CLASA FOSFATI

CLASA FOSFAŢI

13.1 Clasificare

I. FOSFAŢI ANHIDRI NORMALI

Tipul A(XO₄) Xenotim Y(PO₄)

Monazit (Ce, La, Y)(PO₄)

II.FOSFAŢI HIDRATAŢI ACIZI

Tipul AH(XO₄)∙xH₂O Grupa brushitului Brushit CaH(PO₄)∙2H₂O

Farmacolit CaH(AsO₄)∙2H₂O

III.FOSFAŢI HIDRATAŢI NORMALI

Tipul AB₂(XO₄)₂∙xH₂O Grupa vivianitului Vivianit Ca₃(PO₄)₂∙8H₂O

IV. FOSFAŢI ANHIDRI CU HIDROXIL SAU HALOGEN

1.Tipul A₅(XO₄)₃Z_q Grupa apatitului Fluorapatit Ca₅(PO₄)₃F

Clorapatit Ca₅(PO₄)₃Cl

Hidroxilapatit Ca₅(PO₄)₃(OH)

Carbonatapatit Ca₁₀(PO₄)₆(CO₃)∙H₂O

2.Tipul (A,B)₃(XO₄)₂Z_q Lazurit (Mg, Fe²⁺)Al₂(PO₄)₂(OH)₂

V. FOSFAŢI HIDRATAŢI CU HIDROXIL SAU HALOGEN

1.Tipul (A,B)_m(XO₄)_pZ_q∙xH₂O Grupa turcoazei TurcoazaCuAl₆(PO₄)₄(OH)₈∙4H₂O

2. Tipul (A,B)_m(XO₄)_pZ_q∙xH₂O Grupa tornbernitului TornbernitCu(UO₂)₂(PO₄)₂∙8-12H₂O

AutunitCu(UO₂)₂(PO₂)₂∙10-12H₂O

VI. FOSFAŢI CU ANIONI SUPLIMENTARI

Tipul amestec Ardealit Ca₂H(PO₄)(SO₄)∙4H₂O

13.2 Fosfati anhidri normali tip A(XO₄)

Din aceasta grupa fac parte xenotimul Y(PO₄), cristalizat în sistemul tetragonal si monazitul (Ce, La, Y, Th)(PO₄), cristalizat în sistemul monoclinic.

Chimism

La xenotim, Y poate fi substituit prin Er sau în cantitati mici prin Ce, La, Sc; mai pot fi prezente Th, U, Zr, Ca. Pentru mentinerea echilibrului electrostatic al retelei, apare gruparea anionica (SO₄)^2- ca substituent al gruparii (PO₄)^3- Mai poate fi prezenta si gruparea anionica (SO₄)^4-, ca urmare a concresterii cu zirconul.

La monazit, continutul în terrae rarae, în special în Ce si La atinge 50-68%. Mai contine substituenti izomorfi Th si U, rar Zr, asociat cu SiO₂, precum si Ca asociat cu SO₃. Reprezinta în special un fosfat de Ce si La: (Ce, La)(PO₄). Din punct de vedere cristalochimic reprezinta un exemplu foarte interesant de izomorfism heterovalent. Formula chimica are urmatorul aspect: (Ce, La, Th, U, Ca)(PO₄, SO₄, SiO₄).

Proprietati fizice

Habitusul este prismatic dupa [001] la xenotim si tabular dupa (100) sau prismatic dupa [010] la monazit.

Trachtul este reprezentat prin combinatii de fete de pinacoid , , prisma , si dipiramida , .

Maclele sunt rare la xenotim dupa (111) si comune la monazit dupa (100), uneori cruciforme sau lamelare. Xenotimul prezinta concresteri paralele cu zirconul.

Clivajul este bun dupa la xenotim si distinct dupa si slab dupa la monazit.

Culoarea este galbena, galben-bruna, brun-roscata, cenusie, verde.

Duritatea este 4-5½. Greutatea specifica este 4,5-5,4.

13.3 Fosfati anhidri cu hidroxil sau halogen de tip A₅(XO₄)₃Z_q

Grupa apatitului

În aceasta grupa sunt cuprinse urmatoarele minerale: fluorapatit Ca₅(PO₄)₃F, clorapatit Ca₅(PO₄)₃Cl, hidroxilapatit Ca₅(PO₄)₃(OH) si carbonatapatit Ca₁₀(PO₄)₆(CO₃)∙H₂O, cristalizate în sistem hexagonal.

Chimism

Fluorapatitul, clorapatitul si hidroxilapatitul corespund formulei Ca₅(PO₄)₃(F, Cl, OH); F, Cl si Oh se substitue reciproc în limite largi, deternimând serii izomorfe continue.

Termenii fluorapatit contin F mai mult decât Cl si OH, termenii clorapatit contin mai mult Cl decât F si OH, iar temenii hidroxilapatit contin OH mai mult decât F si Cl. CO₂ este prezent în cantitati mici, determinând varietati carbonatate.

Substituirea cu gruparea CO₃ se produce atât în gruparea anionica suplimentara (CO₃, OH, F, Cl), cât si în gruparea anionica (PO₄), formula chimica teoretica fiind Ca₅[P_1-xC_xO_4-x(OH)_x]₃(F, Cl, OH). Înlocuirea P prin C atrage eliberarea sarcinilor electronegative prin interventia alcaliilor în pozitiile Ca²⁺. Varietatea carbonatapatit contine CO₃ mai mult decât F, Cl sau OH; pentru aceasta specie minerala formula probabila este Ca₁₀(PO₄)₃(CO₃)∙H₂O.

Ca²⁺poate fi substituit prin Mn^2+, Ce^3+, Sr²⁺ sau Mg²⁺ în cantitati mici. Elementele alcaline apar îndeosebi pentru echilibrare sarcinilor electrostatice intervenite în urma substitutiei gruparii (PO₄)^3- prin (SO₄)^2- sau (SiO₄)^4-. Trebuie amintit si termnul oxiapatit cu formula structurala Ca₁₀(PO₄)₆O.

Proprietati fizice

Habitusul este lung sau scurt prismatic sau tabular.

Trachtul este dominant pe fete de prisma, de pincoid si dipiramida. Se prezinta în mase granulare, mase reniforme, cruste cristaline, structuri columnare, oolite sau noduli în conglomerate. Cristale bine dezvoltate apar în pegmatite. Apatitul mai poate pseudomorfoza resturile fosile de vertebrate sau de plante.

Prezinta macle dupa (111) si mai rar dupa (103).

Clivajul este slab dupa si foarte slab dupa (100).

Sunt descrise concresteri cu monazitul.

Culoarea este verde, verde asparag, verde-albastrui, verde-cenusiu, albastru, violet, etc.