ALTE DOCUMENTE
|
|||||||
SATELITI ARTIFICIALI
Orice corp ceresc fara lumina proprie este satelit . Este luminos sau obscur , natural sau artificial, graviteaza pe orbita circulara sau eliptica in jurul altui corp ceresc (cu masa mai mare decat a primului ) sub actiunea a doua forte egale is de sens contrar ( forta de atractie universala is centrifuga).
Si planetele sunt sateliti - ai Soarelui . Acestea sunt corpuri ceresti fara lumina proprie , sateliti ai Soarelui , care se vad pe cer sub forma unui punct luminos datorita luminii Soarelui . Exista 9 planete mari : MERCUR , VENUS , PAMANT , MARTE , JUPITER , SATURN , URANUS , NEPTUN , PLUTON .
Prin satelit artificial se intelege un corp creat de stiinta is tehnologia umana, care este lansat is plasat pe o orbita in jurul unui astru is evolueaza pe aceasta potrivit legilor mecanicii ceresti.
Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important. Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia is parametrii d 20520f53u e stare ai atmosferei inalte, radiatiile cosmice, influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii, comunicatiile la distante mari etc.
Teletransmisia cu ajutorul satelitilor artificiali face posibila legatura directa intre cele mai indepartate puncte ale globului. Perfectionarea tehnicii de telecomunicatii cu ajutorul satelitilor a permis extinderea aplicatiilor sale practice sub forma transmiterii unor programe educationale pentru tarile in curs de dezvoltare, precum is prin elaborarea unor sisteme informationale complexe.
De asemenea, se extinde din ce
in ce mai mult transmiterea la mari distante a programelor de televiziune.
Programele de televiziune priovenind din studiou sunt transmise prin releu pana
la antenele statiilor de emisie is transmise catre sateliti artificiali
specializati. Gratie emitatoarelor lor de bord, acesti sateliti retransmit
programele catre sol, unde sunt captate de antene mici, individuale sau de
antene colective. Televiziunea prin satelit prezinta importante avantaje fata
de televiziunea conventionala is anume acoperirea integrala a teritoriului is
receptie de calitate
De o larga raspandire se bucura in prezent is teledetectia spatiala, care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari, peliculelor fotografice, camerelor de filmat, sistemelor radar de dimensiuni mici is sistemelor automate de inregistrarea is transmitere a datelor de la bordul satelitilor.
Beneficiarii directi ai tehnicii de teledetectie spatiala sunt : geologia, geofizica, meteorologia, cartografia, hidrologia, agricultura, pescuitul, navigatia maritima is aeriana etc.
Aplicatiile cele mai importante din punct de vedere economic sunt : inventarierea suprafetelor cultivate, identificarea bancurilor de pesti, descoperirea depozitelor de substante minerale, supravegherea miscarii ghetarilor, elaborarea de prognoze meteorologice pe perioade mai indelungate, localizarea unor catastrofe, supravegherea padurilor etc.
Avantajele teledetectiei spatiale fata de teledetectia aeriana obtinuta cu ajutorul avioanelor, consta in obtinerea de imagine ale unor suprafete mult mai mari, precum is posibilitatea de a furniza imagine ale aceleiasi suprafete de teren la intervale scurte de timp, ceea ce permite urmarirea evolutiei in timp a unui anumit eveniment. Aceasta este deosebit de importanta in cazul unei calamitati naturale, cum sunt inundatiile, uraganele, cutremurele de pamant, incendiile de padure etc.
Existenta satelitilor artificialia permis dezvoltarea is folosirea practica a unei noi tehnologii de ghidare a navelor maritime si aeriene atat in domeniul civil cat is in cel militar, asa cum este dirijarea avioanelor cu raza mare de actiune, a bombelor, a rachetelor is a navelor maritive de suprafata sau in imersiune, catre punctele de desfasurare a actiunilor de lupta. In domeniul militar, satelitii mai sunt folositi ca sisteme de alarmare in cazul unui atac inamic sau direct ca arma, in sensul depozitarii la bordul acestora a unor incarcaturi de lupta destinate fie distrugerii unor arme similare de pe orbita, fie a unor tinte terestre.
Lansarea satelitilor is plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere.
O prima clasificare este in sateliti activi is sateliti pasivi. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu is de executare a telecomenzilor de la sol. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol.
Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este moduyl de transmitere al informatiilor :
in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ).
Din punct de vedere al altitudinii, satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine; cei plasati intre 5000 is 20000 m se numesc de medie altitudine; iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine.
O caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta, definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei, cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol.
O alta caracteristica importanta este aria de vizibilitate, adica domeniul de pe suprafata Pamantului din care satelitul poate fi obesrvat.
