NAVIGATIE ASTRONOMICA

Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

a.       Emisfera boreala

b.      Emisfera estica

c.       Emisfera vizibila

d.      Emisfera sudica

R:c

Declinatia unui astru se masoara pe ...... de la .. 19419v211t ....:

a.       Cercul vertical....ecuator

b.      Cercul orar....orizontul adevarat astronomic

c.       Primul vertical....ecuator

d.      Cercul orar....ecuator

R:d

Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

a.       Inaltime, distanta polara

b.      Unghi orar, unghi la pol

c.       Declinatie, unghi orar

d.      Unghi sideral, ascensie dreapta

R:d

Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:

a.       Paralelului de inaltime cu cercul orar

b.      Paralelului de declinatie cu cercul vertical

c.       Paralelului de declinatie cu cercul orar

d.      Paralelului de inaltime cu cercul vertical

R:c

Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:

a.       Este uniforma

b.      Este izocrona

c.       Este aparenta

d.      Este directa

R:d

Un astru la culminatie intersecteaza:

a.       Orizontul adevarat astronomic

b.      Meridianul superior, meridianul inferior

c.       Primul vertical estic, primul vertical vestic

d.      Ecuatorul ceresc

R:b

Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:

a.       Culminatiei superioare, culminatiei inferioare

b.      Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic

c.       Rasaritului, apusului

d.      Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers

R:c

Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:

a.       Numai cadranele de orizont SE, SW

b.      Numai cadranele de orizont NE, NW

c.       Toate cadranele de orizont

d.      Este invizibil

R:b

Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

a.       Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili

b.      Toti astrii au rasarit si apus

c.       Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus

d.      Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus

R:a

Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?

a.      

b.     

c.      

d.     

R:a

Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:

a.       Relevment adevarat

b.      Digresiune

c.       Elongatie minima

d.      Elongatie

R:b

Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23

a.       Solstitiu de iarna

b.      Echinoctiu de primavara

c.       Solstitiu de vara

d.      Echinoctiu de toamna

R:a

La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:

a.       20 martie, 22 iunie

b.      21 martie, 23 septembrie

c.       22 iunie, 23 septembrie

d.      22 iunie, 22 decembrie

R:b

Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:

a.       22 decembrie, 21 martie

b.      21 martie, 23 septembrie

c.       21 martie, 22 iunie

d.      22 iunie, 22 decembrie

R:b

Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:

a.       Mercur, Venus, Marte, Jupiter

b.      Venus, Marte, Jupiter, Uranus

c.       Venus, Marte, Jupiter, Saturn

d.      Marte, Jupiter, Saturn, Neptun

R:c

In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:

a.       Mercur, Jupiter

b.      Mercur, Venus

c.       Venus, Marte

d.      Jupiter, Saturn

R:b

Intre timpul locului t si timpul la Greenwich T al unui astru exista urmatoarea relatie:
a. t=T+l

2. t=T-α
3. t=T-l
4. t=T+τ

R:a

Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste:

a.       An sideral

b.      An calendaristic

c.       An tropic

d.      An solar mediu

R:c

Ziua solara madie este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al observatorului a....

a.       Soarelui mediu

b.      Punctului vernal

c.       Soarelui adevarat

d.      Unui punct fictiv pe sfera cereasca

R:a

O nava in deplasare spre est traverseaza meridianul de 180 la ora 21.00 din data de 30.06. Ce data se inscrie in jurnalul de bord la ora 24.00?

a.      

b.     

c.      

d.     

R:b

O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:

a.       La miezul noptii

b.      In momentul traversarii meridianului limita

c.       Indiferent la ce ora a bordului

d.      Nu se modifica

R:a

Pentru calculul unghiului orar al Soarelui adevarat cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:

a.       ta=Ta+α

b.      ta=Ta-α

c.       ta=Ta+λ

d.      ta=Ta-λ

R:c

Notatia "d" din tabla de interpolare si corectii cuprinsa in Efemerida nautica are urmatoarea semnificatie:

