ALCHIMIE-arta (stiinta) de a transforma metalele Īn argint sau aur
- este definitia ce sa da Īn mod obisnuit alchimiei, dar vom vedea
ca alchimia este mai mult decāt atāt.
Textele vechilor alchimisti arata ca " acesti oameni nu erau interesati
sa faca aur si nu vorbeau Īn realitate de metalul pretios de culoare
galben stralucitoare pe care noi Īl numim aur. Chimistul care examineaza
aceste tratate Īncearca aceiasi impresie ca si zidarul care ar vrea
sa gaseasca informatii practice despre zidarie Īntr-o lucrare francmasonica"
Istoricii stiintelor deosebesc trei epoci Īn formarea alchimiei greco
egiptene:
1. epoca retetelor tehnice, referindu-se la operatile de combinare,
de colorare si de imitare a aurului ( de exemplu Papirusurile din Leyden
si Stockholm, care dateaza din sec. III Ī.e.n.);
2. epoca filosofica, inaugurata, foarte probabil, de Bolos din Mendes
( sec. II Ī.e.n.);
3. epoca literaturii alchimice propriu-zise, aceea a lui Zosima (sec.
III-IV).
Incepānd cu secolul al III-lea e.n., gnosticul Zosima Panopolitanul
a dezvoltat chrysopea, "arta sacra de a face aur". Spre deosebire de
predecesorii lor, el si contemporanii lui au urmarit Īn egala masura
un scop mistic cāt si material, legānd aceasta arta de misterele templelor
egiptene.
Alchimia a fost practicata si Īn China antica, prima carte a unui
autor alchimic chinez, care a aparut Īn secolul al VI-lea e.n., putānd
fi considerata mai degraba un comentariu simbolic pentru I-King, ceea
ce este relevant pentru faptul ca, Īn China, specialistii alchimiei,
reprezentati de taoisti, au evoluat spre "alchimia interioara" care
avea mai multe exercitii spirituale decāt exercitii chimice.
Primele traduceri Īn latineste ale operelor alchimice pastrate sau
redactate din araba, dateaza din secolul al XII-lea. Intre cele mai
celebre, Tabula Smaragdina, atribuita lui Hermes, se bucura de o celebritate
considerabila. In aceasta carte se afla celebra formula care ilustreaza
solidaritatea dintre hermetism si alchimie: "Toate cele din Inalt sunt
asemeni cu toate cele de jos , toate cele de jos sunt asemeni cu toate
cele de sus, pentru ca sa savārseasca miracolul Unitatii".
Grecii, arabii si occidentalii din Evul Mediu ramān creatorii alchimiei
traditionale, un ansamblu complex de notiuni metafizice si de procedee
de lucru prin care se urmarea transmutarea metalelor (trecerea unui
metal imperfect la starea perfecta).
Alchimistii au fost urmariti si persecutati de Inchizitie la fel
cu vrajitorii si ereticii ceea este surprinzator deoarece, Īn laboratoarele
lor, Īncepeau Īntotdeauna prin a se ruga si a-si purifica sufletul
Īnainte de lucru. Ca nu este vorba doar de operatii de laborator este
un lucru dovedit prin accentul care se pune pe virtutiile si calitatiile
alchimistului: acesta trebuie sa fie sanatos, modest, rabdator, pur;
el trebuie sa aiba mintea libera si Īn consonanta cu opera; trebuie,
deopotriva, sa opereze si sa mediteze, sa-si purifice fiinta.
In
secolul XVI
ramuri a alchimiei numita voarhadumia, care avea Īn vedere atāt transmutarea
metalelor cāt si alchimia din punct de vedere metafizic, cautānd
Īn operatiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de aur ratiunea
de a fi a lucrurilor create, legile secrete ale materiei si posibilitatea
de transcendere a sufletului si a trupului.