Primul satelit artificial a fost lansat de Uniunea Sovietica la 4 octombrie 1957 is s-a numit Sputnik 1. Avea o greutate de 83 kg is era echipat pentru a efectua masuratori de temperatura is presiune . Statele Unite a lansat primul satelit artificial Explorer 1 la 31 ianuarie 1958.
La sfarsitual anului 1983 evoluau pe orbita terestra aproape 5000 de sateliti artificiali.
Nu putem incheia fara a evoca cele doua evenimente, spectaculare, care l-au consacrat pe om ca astronaut is explorator al cosmosului. Este vorba de zborul lui Iuri Gagarin efectuat pe o orbita circumterestra la bordul navei spatiale sovietice Vostok 1, timp de 108 minute la data de 12 aprilie 1961 is de dabracarea lui Neil Armstrong pe Luna in cadrul misiunii spatiale americane Apollo 11 din data de 21 iulie 1969.
Din aprilie 1981 a inceput sa functioneze sistemul de transport spatial cu
mijloace recuperabile, de tipul navetei spatiale
In prezent, oamenii de stiinta depun eforturi pentru cunoasterea unor noi aspecte ale universului, pentru studierea multilaterala a biosferei, a scoartei Pamantului, precum is pentru aprofundarea cercetarii cosmosului, a proceselor extraterestre is a comportarii fiintei umane in spatiul interplanetar
Satelitii sunt folositi atat pentru explorare cat is in domeniul comunicatiilor. Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea, temperatura, is de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei, radiatia cosmica, numarul is marimea meteoritilor precum is intensitatea is directia campului magnetic al Pamantului.
Debutul satelitilor artificiali a fost facut de Sputnik 1, urmat de alti sateliti experimentali stiintifici is specializati, statii automate, selenare is interplanetare, nave cosmice, statii orbitale. Exponentii reprezentativi: Sputnik, Cosmos, Explour, Vanquad, Discoverer, ATS, OV, Lunnik, Luna, Pionee, Mars, Venus, Mariner.
Cateva sute de sateliti au fost lansati, mai ales de
S.U.A is de U.R.S.S., pana in 1983, cand European Space Agency a inceput lansarile de la un centru spatial din
La sfarsitul anului 1986, din peste 3500 de sateliti lansati dupa Sputnik, aproape 300 se aflau inca in functiune. Multi dintre acestia erau sateliti de comunicatie, folositi in telefonie is in transmiterea datelor digitale is imaginilor de televiziune. Satelitii meteorologici fotografiaza Pamantul regulat in lumina normala is in infrarosii is ofera date statiilor meteorologice de pe Pamant, acestea permitand prevederea conditiilor atmosferice din jurul Globului. Satelitii de navigatie permit determinarea pozitiei pe mare cu eroare de sub 10 m ( 33ft ), ajutand de asemenea navigatia prin localizarea ghetarilor is a curentilor oceanici. SARSAT ( Search and Rescue Satellite System ) monitorizeaza semnalele de urgenta de pe nave is avioane prin intermediul unei retele formate din trei sateliti americani ( NOAA -9, 10,11 ) is doi care au fost lansati de fosta U.R.S.S.
Instrumentele astrologice de la bordul satelitilor sunt folosite pentru a observa fenomene imposibil de observat de pe Pamant din cauza absorbtiei radiatiilor in atmosfera. Un mare numar de surse de raze X au fost descoperite folosind detectoare de raze X is telescoape.
Oservarea radiatiilor ultraviolete is detectarea razelor r emise de corpurile ceresti sunt de asemenea posibile. In anul 1983, cu satelitul IRAS, astronomii au facut primele observatii detaliate cu privire la centrul galaxiei noastre.
Satelitii artificiali sunt alimentati cu energiei solara, de baterii care folosesc cel mai des acest tip de energie, is in multe cazuri de generatoare nucleare. Satelitii sunt echipati cu radio-emitatoare pentru transmiterea datelor aflate cu ajutorul instrumentelor de la bord, cu radio-receptoare, is circuite electronice pentru stocarea datelor, precum is cu echipament de control ca radarul is sisteme capabile sa detecteze stele.
Satelitii sunt plasati in orbita pe rachete. Pentru areduce costurile de lansare, NASA a construit navete spatiale care pot transporta sateliti is pot sa-i lanseze pe orbita. O asemenea naveta poate sa-I retraga de pe orbita is sa-i repare, pregatindu-i pentru relansare sau ii poate readuce pe Pamant. Pentru misiuni viitoare posibilitati dovedite pentru prima oara intr-o misiune din 1984.
|
