ERORILE ESTIMĂRII DISTRIBUŢIEI SPAŢIALE

ERORILE ESTIMĂRII DISTRIBUŢIEI SPAŢIALE

Estimarea distributiei spatiale a unei variabile este afectată în mod inevitabil de erori din cauza informatiei incomplete. Extraordinara variabilit 515h721f ate spatială a caracteristicilor unui proces natural nu poate fi descrisă fără erori decât dacă se fac măsurători în toate punctele domeniului spatial în care acesta este studiat.

Dacă am sti prin măsurători ce caracteristici are procesul studiat în fiecare punct al domeniului studiat obiectul estimării geostatistice ar dispare si geostatisticianul de asemenea. Din fericire pentru geostatisticieni acest lucru nu este posibil, din cauza costurilor prohibitive ale unei probări exhaustive.

Dispunând de un număr limitat de valori ale caracteristicii studiate trebuie să adoptăm un model de variabilitate spatială (variograma) despre care am văzut că este aproximativ, să acceptăm ipoteze de lucru care sunt adaptate mai mult sau mai putin datelor prelucrate (normalitatea, stationaritatea etc.), să ne asumăm un risc în estimările realizate (α - riscul erorii de genul I).

Studiul erorilor de estimare a distributiei spatiale are ca obiectiv reducerea acestora la minimum si se realizează în două etape distincte:

. calculul erorilor, etapă în care se utilizează kriging-ul pentru a extrage maximum de informatie din datele disponibile;

. reducerea erorilor calculate în etapa anterioară prin completarea datelor disponibile cu altele suplimentare.

3.1. CALCULUL ERORILOR

Este obligatoriu ca studiul erorilor să debuteze cu calculul acestora. Fazele acestei etape de prelucrare sunt următoarele:

. identificarea factorilor care determină mărimea erorii de estimare;

. definirea metodelor de reducere a erorilor de estimare;

. cuantificarea erorilor de estimare