ALTE CATEGORII DE INDICI TOPOLOGICI
4.1. Indicele Electropic
Yee si colaboratorii [268] introduc in literatura de specialitate un nou indice informational numit electropie. Acest indice se poate defini cu ajutorul ecuatiei 182:
unde N este numarul total de atomi din molecula iar Ni reprezinta numarul mediu de atomi dintr-o categorie de atomi.
4.2. Indicii electrotopologici de stare E
Kier si Hall definesc [269, 270] o noua categorie de indici topologici numiti indici electrotopologici de stare (stare-E) bazati pe invariantii grafurilor pentru fiecare atom din molecula.
Variabila de stare-E codifica starea electronica intrinseca a unui atom care este influentata de mediul electroni al tuturor atomilor.
Si = Ii + j Iij (183)
in care Ii reprezinta intrinseca de stare pentru atomul i iar ij reprezinta perturbarea lui Ij la Ii si se calculeaza cu relatia : ij = (Ii - Ij) / Dij2.
Acesti indici electrotopologici de stare au fost utilizati in modelari ale punctelor de fierbere si temperaturii critice pentru mai multe categorii de compusi [270, 271].
4.3. Indicele de flexibilitate a legaturii
Kier dezvolta [236] un indice de flexibilitate general pentru cuantificarea flexibilitatii moleculei. Acesta se bazeaza pe marimea moleculei, ramificare sau continutul in heteroatom 626n139g i. Acest indice este stocat ca proprietate moleculara globala in registrul de substante CAS (Chemical Abstracts Service si poate fi utilizat in cautarea diferitilor compusi in respectivul registru [272].
Indicele se calculeaza cu ajutorul indicilor de forma moleculara 1k si 2k [236-239] :
= 1k2k / NA (184)
k =(NA + a - 1)( NA + a - 2)2 / (p1 + a)2 (185)
k =(NA + a - 1)( NA + a - 2)2 / (p2 + a)2 (186)
a = j[(rj / r(sp3)) - 1] (187)
unde NA reprezinta numarul de atomi (fara H), rj este raza covalenta a atomului j, r(sp3) este raza covalenta a unui atom de C(sp3), p1 este numarul de cai de lungime 1 din graful fara hidrogen, p2 este numarul de legaturi duble.
Indicele 1k codifica numarul de atomi din molecula si ciclicitatea relativa iar indicele 2k descrie ramificarea si densitatea spatiala a moleculei.
Pentru a se usura cautarea in registrul de substante CAS (Chemical Abstracts Service) a unor molecule cu proprietati dorite au fost definit si doi indici de flexibilitate locala [273].
Indicele de flexibilitate simpla locala (LS) se poate defini cu ajutorul ecuatiei 188:
LSij = SPN - (NRB + 0.75BX + 0.50BY) / 2 (188)
in care SPN este numarul de centri in cea mai scurta cale dintre atomii i si j, NRB este numarul de legaturi nonrotabile, BX este numarul de atomi ramificati de care sunt legati alti patru atomi diferiti de H iar BY este numarul de atomi ramificati de care sunt legati alti trei atomi.
Indicele de flexibilitate globala locala (LS) se poate defini cu ajutorul ecuatiei 189:
Avand la baza indicele de flexibilitate definit de Kier, Lieth defineste [274] un alt indice de rigiditate a legaturii cu ajutorul relatiei 190:
KB i (190)
in care KB reprezinta rigiditatea Kier a legaturii, i reprezinta parametrul de flexibilitate Kier pentru un fragment molecular i iar este flexibilitatea Kier.
Acest indice a fost utilizat cu succes in caracterizarea flexibilitatii respectiv rigiditatii diferitelor tipuri de legaturi din compusii organici.
4.4. Indicele de chiralitate F
Chiralitatea 3-D se refera de fapt la chiralitatea obiectelor tridimensionale in spetiul tridimensional si se refera la asimetria moleculara care este reflectata in diferentele dintre un obiect si imaginea sa in oglinda(enantiomer).
Situatia este mult mai putin complicata in cazul spatiului bidimensional.
Pentru a cuantifica contributia asimetriei atomice asupra chiralitatii bidimensionale, M. Randic propune [275] un invariant teoretic al grafului numit indicele de chiralitate F care se poate calcula cu ajutorul ecuatiei 191:
F ai / n3 (191)
in care n este numarul de atomi din molecula (cu exceptia H) iar ai reprezinta asimetria atomului i.
In Figura 71 este prezentata diagrama moleculara pentru benzantracen (71a), imaginea sa in oglinda (71b) si sumele atomice obtinute din sumele partiale bazate pe codurile binare (71c).
71a 71b
71c 71d
Figura 71. Diagrama moleculara pentru benzantracen (71a), imaginea sa in oglinda (71b) si sumele atomice obtinute din sumele partiale bazate pe codurile binare (71c).
