Registru DD-LAB-66E

Observatie descrierea detaliata a modului de lucru se regaseste in ANEXA

3.5 Aparatura si Materiale

3.5.1 Echipamente

Incinta termostatata (etuva) BINDER

Balanta de precizie speciala METTLER TOLEDO AG

Exicator

3.5.2 Materiale si sticlarie de laborator

hirtie de filtru "banda albastra

cilindru gradat 100ml

pahar Berzelius 250 ml

vas conic 500 ml

pilnie de plastic/sticla

ANEXA NR.4

Capitolul 6

Determinarea valorii pH-ului

pH este prescurtarea de la 'pondus hydrogenii'. Notiunea a fost introdusa de catre omul de stiinta danez S.P.L. Sorensen, in anul 1909, pentru a exprima concentratii mici de ioni de hidrogen si a fost definita ca logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen.

Majoritatea reactiilor chimice si biologice sunt insa guvernate de activitatea ionior de hidrogen si din acest motiv definitia pH-ului s-a modificat:

Acesta definitie este in stransa legatura cu definitia operationala a pH-ului, care se exprima in mod curent prin folosirea unui electrod normal de hidrogen si a solutiilor tampon standardizate, conform recomandarilor IUPAC.

Fig. 1. - set complet de masurare al pH-ului

Masurarea pH-ului

Legarea electrodului

pH-ul este masurat cu ajutorul unui aranjament de doi electrozi: un electrod de lucru (indicator) si un electrod de referinta , sau un electrod combinat ce poate indeplini ambele functii.

Cand cei doi electrozi sunt introdusi in solutie se formeaza o mica celula galvanica al carei potential este dependent de ambii electrozi.

Conditiile ideale de masura se indeplinesc atunci cand numai potentialul electrodului de lucru variaza la modificarea pH-ului, in timp ce potentialul electrodului de referinta ramane constant.

Diferenta de potential masurata poate fi exprimata cu ajutorul ecuatiei lui Nernst:

E = E _ind - E _ref = E' _T + R . T/F . ln a _H+

unde

E = potentialul masurat (mV)

E _ind = potentialul electrodului indicator (mV)

E _ref = potentialul electrodului de referinta (mV)

E' _T = constanta dependenta de temperatura (mV)

R = constanta universala a gazelor (8.3144 J/K)

T = temperatura absoluta (K)

F = constanta lui Faraday (96485 C)

Folosind logaritmul zecimal formula poate fi scrisa:

E = E' _T + 2.303 . R . T/F . log a _H+

Introducand definitia pH-ului acesta poate fi exprimat in functie de temperatura:

unde

R' = constanta = 0.1984 mV/K

S = sensibilitatea, un factor de corectie ce ia in considerare faptul ca raspunsul electrodului poate fi diferit de valoarea teoretica.

pH° = valoarea pH-ului pentru care potentialul masurat este zero.

In figura 2 este ilustrata dependenta pH° de temperatura.

Fig. 2. Relatia mV/pH la doua temperaturi diferite

Constructia electrodului

In figura 3  se prezinta electrodul de sticla tipic si un electrod de referinta de calomel.

Fig. 3. Schema constructiei clasice pentru electrozi

Atat structura membranei de sticla a electrodului de sticla, sensibila la variatii de pH, cat si compozitia solutiei tampon interne au influenta asupra potentialului dezvoltat.

Raspunsul electrodului consta in diferenta de potential dintre suprafata interioara si cea exterioara a membranei de sticla. Acesta tensiune este proportionala cu diferenta de pH dintre solutia interna si cea a probei de masurat. Potentialul electrodului este determinat de schimbul de ioni de H⁺ intre membrana de sticla si proba, schimb ce este dependent de concentratiile ionilor de H⁺ din cele doua solutii. Daca structura membranei de sticla nu este uniforma se poate dezvolta un potential asimetric chiar daca pH-ul este acelasi la ambele suprafete.

Electrodul de referinta poate fi un electrod argint/clorura de argint -Ag/AgCl reversibil in raport cu Cl^-, format din Ag aflat in contact cu sarea sa greu solubila AgCl si imersat in solutie saturata de KCl. Jonctiunea lichida, contactul cu solutia de masurat, este realizata prin materialul ceramic poros. Deoarece expunerea prelungita la lumina intensa poate deteriora electrodul prin reducerea AgCl la Ag, acesta se introduce intr-o manta de sticla rosie. Activitatea ionilor de argint intr-o solutie saturati de AgCl este dictata de solubilitatea acestui compus ce poate fi caracterizata cantitativ prin constanta produsului de solubilitate. Potentialul electrodului este determinat de produsul de solubilitate al clorurii de argint si concentratia solutiei de KCl si din acesta cauza este constant.

Un electrod de referinta similar, este electrodul de mercur/clorura mercuroasa (calomel). Un astfel de electrod nu este potrivit atunci cand au loc variatii de temperatura sau la temperaturi care depasesc 60^ C.

