COROZIUNEA METALELOR

Proprietati metalice - au o importanta practica deosebita,putand fi urmarite la fiecare metal in parte.

Plasticitatea - proprietatea metalelor de a se deforma permanent si Fara fisurare,cand sunt solicitate de o stare de tensiunedata.

-deformatiile plastice nu dispar odata cu starea de tensiune care le-a produs.

Maleabilitatea - prorietatea unui metal (sau aliaj) de a se deformaa permanent in foi,fara fisurare,prin comprimare la o temperatura inferioara temperaturii de topire.

-este cuprinsa intre limita inferioara de elasticitate si limita de rupere a unui material metalic.

pana la o anumita temperatura maleabilitatea creste,deoarece scade coeziunea,iar dupa depasirea temperaturii maxime admise maleabilitatea se reduce si metalele devin casante,deoarece se formeaza pelicule de oxid intre cristale.Peste temperatura de topire,metalele devin fluide,si maleabilitatea lor dispare.

este influentata de viteza de oxidare,de viteza de deformare si de impuritatile continute de metale.

Ductilitatea - proprietatea unui metal de a fi tras in fire.

Trefilarea este operatia de tragere a sarmei prin care se trece de la un diametru mai mare la unul mai mic.

depinde de maleabilitatea si tenacitate si se determina cu ajutorul Ductilometrelor

Tenacitatea - proprietatea unui metal de a acumula o enregie mare de formare de deformatie plastica in unitatea de volum pana la rupere.

Deoarece depinde de natura si felul solicitarii,exista feluri de tenacitatela intindere,compresiuni,torsiune,incoroiere s.a.

Metalele cu tenacitate mica sunt casante,iar cele cu tenacitate mare sunt foarte rezistente si se rup doar dupa deformatii plastice specifice mari.

Duritatea rezistenta opusa la zgariere sau la patrunderea unui material,masurata prin deformatia lui permanenta.

- se masoara cu ajutorul scarii mineralogice sau cu unitatile Brinell,Rockwell,Vicker,Share s.a.

1.Scara conventionala cu zece grade de duritate minerologica,stabilita de Mohs

-Serveste pentru aprecierea duritatii metalelor in comparatie cu mineralele,dupa criteriul ca cel mai dur zgarie pe cele mai moi.

Grade intregi au urmatoareleminerale:talcul(1),gipsul(2),calcitul(3)fluorina(4),apatitul(5)

feldspatul(6),cuartul(7),topazul(8),corindonul(9) si diamantul(10).

2.Duritatea Brinell(kg/mm2)

-este o duritate statica si este data de catul dintre forta cu care preseaza static o bila de otel foarte dur,numita bila Brinell,si dintre aria in mm2 a impresiei in forma de calota,care ramane la suprafata initial plana a unui corp,dupa ce s-a presat bila asupra lui.Dupa stndardul romanesc bila are dimetrul de 10 sau 5 mm si se apasa timp de cel putin 15 secunde.

Duritatea metalelor din grupele principale ale sistemului periodic,exprimata in scara minerologica,in general scade in grupe (cu exceptia Ba) cu cresterea numarului atomic si creste in perioada cu marirea numarului atomic.Dintre metalele grupelor principale cele mai dure sunt: Ge, Be, Sb; iar cele mai moi sunt:Cs, Rb, Na, K si Li.

Dupa proprietatile mecanice,metalele din grupele principale ale sistemului periodic,cat si aliajele lor,pot fi clasificate in mod foarte diferit.

Dupa proprietatile fizice,metalele neferoasel: Be, Mg, Al, Ga, In, Tl, Ge, Sn, Pb, Sb, Bi din grupele principalepot fi grupate in metale usoare: Mg, Be, Al; metale grele: Ga, In, Tl, Ge, Sn, Pb, Bi, ;in metale usor fuzibile: Ga, In, Sn, Bi, Bi, Tl, Pb, Mg, All; metale moi: Ga, Pb, Tl, Sn; metale dure: Be, Ge; metale cu proprietati plastice superioare:mg, pb, Ge, Al, Be, Sn; metale casante:Sb, Bi; metale maleabile:Sn, Pb.

Pentru tehnica moderna,toate metalele neferoase ale grupelor principale si aliajele lor au o importanta deosebita.

Variatia duritatii (in unitati Mohs) a metalelor trnzitionale este prezenta atat in grupe, catsi in perioade.Printre metalele tranzitionale cu duritate redusa se afla:Hg, Cd, Au, Ag, Cu, Pt;cele dure: Re, Os, Ru, Ir, V, Rb, Ta;cele maleabile, ductile si tenace se afla Cr, Ag, Au, Pt, Ni.

Datorita proprietatilor mecanice foarte variate, metalele trazitionale si aliajele lor au o importanta deosebita pentru tehnica.

DURITATEA IN SCARA MOHS A METALELOR DIN GR. PRINC