In 1645, William Salmon defineste, Īn Dictionnaire hermetique, cuvāntul
filozofie Īn acest fel: "Nume care se da stiintei sau artei care ne
Īnvata sa facem piatra filozofala." Alchimistii se considerau filosofi,
adevarata filosofie avānd ca scop Marea Opera, adica pregatirea pietrei
filozofale care va transforma metalele imperfecte Īn aur. Aceasta piatra
este un medicament absolut care-ti asigura sanatate si viata lunga
daca Īnghiti cāte putin, de doua ori pe an, Īntr-un amestec cu o pasta
speciala.
Eforturile depuse de alchimisti de-a lungul secolelor nu par a fi
fost Īncununate de succes, toate demonstratiile practice realizate
de acestia dovedindu-se Īn final a nu fi fost decāt niste scamatorii.
Si totusi, Īn ciuda impostorilor, independent de reusita sau de esec,
alchimistii au facut numeroase descoperiri stiintifice de care beneficiem
si astazi.
Dintre clasicii literaturii alchimice este de mentionat Valentin
Andreae (1586-1654). Cea mai buna opera a sa este un roman alegoric,
aparut Īn 1616, Chymische Hochzeit: Christiani Rozenkreutz anno 1459
(Nunta chimica a lui Cristian Rozenkreutz) Īn care povesteste cum Īntemeietorul
legendar al Rozei-Crucis a gasit piatra filozofala; sub fiecare episod
sunt ascunse indicatii tehnice. Povestitorul, Rosenckeutz, invitat
la nunta lui Sponsus cu Sponsa, trece printr-o padure unde trebuie
sa aleaga Īntre patru drumuri, dintre care unul duce la moarte iar
celelalte trei sunt pline de pericole; nici unul nu putea fi refacut
Īn sens invers. Incercānd sa elibereze un porumbel atacat de un corb,
urmeaza un drum , fara a-l fi ales Īn mod special, ajunge cu greutate
la castelul regal. Acolo, mesenii, nobilii si oamenii de rānd trebuie
sa fie cāntariti Īn Balanta Artistilor pentru a se sti daca sunt demni
de a fi prezentati regelui. Rozenkreutz, trecānd cu bine proba, asista
la o ceremonie Īn timpul careia au loc funerariile a sase persoane
regale, se decapiteaza un urias negru, capul sau fiind folosit la Īncalzirea
unui cuptor Īn care se cloceste un ou. Din acest ou iese o pasare neagra
care este asezata Īntr-o baie alba ca laptele; ea Īsi pierde acolo
toate penele iar lichidul devine albastru. Toate numele din aceasta
povestire recomanda dozajele necesare pentru Marea Opera; initialele
de pe medalii, inscriptiile de pe ziduri, ghicitorile care sunt spuse
asistentei sunt alte moduri voalate de a arata ordinea si rezultatul
operatiilor. In cea de-a saptea zi, Rozenkreutz, numit de rege Cavaler
al Pietrei de aur, depune juramānt ca va respecta cele cinci porunci
ale acestei demnitati si scrie Īntr-un registru: SUMMA SCIENTIA NIHIL
SCIRE (Stiinta suprema este de a nu sti nimic), ceea ce nu vrea sa
spuna ca stiinta este zadarnica, ci ca adevaratul savant trebuie sa
actioneze ca si cānd n-ar sti nimic si sa caute mereu.
Un rol important Īn dezvoltarea alchimiei experimentale a
avut si cunoscutul fizician Isaac Newton. El a experimentat Īn laboratorul
lui operatiile descrise Īn vasta literatura alchimica, Īntr-o masura
neatinsa vreodata nici Īnainte , nici dupa el. Newton spera sa descopere
cu ajutorul alchimiei structura microuniversului ca sa-si poata omologa
sistemul cosmologic. Predecesorul lui, Robert Fludd a sustinut aceiasi
idee fiind convins ca cunoasterea microcosmosului - adica a trupului
omenesc - ne releva structura Universului si ne calauzeste Īn cele
din urma
Īnaintezi mai departe pe drumul cunoasterii de Sine.