Potentialul electrodului de referinta trebuie sa fie constant indiferent de solutia in care este imersat. Acesta situatie ideala apare daca transportul prin porii materialului ceramic implica numai ionii K⁺ si Cl^- si daca acestia au aceeasi mobilitate. Acesta este cazul majoritatii probelor, in domeniul de pH 1-13 si daca se foloseste o punte de sare ce contine KCl 3M. In cazul in care nu se indeplineste acesta situatie optima se creaza asa numitul potential de jonctiune lichida.

In tabelul 1 sunt listate potentialele de jonctiune in diferite probe, obtinute cu o punte de sare ce contine solutie saturata de KCl. Este evidenta dependenta potentialului de jonctiune de compozitia probei si, in special, de pH.

Tabelul 1. Potentialul de jontiune lichid in diferite probe

In tabelul de mai jos sunt date conductivitatiile echivalente, la dilutia infinita, a unor solutii uzuale folosite in puntea de sare. Conductivitatiile egale ale anionilor si cationilor, folosite ca masura a mobilitatii lor, rezulta la cele mai scazute potentiale de jonctiune.

Tabelul 2. Conductivitatile echivalente ale unor ioni la dilutie infinita (S . cm²/equivalent) la 25°C

pH-metrul

Un pH-metru masoara diferenta de potential intre doi electrozi (in mV) si apoi converteste in unitati de pH.

Pentru a obtine o masurare corecta, semnalul de intrare al amplificatorului si circuitul convertorului trebuie sa indeplineasca anumite cerinte. Principiul constructiv al unui pH-metru este redat in urmatoarea schema.

Fig. 8. Schema simplificata a unui pH-metru

Diferenta de potential intre electrodul de referinta si electrodul de sticla este amplificat cu ajutorul unui amplificator de mV, inainte de a se converti cu ajutorul unui convertor A/D care transmite semnalul unui microprocesor ce calculeaza rezultatul.
Deoarece un electrod tipic de sticla are o rezistenta interna de ordinul 10⁸Ohmi, amplificatorul trebuie sa aiba o rezistenta de intrare, R_i, mult mai mare. Este necesara o rezistenta de 10¹² Din acelasi motiv este foarte important ca amplificatorul sa nu trimita nici un fel de curent prin electrodul de sticla deoarece s-ar inregistra un potential eronat si chiar s-ar putea strica electrodul. Asa numitul curent terminal sau curent de polarizare, I_term, ar trebui sa fie sub 10^-12A.
Cand R_i>>R_g, I_term= 10^-12A si R_g= 10⁸ , eroarea introdusa poate fi calculata, conform legii lui Ohm:

V_eroare= 10^-12A = 10^-4V= 0.1mV

Pentru a obtine rezultate corecte si convingatoare amplificatorul si alte circuite trebuie sa aiba un coeficient termic mic, adica influenta variatiilor  de temperatura trebuie sa fie sub control. In mod normal rezultatul este afisat in forma numerica desi mai exista inca pe piata pH-metre cu ac indicator. Pentru a face distinctie intre aceste doua tipuri de afisaje se folosesc, de obicei, termenii analog si digital ai, de asemenea, circuit analog sau digital de control/conversie.
Intr-un pH-metru analog stabilirea valorii de zero pentru pH si a sensibilitatii se realizeaza cu ajutorul unor reostate (adjustable resistances-dials), iar amplificarea semnalului este efectuata manual. Semnalul este apoi trecut printr-un convertor A/D. Astfel semnalul la iesire este digital si este afisat in forma numerica. Intr-un pH-metru digital amplificatorul lucreaza in aceleasi conditii si este conectat direct la un convertor A/D. Semnalul de iesire din convertor este manipulat cu ajutorul unui circuit digital si apoi este afisaaa valoarea calculata a pH-ului. Pentru sistemele cu microprocesor vor fi, de obicei, furnizate soft-uri de recunoastere automata a solutiilor tampon de calibrare ai chiar de control automat al stabilitatii semnalului electrodului. Pentru a se evita eventualele interferente trebuie verificate urmatoarele:

O impamantare adecvata a pH-metrului poate reduce problemele legate de zgomotul pe semnal

Daca pH-metrul face parte dintr-un sistem de masura mai complex atunci toate instrumentele trebuie conectate in acelasi punct.

Daca priza de la care se alimenteaza pH-metrul nu are impamatare adecvata atunci trebuie sa se realizeze o legare la pamant separata pentru acesta.

Cablurile electrodului nu trebuie sa fie paralele cu liniile de camp deoarece s-ar putea produce zgomot pe semnal

Daca exista contact electric intre solutia de masura si masa (de exemplu prin tuburi sau agitatoare), circuitul pH-metrului trebuie sa fie izolat fata de masa, iar conectarea la alte instrumente (de exemplu aparate de inregistrare sau imprimante) trebuie realizata cu multa grija (este necesara o izolare galvanica). In caz contrar exista riscul de a trece curent prin electrodul de referinta si astfel se pot cauza avarii ireparabile.