Contributiile asimetriei atomice pentru benzantracenul prezentat in Figura 71 sunt: 143 + 23 + 23 + 23 + 83 + 143 + 23 + 203 + 263 - 103 - 43 - 43 - 103 - 223 - 163 - 103 - 43 = 12672. Prin normalizarea sumei se obtine F = 12672 / 183 = 2.17284. Valoarea -2.17284 corespunde imaginii in oglinda a benzantracenului.
M. Randic propune [276] si o generalizare a indicelui de chiralitate F considerandu-se puterile superioare ale asimetriei atomice.
4.5. Indicele excentric de conectivitate
Excentricitatea E(i) unui varf i dintr-un graf G reprezinta distanta de la varful i la cel mai indepartat varf din respectivul graf G.
E(i) = max d(i,j), jєG (192)
O definitie mai generalizata a excentricitatii a fost data de Petitjean [277].
Pe baza definitiei excentricitatii, Madan si colaboratorii definesc [278] un nou indice numit indicele excentric de conectivitate c care reprezinta suma produsului dintre excentricitatea E(i) si gradul fiecarui varf dintr-un graf molecular fara hidrogen avand N varfuri:
unde E(i) reprezinta excentricitatea iar V(i) reprezinta gradul varfului i.
Indicele c prezinta o putere de discriminare inalta si a fost utilizat in modelarea activitatii analgezice a unor piperidinil metil esteri si metilen metil esteri [279], a refractiei molare pentru un set de 48 de compusi chimici heterogeni continand eteri, amine si alcooli [280] sau a punctelor de fierbere in cazul unor amine primare si secundare cand se obtin coeficienti de corelare mai mari de 0.900 [278, 280].
4.6. Indicele superpendentic
Recent in literatura de specialitate a fost definit de catre Gupta si colaboratorii [281] un nou indice numit indicele superpendentic ∫p. Acest indice este calculat din matricea pendentica Dp care reprezinta o submatrice a matricei de distante obtinuta prin retinerea coloanelor corespunzatoare varfurilor pendentice (varfuri conectate prin cel mai mic numar de muchii). Pentru un graf cu N varfuri, indicele ∫pse poate defini cu ajutorul ecuatiei 194:
unde P(i,j) reprezinta lungimea drumului ce contine cel mai mic numar de muchii dintre varfurile i si j din graful G.
Utilitatea acestui indice a fost investigata in corelari cu activitatea antiulcer a unor derivati de 2-guanidino-tiazoli-4-substituiti [281] cand se obtin rezultate bune.
4.7. Indicele PI
Pentru a imbunatati coeficientii de corelare in care au fost implicati indicii Wiener W(G) si Szeged Sz(G), Khadikar si colaboratorii definesc [282] un nou indice topologic numit indicele Padmakar-Ivan (PI). Fata de indicele Sz(G), indicele PI are avantajul ca nu coincide cu indicele Wiener W(G) pentru moleculele aciclice. Puterea de discriminare a acestui indice este similara cu a indicilor W(G) si Sz(G).
Pentru un graf G, daca o muchie ,,e'' leaga varfurile u si v se poate scrie: e = uv. Se pot defini asadar doua cantitati: neu(e|G) respectiv nev(e|G). neu(e|G) reprezinta numarul de muchii ce se leaga pe drum inchis de varful u iar nev(e|G) reprezinta numarul de muchii ce se leaga pe drum inchis de varful v.
PI = PI(G) = [neu(e|G) + nev(e|G)], e E(G) (195)
Un domeniu in care indicele PI este utilizat cu succes este cel al sistemelor benzenoide. Dintre aceste sisteme benzenoide cele mai investigate sunt poliacenele liniare, motiv pentru care Khadikar si colaboratorii definesc [283] o noua forma a indicelui PI pentru aceste sisteme. Pentru definirea indicelui PI se considera Figura 72:
Figura 72. Sistem poliacenic utilizat in definirea indicelui PI
Asa cum se observa din Figura 72, muchiile e0, e1,...,er se numesc muchii verticale si se noteaza cu VE. Muchiile ei' si ei'' (i = 1, 2,..,n) se numesc muchii neverticale si se noteaza cu NVE. Suma muchiilor verticale si neverticale se noteaza cu m = VE + NVE .
Cu ajutorul notatiilor prezentate se poate defini indicele PI cu ajutorul relatiei 196:
PI = (VE)(NVE) + (m-2)NVE (196)
In Tabelul 21 sunt prezentati parametrii pentru primele 20 de poliacene si valorile indicelui PI calculate cu ajutorul ecuatiei 196.
Poliacena |
L |
n |
NVE |
VE |
NVE + VE |
PI |
L1 | ||||||
L2 | ||||||
L3 | ||||||
L4 | ||||||
L5 | ||||||
L6 | ||||||
L7 | ||||||
L8 | ||||||
L9 | ||||||
L10 | ||||||
L11 | ||||||
L12 | ||||||
L13 | ||||||
L14 | ||||||
L15 | ||||||
L16 | ||||||
L17 | ||||||
L18 | ||||||
L19 | ||||||
L20 |
Tabelul 21. Parametrii pentru primele 20 de poliacene si valorile indicelui PI calculate cu ajutorul ecuatiei 196
Daca se considera numarul de hexagoane din structura moleculei, h, estimarea indicelui PI este si mai usoara.