Revenirea cea mai spectaculoasa a alchimiei Īn secolul XX se datoreaza
lui C.C.Jung care, Īn 1928, la cincisprezece ani dupa despartirea sa
de Freud, a Īnceput sa studieze sistematic vechile texte ermetice,
ceea ce l-a dus, Īn 1944, sa arate Īn lucrarea "Psychologie und Alchemie",
ce resurse oferea simbolica alchimiei unui psihoterapeut, plecānd de
la "ipoteza ca Īn psihic exista un scop final si, ca sa zicem asa,
independent de conditiile exterioare". Die Psychologie der Ubertragung
(Psihologia transferului), 1946, este un comentariu alchimic asupra
libidoului, Īncercānd sa "aprofundeze sexualitatea dincolo de semnificatia
ei personala si de importanta ei ca functie biologica si sa-i explice
latura ei spirituala"
In aspectele sale cele mai profunde, alchimia traditionala ascunde
secrete care ar trebui Īntelese Īn perspectivele generale ale tantrismului.
Calea Īn cuplu figureaza Īn Īntregime printre itinerariile propuse
de traditia alchimica, Īn anumite cazuri cuplul format de alchimist
si iubita sa Īmprumutānd cu adevarat o multitudine de valente din calea
tantrica. Alchimistii au descoperit de-a lungul secolelor, asemeni
adeptilor tantrici sau taoisti, ca energia ce se degaja Īnaintea, Īn
timpul si dupa o fuziune amoroasa poate fi controlata si canalizata
pentru a ne transforma din punct de vedere spiritual. Cānd Keneth Grant
a scris ca "metalele alchimistului erau substante vii" el s-a referit
de fapt la secretiile erotice.
Exista Īn aceasta privinta o foarte ciudata lucrare, compusa doar
din planse simbolice
si publicata de
in quo tamen tota Philosophia hermetica, figuris hieroglyphicie depinquitur"
(Cartea Muta, Īn care, totusi, sunt descrise toate operatiile Filosofiei
hermetice). Autorul acestei stranii lucrari, care se ascunde sub pseudonimul
Altus, era alchimistul francez Soulat, domn de Maretz. Mutus Liber
are reputatia de a contine toate secretele practice care permit alchimistilor
realizarea progresiva a Marii Opere Hermetice. Frumoasele imagini din
Mutus Liber Īnfatiseaza pe alchimist si pe iubita sa pe cale de a savārsi
operatii bine determinate, ca: pregatirea si amestecarea substantelor
minerale anumite, supravegherea lentei coaceri a materiei prime etc.
Dar acest nivel de "lectura" nu este singurul. Simultan cu operatiile
materiale, Marea Opera alchimica presupune exercitii spirituale speciale,
Īntotdeauna realizate Īn directa corespondenta cu ele. Aceasta asceza
hermetica occidentala este Īntru totul analoga tehnicilor secrete de
vizualizare si de eliberare utilizate Īn tantrismul hindus si buddhist.
De unde necesitatea de a Īnvata sa
se descifreze imaginile de pe doua nivele complementare -material
si spiritual. Femeia care opereaza Īmpreuna cu sotul ei va putea reprezenta
astfel totodata si tovarasa corporala (care ajuta de-a lungul lucrului)
si partea feminina a sufletului, cu care alchimistul va realiza uniunea
mistica. Gravura finala reprezinta suprema eliberare atinsa de catre
adept, cand corpul sau fizic (figurat prin cadavrul de pe pamānt) va
fi Īnlocuit de un corp de slava.
In concluzie, Īn afara unei alchimii exoterice (exterioare) ce urmarea
transmutarea unor anumite substante Īn altele - ce de fapt este precursoarea
chimiei de astazi - exista alchimia esoterica ( interioara) ce a avut
ca scop transformarea (transmutarea) constiintei primare ( metalele
impure) Īn constiinta divina (metale pure) cu ajutorul trezirii energiei
infinite din fiinta - kundalini ( piatra filosofala).
|