Fig.9. pH/Iono-metrul PHM240 pentru masuratori de pH de inalta precizie

PH-METRU ELECTRONIC CU AFISARE NUMERICA

Elementul eseniial al acestui instrument de masura il reprezinta amplificatorul operaiional cu curent de alimentare foarte mic reprezentat de circuitul integrat 1 din figura 1.

Valoarea curentului de alimentare al amplificatorului operational este de ordinul zecilor de picoamperii, valoarea acestuia crescand cu temperatura.

Circuitul integrat OP-80 prezinta un curent de alimentare tipic de 150 femtoamperii la +25 C.

El este utilizat ca buffer, datorita impedantei extrem de mari a sondei pH .

Sonda de pH este realizata dintr-un fir de argint introdusa in cuva de masurare a pH-ului, cuva care trebuie legata la masa pentru inchiderea circuitului.

Se poate inlocui sonda de argint cu o sonda pH standard, ca de exemplu OMEGA PNE-1304 sau cu una de constructie proprie, dar in ambele cazuri este necesar de realizat o calibrare corespunzatoare.

Tensiunea de iesire a sondei pH depinde liniar de pH-ul si temperatura solutiei supusa masuratorilor.

Dupa o prima amplificare cu circuitul integrat 1, semnalul rezultat se aplica unui amplificator controlat in curent, (circuitul integrat 2), care este comandat de un semnal dependent de temperatura, pentru a compensa schimbarile tensiune de iesire a sondei pH datorate variatiilor de temperatura ale probei.

Semnalul aplicat la intrarea de control a circuitului integrat 2, pentru compensarea variatiilor de temperatura, este generat de sursa de referinta de precizie, reprezentata de circuitul integrat 3, la care se foloseste atat tensiune de iesire stabilizata V0, de = +2,5V, cat si iesirea VT a carui tensiune variaza in functie de temperatura.

Iesirea V0 de 2,5V este utilizata atat pentru alimentarea unei parti din montaj, cat si pentru generarea tensiunii de alimentare negative a circuitului integrat 1, prin utilizarea intrarii inversoare a unuia din cele patru amplificatoare operationale ale circuitului integrat 4.

Iesirea dependenta de temperatura a circuitului integrat 3 este aplicata succesiv altor doua amplificatoare operationale ale circuitului integrat 4, semnalul rezultat fiind cel care comanda, in curent, circuitul integrat 2 (variatia tipica cu temperatura a tensiunii de la VT este de 1,9mV/ C).

Astfel semnalul de la iesire a circuitului integrat 2 este aplicat amplificatorului final al circuitului integrat 4, rezultand o dependenta, dupa realizarea corectiilor, de 1V/pH, pentru 2<pH<12.

Precizia masuratorilor poate atinge 0,01pH la 25 C si 0,05pH pentru intervalul 0 C.70 C.

Tensiunea rezultanta se aplica voltmetrului digital, realizat cu circuitul integrat 5 si cu circuitul integrat 6, al carui afisaj indica direct valoarea pH-ului probei.

Pentru cresterea preciziei de afisare a voltmetrului se utilizeaza un comutator 2*2(k), pentru pH<10 si pentru pH>10.

Alimentarea montajului trebuie realizata cu o sursa foarte bine filtrata si stabilizata.

Pentru alimentarea circuitului este necesar un stabilizator pentru tensiunile 15V si +5V, intreg montajul avand un consum de maxim 15mA.

Pentru o mai buna acuratete a masuratorilor, alimentatorul se realizeaza intr-o carcasa separata.

Procedura de calibrare a pH-metrului este urmatoarea:

La o temperatura de 25 C, se ajusteaza panta temperaturii pentru o temperatura la iesire care corespunde la 2.98V.

Se ajusteaza compensarea temperaturii la 25 C pentru 0,25V in punctul B.

Se scurtcircuiteaza la masa punctul C.

Se aplica 0V la intrare cu sonda pH deconectata.

Se ajusteaza compensarea cu temperatura pentru 7V la iesire.

Se aplica +271 mV la intrare; se ajusteaza castigul coeficientului de temperatura pentru 2V la iesire.

Pentru a creste acuratetea, se repeta etapele 4, 5 si 6, intrucat aceste ajustari sunt interactive.

Se indeparteaza scutcircuitul la masa al punctului C.

La temperatura de +25 C, se aplica +295,6mV la intrare; pentru precizie se foloseste o solutie tampon la un pH si o temperatura cunoscute si se regleaza din nou.

Metoda practica de lucru

1.Scop

Prezenta procedura documenteaza metoda de determinare a valorii pH-ului, in solutie la: materie prima zahar brut, produse pe flux, produsul finit si subproduse (alegerea metodei de lucru,efectuarea analizelor,calculul,inregistrarea rezutatelor) .

Principiul metodei

Masurarea diferentei de potential dintre un electrod de referinta si un electrod de sticla, introdusi intr-o solutie.