VE = h + 1, NVE = 4h, m = 5h + 1 si luand in considerare ecuatia 196 se obtine PI = 24h2.
Indicele PI a fost utilizat cu succes in modelarea punctelor de fierbere, a refractie molare (MR), volumelor molare (MV), parachorului (PR) si polarizabilitatii ( ) pentru o serie de alcani si cicloalcani [282]. De asemenea indicele PI a fost utilizat in corelatii cu presiunea de vapori a unor policloro-bifenili sau cu activitatea inhibitorie (log 1/C) asupra A. niger a unor alcooli benzoilici substituiti cand se obtin coeficiente de corelare ridicate [282].
Indicele PI calculat cu ajutorul ecuatiei 196 a fost utilizat in modelarea logaritmului coeficientului de partitie octanol-apa (logP) in cazul poliacenelor L1-L20 cand se obtine un coeficient de corelare r = 0.971 [283].
4.8. Indicii Axi
Pentru descrierea structurilor moleculare care contin si heteroatomi, legaturi multimple sau inele au fost propusi de Xu si colaboratorii [284] trei indici topologici al caror mod de calcul este prezentat in cele ce urmeaza in cazul 2-metilbutanului.
Cei trei indici au ca sursa urmatoarele trei matrici:
In Figura 73 este prezentat graful 2-metilbutanului (73a) si cele 3 matrici caracteristice (73b-d).
73a 73b 73c 73d
Figura 73. Graful 2-metilbutanului si cele 3 matrici caracteristice [284]
Din matricile prezentate in Figura 73 (73b-d) se obtin alte trei matrici G1-G3 prin adaugarea a doua coloane. Elementele din prima coloana reprezinta a matricilor G1-G3 reprezinta radacina patrata agradelor varfurilor iar elementele din coloana a doua a matricilor G1-G3 reprezinta radacina patrata a razelor van der Waals (VDW) a atomilor.
Din matricile G1-G3 se obtin alte trei matrici Z1-Z3 cu ajutorul formulelor urmatoare: Z1 = G1'.G1 ; Z2 = G2'.G2 ; Z3 = G3'.G3 in care G1'-G3' sunt transpusele matricilor G1-G3 [284].
In Figura 74 sunt prezentate matricile G1-G3 respectiv Z1-Z3 in cazul grafului 2-metilbutanului (Figura 73a).
Figura 74. Matricile G1-G3 respectiv Z1-Z3 in cazul grafului 2-metilbutanului (Figura 73a) [284]
Se pot defini asadar cei trei indici astfel:
Ax1 max1 Ax2 = max2 Ax3 = max3 (197)
unde λmax1-λmax2 sunt cele mai mari valori proprii din matricile Z1-Z3.
Pentru 2-metilbutan valorile celor trei indici calculate cu ajutorul ecuatiei 197 sunt:
Ax1 Ax2 = 14.8963, Ax3 = 14.8237
Valorile indicilor Ax1 - Ax3 au fost testate in corelari cu punctele de fierbere a 39 alcani C2-C8 sau a unor alcooli cand se obtin coeficienti de corelare mai mare de 0.950 [284]. De asemenea indicii Ax1 - Ax3 sunt utilizati in modelari ale logaritmului coeficientului de partitie octanol-apa (logP) in cazul unor barbiturati sau modelarea toxicitatii unor derivati aromatici ce contin azot cand de asemenea coeficientul de corelare r este mai mare de 0.970 [284].
4.9. Indicele Xu
Matricea de adiacenta A respectiv matricea de distante D reprezinta sursa de constructie a unui nou indice topologic Xu [285]. Pentru un graf G cu N varfuri, acesta se poate defini cu ajutorul ecuatiei 198:
Xu = N1/2logL = N1/2log( visi visi (198)
in care L reprezinta distanta topologica medie de valenta, sumarea se face peste toate varfurile i iar N reprezinta numarul de varfuri din graful G.
In Figura 75 este prezentat modul de constructie al indicelui Xu pentru graful 2-metilbutanului prezentat in Figura 73a.
75a 75b 75c 75d
Xu = 51/2log[(1.82 + 3.52 + 2.62 + 1.92 + 1.82) / (1.8 + 3.4 + 2.6 + 1.9 + 1.8)] = 1.8681
Figura 75. Matricea de adiacenta (75a), matricea gradului varfurilor (75b), matricea de distante (75c), matricea sumei distantelor (75d) si valoarea indicelui Xu pentru 2-metilbutan
Noul indice a fost utilizat cu bune rezultate in modelarea unor proprietati fizice ale alcanilor cum ar fi: punctele de fierbere, temperatura critica, volumele van der Waals, constantele van der Waals si caldura de vaporizare [285].
|