a.       Declinatie magnetica

b.      Variatia orara a declinatiei

c.       Semidimetrul Soarelui

d.      Variatia orara a unghiului orar

R:b

Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

a.       α Tauri

b.      α Canis Majoris

c.       α Virginis

d.      α Orionis

R:b

In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii punctului navei:

a.       Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie

b.      Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de intersectie la limita

c.       Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii favorabile de intersectie

d.      Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie

R:d

Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

a.       Colatitudine si inaltime

b.      Longitudine si timpul sideral al locului

c.       Latitudine si timpul sideral al locului

d.      Longitudine si declinatie

R:b

Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

a.       Reflexiei

b.      Refractiei

c.       Dublei refractii

d.      Dublei reflexii

R:d

Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii obtinute este:

a.       Cu orizontul

b.      Cu o stea de magnitudine mica

c.       Cu o stea de magnitudine mare

d.      Cu Soarele

R:d

Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:

a.      

b.     

c.      

d.     

R:a

Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este 2'.5 se:

a.       Reface calculul de control

b.      Reface controlul si reglajul sextantului

c.       Verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor

d. Determina din nou corectia sextantului

R:d

La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:

a.       Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor

b.      Eroare de gradare a limbului sextantului

c.       Eroare de gradare a tamburului sextantului

d.      Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului

R:a

Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:

a.       >h<70

b.      <h<70

c.       <h>70

d.      >h>70

R:b

Formula corecta pentru calculul latitudinii din inaltimea Stelei Polare cu Efemerida Brown este:

a.       ja=ha-1 +a₁-a₂-a₃

b.      ja=ha+1 +a₁+a₂+a₃

c.       ja=ha-1 +a₀+a₁+a₂

d.      ja=ha-a₀-a₁-a₂

R:c

Pentru reducerea erorilor accidentale in determinarea elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei metode:

a.       Repetarea observatiilor

b.      Observatii simultane efectuate de mai multi observatori

c.       Reducerea inaltimilor la acelasi zenit

d.      Serie de observatii

R:d

Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:

a.       Cerc de egala distanta

b.      Dreapta de inaltime

c.       Cerc de inaltime

d.      Izoazimutala

R:c

Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

a.       Punctul determinativ

b.      Polul ridicat

c.       Punctul estimat al navei

d.      Punctul subastral

R:d

Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimut limita este:

a.       ΔAz

b.      ΔAz

c.       ΔAz

d.      ΔAz

R:d

Pentru determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri diferenta de azimut recomandata este:

a.       ΔAz sau ΔAz

b.      Orice valoare

c.       ΔAz sau ΔAz

d.      ΔAz sau ΔAz

R:c

Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii succesive la Soare trebuie sa fie:

a.       ΔAz

b.      ΔAz

c.       ΔAz

d.      ΔAz

R:b

Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

a.       Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor

b.      Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor

c.       Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor

d.      Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor

R:a

Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?

a.       Cu tablele A.B.C.

b.      Logaritmic, cu formula ctg Z

c.       Prin masurare cu alidada

d.      Cu formula sin Z

R:b

Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:

a.      

b.     

c.      

d.     

R:c

Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:

a.       tf=tm-(lf-l

b.      tf=tm+lf

c.       tf=tm+(lf-l

d.      tf=tm-l

R:c

Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

a.       Primului vertical

b.      Meridianul ceresc al locului observatorului

c.       Orizontului adevarat astronomic al observatorului

d.      Ecuatorului ceresc

R:b

Ecuatia medie a timpului exprima:

a.       Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat

b.      Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu

c.       Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu

d.      Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a Soarelui

R:b

Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

a.       Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar

b.      Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar

c.       Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar

d.      Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina

R:a

Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

a.       La pol, sideral, distanta polara

b.      La zenit, paralactic, la pol

c.       La zenit, declinatia, distanta zenitala

d.      La pol, colatitudinea, inaltimea

R:b

Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:

a.       Eroarea in corectia sextantului

b.      Eroarea in estima

c.       Eroare de masurare a timpului

d.      Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie

R:b

Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?

a.       Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime

b.      Eroarea accidentala de masurare a inaltimii

c.       Eroarea in punctul estimat

d.      Eroarea in citirea cronometrului

R:c