2.Definitii.Prescurtari

pH-ul:exprima gradul de aciditate sau bazicitate al unei solutii si exprima, cu semn negativ logaritmul concentratiei ionilor de H⁺, pe o scara cuprinsa intre 1 - 14

MCL - Manualul Calitatii Laboratoare

PO-LAB - Procedura operationala elaborata in laborator

DP-LAB-xzy - Documente prescriptive Laboratoare

DD-LAB-xzy - Documente doveditoare Laboratoare

NI - Norma interna

U(pH) - Incertitudinea de masurare a pH-ului

3.Documente de referinta

SR EN ISO 17025:2005- Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercare si etalonare

MCL - Manualul Calitatii -Laboratoarele S.C.ZAHARUL ORADEA

SR 110-12/98 -ZAHAR.METODE DE ANALIZA.Determinarea valorii pH-ului, in solutie

PO-LAB-01 -Analize de laborator

PO-LAB-25 -Esantionare probe

PO-LAB-26 - Pregatire probe pentru analiza

NI-1 Prelevare probe de zahar brut, produs finit obtinut din productie, produs finit la livrare, melasa

4. Descrierea activitatii

Modul de analiza, acceptare si inregistrare a comenzii se face conform PS-LAB-08 Analiza cererilor, ofertelor si contractelor.

Prelevarea probei - se face conform PO-LAB-25, respectiv NI-1;2;3;4 -Norma interna recoltare probe de zahar brut/produs finit obtinut din productie/produs finit la livrare/ melasa

Pregatirea probei pentru analiza - se face conform PO-LAB-26

4.4. Modul de lucru

4.4.1 Verificarea/calibrarea pH-metrului

Se efectueaza conform Instructiunilor de utilizare DP-LAB-46, DP-LAB-54 verificindu-se, cu ajutorul solutiilor de verificare (MRC)unul sau doua puncte de pe scara aparatului.

4.4.2 Prepararea solutiilor

Se face functie de tipurile de produse supuse analizei conform Tabelului de dilutii DP-LAB-61 si ANEXEI prezentei instructiuni.

4.4.3 Masurarea valorii pH-ului

Se aduce solutia la 20ºC.Se imerseaza in solutie cuplul de electrozi sau electrodul combinat, se lasa minim 30 secunde pentru stabilizarea indicatiei, dupa care se citeste valoarea pH-ului, pe afisajul aparatului si se inregistreaza valoarea.Se scoate electrodul din solutie, se clateste cu apa distilata si se imerseaza in solutia de pastrare cu pH 7.00, unde ramine pina la urmatoarea determinare.

Nota:la produsele ZAHAR BRUT si ZAHAR se fac doua masurari din aceeasi solutie.Diferenta dintre valorile celor doua determinari nu trebuie sa depaseasca 0,1 unitati de pH.

4.4.4 Calculul si exprimarea rezultatului

Rezultatul se citeste direct si se exprima in unitati de pH

Rezultatul final se prezinta sub forma

pH= Rezultat ± U(pH) unde:

pH= valoarea pH-ului probei analizate

U(pH)= incertitudinea de masurare a pH-ului;

4.4.5 Incertitudinea de masurare

A fost estimata conform PO-LAB-28 si este

0.08 unitati pH pentru ZAHAR

0.06 unitati pH pentru ZAHAR BRUT

4.4.6 Valorile de acceptabilitate

Referinta ale rezultatelor sunt trecute in ANEXA prezentei instructiuni.

4.5 Aparatura si Materiale

4.5.1 Echipamente

pH-metru de laborator WTW 315i

pH-metru de laborator HI 9024

electrod de sticla pentru pH, tip combinat (nu necesita electrod separat de referinta)

balanta electronica OHAUS AV 812-CM

baie de racire

Detalii privind echipamentele sunt redate in Instructiunile de Utilizare echipamente

DP-LAB-46; DP-LAB-54; DP-LAB-71

4.5.2 Materiale si sticlarie de laborator

pahare Berzelius

cilindru gradat

spatula metalica

baghete de sticla

Capitolul 7

Determinarea umiditatii cu termobalanta ,,Precisa"

Scop

Tehnica utilizata la analizorul PRECISA XM 120 este termogravimetria

Principiul metodei: proba este cintarita inainte si dupa incalzire, pentru a se determina continutul de umiditate prin diferenta.Incalzirea se realizeaza cu lampa de halogen.

In cazul radiatiei cu halogen, radiatia patrunde in special in proba, unde este transformata in energie termica, incalzind proba din interior in exterior.O mica portiune a radiatiei de halogen este reflectata de proba. Adincimea de patrundere a radiatiilor depinde de permeabilitatea probei. In cazul probelor cu permeabilitate scazuta radiatia de halogen patrunde numai in straturile superioare ale probei, ceea ce duce la o uscare incompleta a probei, carbonizare sau ardere. De aceea este foarte importanta pregatirea probei pentru analiza.

