Acetilena (etina), C2H2 , primul reprezentant
al clasei alchine, nu se gaseste libera
în
natura. 23523f53x
Ea se prepara prin descompunerea carburilor metanului ,
îndeosebi prin hidroliza carburii de calciu (carbid), CaC2, cu
ajutorul apei.
C HOH C - H
Ca + → + Ca(OH)2
C HOH C - H
Carbidul
reactioneaza violent cu apa, reactia este puternic
exoterma. Carbura de calciu este una din putinele substante, în
care apar ioni de carbon; ea este o carbura ionica compusa din
ioni C2 2- si Ca 2+. Scrisa în
forma ionica ecuatia de mai înainte are urmatorul aspect:
Ca 2+ - C ≡ C - + 2H - OH → HC≡CH + Ca 2+ + 2HO -
Carbura de calciu poate fi considerata un compus de substitutie al acetilenei (hidrogenul este înlocuit cu calciu), numit acetilura. Carbura de calciu poate fi obtinuta în cuptorul electric prin reactia dintre dioxidul de calciu (var nestins) si carbune, dupa reactia:
25000 C
CaO + 3C CaC2
+ CO
Procedeul de obtinere al acetilenei din carbura de calciu este ieftin si comod, el putând fi practicat la scara industriala . Acetilena bruta contine cantitati variabile de imparitati, mai ales hidrogen fosforat, hidrogen arseniat, hidrogen sulfurat, amoniac, provenite din varul si carbunele folosite la prepararea carbidului; aceste impuritati îi imprima mirosul neplacut.
Acetilena este un gaz incolor , care are punctul de fierbere la -840C. În stare pura are un miros particular, eterat. Este putin solubila în apa, dar creste odata cu presiunea. Este solubila în alcool, eter si mai ales acetona. Arde la presiune obisnuita cu o flacara foarte fumegânda; în exces de aer flacara este fierbint, vie si mult mai luminoasa decât a alchenelor si alcanilor, ceea ce explica prin continutul mai mare în carbon al acetilenei fata de etilena si etan. La arderea completa, temperatura flacarii de acetilena în oxigen poate ajunge la circa 30000C, cea mai înalta temperatura realizata în mod practic prin arderea unui gaz.
|
|
Proprietatea |
Ecuatia reactiei |
Modul de lucru |
Observatii |
|||||||
|
+ Br2 |
Aditia bro-mului la a-cetilena |
HC≡CH +Br2 →BrHC CHBr 1,2 dibrometena BrHC CHBr Br2HC-CHBr2 1,1,2,2 tetrabrometan |
Se introdu-ce într-o eprubeta 10-15ml solutie diluata de apa de brom. Într-o alta eprubeta se introduc 10-15ml tetraclo- rura de C si 2,3 picaturi de Br. În fiecare epru- beta se barbo-teaza print-un tub de aductie acetilena. |
Solutiile de Br se deco-loreaza; mai repede cea de tetraclo-rura de C decât cea de apa. |
|||||||
|
KMnO4 KMnO4 |
Oxidarea acetilenei cu solutie apoasa de KMnO4 |
COOHCH≡CH + 4[O] COOH acid oxalic C2H2 + 5/2 O2 → 2 CO2 +H2O + Q |
Într-o eprubeta se introduc 5ml solutie 1% de permanganat de potasiu si 2ml solutie 2ml de carbonat de sodiu. În acest amestec se bar-boteaza acetile-na. |
Oxidata e- nergic acetil-ena arde cu degajarea u-nei mari can-titati de cal-dura. Culoarea violeta a a-mestecului dispare foar- repede. |
|||||||
|
|
Reactia de substitutie a acetilenei cu Ag din reactivul Tollens |
CH C: - Ag+ +2[Ag(NH3)2]OH→ +4NH3+2H2OCH C: - Ag+ |
Se prepara mai întâi sarea complexa solu-bila de Ag: hi-droxidul di-amino Ag. Se folosesc 2 pa-hare conice de 50ml: într-unul se introduc 3g de azotat de Ag si 30ml de apa distilata, în celalalt 3g hidroxid de Na si 30ml de apa distilata. Înainte de în-trebuintare se amesteca volu-me egale din cele 2 solutii si se adauga, în picaturi, hidro-xid de amoniu solutie 5% pâna la dizol-varea completa a precipitatului brun de hidro-xid de Ag for-mat initial. Într-o eprubeta curata se intro-duc 10ml de Tollens si se barboteaza un curent de aceti-lena. |
Se formea-za un preci-pitat alb-galbui de actilura de argint, Ag2C2 Se filtreaza precipitatul si o portiu-ne mica se pune pe o sita de azbest. La încalzirea a-cesteia se produc mici explozii. |
Bibliografie
Albu C.D., Petrescu O., Cosma I., Chimie, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992
|
