si alege proiectul ce va intra in productie. De ex., producatorul British Leyland a respins in 1978 jumatate din duzina de prototipuri pentru masina care va deveni celebra sub numele de Mini Metro. Selectia designului ce va fi manufacturat este la fel de importanta ca o decizie de creatie a designerului. Pe de o parte, designul este determinat de idei si conditiile materiale asupra carora designerul nu are control, pe de alta parte, designul este rezultatul exercitarii autonomiei creative si originalitatii unui designer.
Acceptiunea moderna a designului se distinge de abordarea contemporana prin prisma criteriului - formal sau psihologic, subliminal - ca urmare a evolutiei tipului de societate si accentului pus pe individul-client-consumator; apare diferenta intre designul clasic (perceput la nivel de forma, linie, material) si designul actual emotional (accent pe experienta emotionala a utilizatorului ca urmare a interactiunii cu obiectul de design; vezi filosofia Philips Design, precum si filosofia lui Karim Rashid "Nu cred ca designul inseamna imbunatatirea sau rezolvarea problemelor, asta tine deja de retorica vechii scoli. Designul inseamna emotie, experienta, placere...").
|