2.Definitii.Prescurtari

Umiditatea - cantitatea de apa pe care o contine un produs, exprimata in %

MCL - Manualul Calitatii Laboratoare

PO-LAB - Procedura operationala elaborata in laborator

DP-LAB-xzy - Documente prescriptive Laboratoare

DD-LAB-xzy - Documente doveditoare Laboratoare

U(umid P) - Incertitudinea de masurare a umiditatii cu termobalanta PRECISA

3.Documente de referinta

SR EN ISO 17025:2005- Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercare si etalonare

MCL - Manualul Calitatii Laboratoare

SR 110-3/95 -ZAHAR.METODE DE ANALIZA.Determinarea umiditatii

PO-LAB-01 -Analize de laborator

PO-LAB-25 -Esantionare/prelevare probe

NI-1;2;3;5 -Prelevare probe de zahar brut, produs finit obtinut din productie,

produs finit la livrare, sfecla de zahar

4. Descrierea activitatii

Modul de analiza, acceptare si inregistrare a comenzii se face conform PS-LAB-08 Analiza cererilor, ofertelor si contractelor.

Prelevarea probei - se face conform PO-LAB-25, respectiv NI-1;2;3;5 -Norma interna prelevare probe de zahar brut/produs finit obtinut din productie/produs finit la livrare/sfecla de zahar.

Pregatirea probei pentru analiza

Se pregateste o singura proba la momentul efectuarii analizei.Astfel se previne transferul de umiditate intre proba si mediul inconjurator.

Se distribuie proba uniform in strat subtire pe tava de aluminiu, pentru o distributie omogena a caldurii in proba care se usuca, astfel ca proba se usuca complet, fara lungirea timpului de uscare.Grosimea mare a stratului sau posibila formare a unei cruste, opreste iesirea umezelii din proba, ducind la un rezultat incorect.

Pastrarea si depozitarea probelor analizate se face conform PO-LAB-30 Manipularea obiectelor de incercat

4.5. Modul de lucru

a)Punerea in functiune a aparatului

alegerea unei locatii corespunzatoare - suprafata rigida, perfect orizontala, neexpusa direct

radiatiilor solare si curentilor de aer

se conecteaza aparatul la sursa de curent de 230V si 50-60Hz, folosind cablul de conectare livrat odata cu aparatul

se verifica daca aparatul sta perfect orizontal. In caz contrar aparatul se "niveleaza", cu ajutorul celor doua picioare rotative, urmarind ca bula de aer sa fie exact in centrul cercului desenat pe geamul bulei de nivel

se face calibrarea greutatii si calibrarea temperaturii de catre personal autorizat metrologic si sau personal instruit pentru efectuarea acestor operatii

b) Setarea aparatului

se porneste aparatul cu ajutorul tastei <ON/OFF>

se apasa tasta HOME

se apasa butonul DRYING (Uscarea )

se apasa tasta CONFIGURATION pentru setarea metodei de lucru

se apasa tasta Name , se introduce denumirea produsului pe care il analizam, se valideaza cu tasta OK, astfel ca metoda va fi salvata sub acest nume

se apasa tasta Heating (Incalzirea apoi se introduce intervalul de incalzire, temperatura de incalzire si modul de uscare. Se va utiliza numai intervalul I de uscare. Intervalele II si III se dezactiveaza prin apasarea usoara a tastei respective. Modul de uscare se selecteaza apasind usor tasta Mode de pe intervalul I. Se dezactiveaza durata uscarii t,min si valoarea minima pentru terminarea uscarii M,% apasind tasta, apoi CANCEL. Vom reveni la Heating mode.

se apasa tasta OK. Vom reveni la meniul Method

se seteaza modul de oprire a uscarii prin apasarea tastei Stop mode, apoi activind comanda AdaptStop, respectiv ON. Acesta este un criteriu de oprire complet automat, care determina timpul de oprire pe baza avansarii procesului de uscare, respectiv cind se ajunge la greutate constanta, se declanseaza avertizarea sonora.

se revine la meniul Method prin OK.

se seteaza unitatea de masura a rezultatului apasind tasta

se revine la meniul Method prin OK

se dezactiveaza setarea Targeit weight, apasind aceasta tasta, apoi tasta Cancel

explicatia o gasim la Observatia 1)

se seteaza temperatura de asteptare apasind tasta Standby. Se valideaza prin OK apoi prin OK se revine la afisajul de la care se poate masura greutatea initiala a probei de analizat

Observatie 1:greutatea nominala, limita superioara si inferioara a acesteia ( meniul, method - target weight) se anuleaza la recomandarea furnizorului, deoarece apare o avertizare sonora neplacuta, cind ne aflam in domeniul de greutate 20±1%), iar daca depasim acest domeniu apare afisat mesaj de eroare si operatia de uscare nu poate fi pornita.

Observatie 2 setarea parametrilor de lucru pentru fiecare produs analizat se face urmind pasii de mai sus

c) Utilizarea aparatului

se porneste aparatul cu ajutorul tastei <<ON/OFF>>

se apasa tasta Incarca/Deschide si se selecteaza metoda de lucru corespunzatoare produsului de analizat, din metodele salvate disponibile pentru selectare

se deschide capacul camerei probei

se pune suportul probei cu o tava de aluminiu goala pe suportul de platan, avindu-se grija ca tava sa stea perfect orizontal pe suport

se apasa tasta <<T>>

se deschide capacul camerei probei

se distribuie uniform pe tava de aluminiu produsul de analizat

Observatie cantitatile luate in lucru pentru fiecare produs de analizat sunt redate la

cap.4.7. Daca este cazul,se va nota greutatea initiala a probei cu trei zecimale.

se porneste uscarea apasind tasta Start

afisajul aparatului ne va da informatii despre denumire produsului analizat, numarul probei analizate, parametrii de lucru (temperatura curenta, intervalul curent, modul de incalzire utilizat, durata masuratorii), rezultate intermediare ale analizei si grafic, evolutia uscarii

schimbarea afisarii se face prin apasare pe grafic sau pe rezultat

la sfirsitul uscarii se va auzi un semnal acustic, iar incalzirea este oprita.Ventilatorul continua sa functioneze pina cind temperatura din camera probei scade la 40ºC

rezultatul apare pe afisaj cu doua zecimale, in unitatea de masura setata

linia de stare arata cit timp a durat masuratoarea

se apasa tasta Þ pe ecran apare greutatea probei dupa uscare. Se noteaza daca este cazul, in vederea calcularii cit mai exacte a rezultatului.Este cazul calculului umiditatii zaharului.

se deschide capacul camerei probei, se scoate tava cu suportul, se lasa sa se raceasca

se poate trece la o noua analiza urmind pasii de mai sus !

dupa efectuarea setului de analize cerut de Planurile de analize, se apasa tasta Home pentru revenire la meniul initial, apoi se opreste aparatul cu tasta <ON/OFF>

Masuri de siguranta

la alimentarea aparatului se vor utiliza numai prelungitoare prevazute cu fir de impamintare

daca se considera ca nu mai este posibil sa se lucreze cu aparatul in siguranta se deconecteaza aparatul de la retea si se asigura prin etichetare, pentru a nu putea fi utilizat din greseala

instructiunile de utilizarea (prezentul document) trebuiesc tinute la indemina tot timpul si trebuiesc citite de oricine lucreaza cu aparatul.Persoanele care lucreaza cu aparatul sunt seful laboratorului, chimistii de schimb si chimistul cu analizele speciale

nu se vor amplasa materiale inflamabile sub sau in partile laterale ale aparatului

se va lasa spatiu suficient in jurul aparatului pentru a preveni supraincalzirea

aparatul nu va fi utilizat pentru analiza probelor usor inflamabile sau explozive

utilizatorul se va asigura ca nici un lichid nu va patrunde in interiorul aparatului sau la conexiunile din spatele aparatului

daca se varsa vreun lichid in aparat se va deconecta imediat de la retea !

se va avea grija la scoaterea probei deoarece suportul si tavile de probe pot fi foarte fierbinti

aparatul se va atinge numai folosind minerele prevazute

Parametrii de lucru

Incertitudinea de masurare

a fost estimata conform PO-LAB-28 si este

0.0025 % pentru ZAHAR

0.0064 % pentru ZAHAR BRUT

4.9 Frecventa verificarilor

Rezultatele obtinute se pastreaza in memoria aparatului.

Echipamente

termobalanta PRECISA

sursa de incalzire halogen / bara de cuart IR

domeniu de cintarire 0.2 g - 124 g

precizia de cintarire 0.001 g

precizia de uscare 0.01%

calculul rezultatului  0 -100% /100 - 0 %

domeniu de temperatura, ºC 30 - 230

dimensiuni, mm 210x170x340

greutate, kg 6,3

-tava de aluminiu

spatula

4.11 Personal

Analiza este efectuata de personal competent, permanent sau sezonier, cu pregatire necesara efectuarii analizei. Pregatirea consta in instruire de baza (facultate de profil,liceu de specialitate chimie / industrie alimentara ), instruire teoretica si practica in laborator, monitorizare si testare. Pentru personalul nou angajat se asigura o supervizare corespunzatoare

Analiza este verificata prin sondaj de catre Sef laborator, iar rezultatele obtinute sunt inregistrate si validate de catre chimist / Sef laborator.

4.12 Mediu de lucru

Spatiul de lucru este corespunzator pentru executarea in bune conditii a incercarii.

Laboratorul este prevazut cu mijloace de realizare si control a conditiilor de mediu ambiant.

Temperatura de lucru: 5ºC 40ºC; umiditatea relativa a aerului 25% 85%, fara condens

Accesul in zona determinarilor este reglementat pentru a asigura confidentialitatea si securitatea activitatii, prin avertizoare scrise pe usa de intrare.

Analize microbiologice

CONTROLUL BACTERIOLOGIC AL SUCURILOR

TESTUL RESAZURINEI

A ) PRINCIPIU

Numarul de germeni si activitatea acestora intr-un suc aflat in stare de difuzie pot fi determinate prin schimbarea culorii resazurinei , pusa in evidenta asupra unor esantioane prealabil diluate si incubate la 55 ºC .

B) MATERIALE SI PRODUSE NECESARE

Aceasta metoda este valabila pentru 10 esantionari pe zi .

Daca producatorul efectueaza un numar diferit de esantionari se va mari sau micsora cantitatea de materiale necesare .

un autoclav

o baie-marie cu termostat

un cleste de laborator cu l=15 cm

bumbac cardat - 10 pachete

un cos de inox 125x125 mm , h=140 mm

gaz butan ( butelie mica ) + bec Bunsen

sticlarie

60 flacoane pyrex de 100 cc

150 tuburi de proba de 180 mm , f

5 tuburi pyrex de 410 mm cu f_ext f_eint

250 pipete de 1 ml cu l=300 mm , f_ext =5 mm , f_eint =3 mm

5 flacoane pyrex de 150 cc

Pastile de RESAZURINA B.D.H.

Masurator cu robinet cu dublu boisseau

Remarca : producatorii care au circuite de frig , vor asigura a doua baie-marie pentru mesophiles ( la temperatura de cultura de 30 ºC ) .

PREGATIREA MATERIALELOR

La interval de 10 zile

a.      Pipetele

pipetele vor fi spalate cu grija

astupati partea mai putin subtire a pipetei cu o bucata de bumbac

asezati pipetele intr-un tub cu f =51 , pe fundul caruia ati pus in prealabil bumbac , pentru a evita deteriorarea virfului fragil al pipetelor

astupati vasul cu bumbac , apoi acoperiti cu hirtie , pentru ca bumbacul sa nu se ude in timpul sterilizarii

sterilizati in autoclav 20 de minute la 120 ºC

b.      Flacoanele de 150 cc

Ele servesc la prepararea solutiei de resazurina

se clatesc bine , cu apa si apoi cu apa distilata

turnati 55 cc de apa distilta cu o eprubeta de 100

astupati vasul cu bumbac , apoi acoperiti cu hirtie

sterilizati in autoclav

c.       Tuburile de proba

turnati in fiecare tub 10 cc de apa fiziologica ( ser fiziologic ? ) ( preparata prin dizolvarea a 9 g NaCl in 1 l apa distilata ) , fie cu o pipeta , fie cu masuratorul cu robinet

astupati tuburile cu bumbac

asezati tuburile intr-un cos de inox

acoperiti cosul cu hirtie

sterilizati in autoclav

Remarca : Sterilizarea se va face la 120 ºC timp de 20 min. , incepind din momentul atingerii temperaturii in incinta .

La interval de 5 zile

Flacoanele de 100 cc

se spala , se clatesc cu apa distilata , apoi se usuca

astupati flacoanele cu bumbac

acoperiti cu hirtie

sterilizati in autoclav

La interval de 2 zile

Solutia de resazurina

aprindeti gazul

cu clestele in mina dreapta luati un comprimat de resazurina

luati cu mina stinga un flacon de 150 cc

indepartati dopul de bumbac , tinindu-l cu degetul mic al miinii drepte ,

treceti deschizatura tubului prin flacara

treceti rapid comprimatul prin flacara si apoi il lasati sa cada in flacon

mai treceti odata deschizatura tubului prin flacara , apoi reastupati cu dopul de bumbac

lasati comprimatul sa se topeasca , apoi agitati

Remarca : solutia astfel preparata poate dura pina la 2 zile daca o veti pune in frigider dupa utilizare

PROBE

PREPARARE

a ) reglati baie-marie la 55 ºC

b ) asezati tuburile continind apa fiziologica pe suporti , in asa fel incit temperatura apei sa fie de 55 ºC in momentul introducerii probelor esantionate

c ) preparati solutia de resazurins sau scoateti-o din frigider

ESANTIONARE

Aceasta esantionare trebuie facuta de preferinta inainte de introducerea formolului .

Sunt necesare 2 persoane : una care sa manevreze butelia si becul Bunsen si una care sa efectueze esantionarea propriu-zisa , luindu-se toate masurile de precautie necesare .

Daca esantionarea se va face la un robinet :

lasati sa curga abundent inainte de a efectua esantionarea

destupati flaconul in apropiere flacarii

treceti deschizatura flaconului prin flacara

prelevati esantionul

treceti din nou deschizatura flaconului prin flacara , apoi reastupati

Daca esantionarea se va efectua din bidoane continind difuzii RT :

spalati bine bidoanele

atirnati-le deasupra difuziei

umpleti bidoanele si apoi le vidati

readuceti-le in apropiere si lasati-le sa efectueze 2 ture complete inainte de a preleva in flacoane ca si mai inainte

De fiecare data cind manipulati un material steril infundat cu bumbac , tineti cont ca e necesar sa treceti deschizatura flaconului ( sau a tubului de probe ) prin flacara cind bumbacul este indepartat , sa lucrasi cit mai aproape de aceasta flacara , si odata aceasta operatie terminata , sa treceti din nou deschizatura flaconului prin flacara inainte de a reastupa .

INSAMINTARE

aprindeti gazul

luati tubul plin cu pipete

deschideti tubul in apropiere flacarii

treceti deschizatura tubului prin flacara

luati o pipeta , incercind sa nu atingeti decit una singura

scoateti pipeta si treceti-o prin flacara

treceti din nou deschizatura tubului prin flacara , apoi reastupati

luati flaconul din care veti face esantionarea in mina stinga

indepartati dopul de bumbac , tinindu-l cu degetul mic al miinii drepte , treceti deschizatura flaconului prin flacara

treceti din nou pipeta prin flacara

pipetati de 2-3 ori pentru a raci pipeta

pipetati apoi 1 cc de esantion , pastrati apoi pipeta in apropierea flacarii , dar nu in flacara

treceti deschizatura flaconului prin flacara , apoi reastupati-l

luati un tub de probe , destupati-l

treceti deschizatura tubului prin flacara

turnati 1 cc de etantion in tub

treceti din nou deschizatura tubului prin flacara , apoi reastupati

agitati pentru a amesteca etantionul cu apa fiziologica

repetati cele de mai sus pentru alte esantioane , schimbind de fiecare data pipeta

luati flaconul continind resazurina , prelevati 1 cc pe care il veti introduce in fiecare tub de proba urmind aceleasi reguli ca la esantionare

agitati o data fiecare tub de proba , pentru a amesteca apa , esantionul si reactivul

Odata ce ati agitat tuburile , evitati sa le agitati din nou , caci aceasta noua agitare va afecta colorarea tuburilor . Odata ce un tub isi schimba culoarea spre incolor , el redevine roz dupa u usoara agitare .

creati un tub martor , adaugind 1 cc de resazurina intr-un tub cu apa sterila .

CITIREA REZULTATELOR

Odata ce tuburile au fost asazate la locul unde vor fi observate , se noteaza ora ( care va deveni momentul 0 ) si coloratia tuburilor .Este suficient sa se noteze coloratia tuburilor din jumatate in jumatate de ora .

Schimbarea culorii se face in mai multe etape :

B V R I

albastru violet roz incolor

din momentul in care o parte a tubului de proba este incolora , schimbarea culorii este considerata terminata si se noteaza I .

PREZENTAREA REZULTATELOR

Se face sub forma de tabel .

Corespondenta colorit - populatii

Influenta microorganismelor asupra proceselor de difuzie si combaterea lor.

Actiunea microorganismelor in procesul de difuzie se manifesta prin aparitia pierderilor nedeterminate.Astfel,o infectie microbiana medie produce pierderi de zahar de 0,1-0,2%din masa sfeclei,iar o infectie microbiana puternica produce pierderi de zahar de 0,45% din masa sfeclei

In mod normal 1g de taietei de sfecla contine 10 celule de microorganisme care provin din sol ,apa de spalare si de transport hidraulic.Printre aceste microorganisme mezofile care se dezvolta intre 5-50C,cu optimulintre 25-40C si microorganisme termofile care se dezvolta intre 25-73C ,cu optimul intre 50-55C.

Dintre microorganismele care se pot dezvolta in difuzie putem aminti:

-Baccillus subtilis care incepe sa se dezvolte la 20-25C cu optimul la 28-40C ,consuma mult oxigen ,nu dispare la predefecare si reduce azotatii la azotiti

-Bacillus stearothermophilus sedezvolta intre 37-70C cu optimul la 50-65C ,formeaza microorganisme rezistente la temperatura ridicata ,produce acid lactic si in cantitati mai mici acid citric.

-Lactobacillus ,se dezvolta intre 28-62C cu optimul la circa 35C producand acid lactic.

-Leuconostoc mesenteroides `se dezvolta intre 11-43C cu optimul La 21-25 ,produce acid lactic si se acopera cu dextran ,ceea ce ii permite sa se dezvolte chiar si in zemurile puternic alcaline .

-Aerobacter aerogenus nu provoaca pierderi mari de zahar ,dar produce si degaja cantitati mari de gaze care duc la spumarea zemii.

-Bacterium pediculatum produce levulanul gelatinos care seamana cu dextranul ,dar care roteste la stanga planul de polarizatie.

Capitolul 8

Analiza microbiologica folosind metoda membranei filtrante

Scop

Reglementarea modului de lucru pentru efectuarea analizelor microbiologice

2. Documente de referinta

" Microbiologie, principii si tehnici de laborator"Arina Oana Antoce, Laura Dorina Dinu

3. Termeni. Definitii

Membrane filtrante : foite subtiri din celuloza inerta care contin pori capilari de marime uniforma, destul de mici pentru a opri trecerea microorganismelor. In timpul filtrarii microorganismele nu pot trece prin membrana ramanand la suprafata. Folosind membrane cu marimi selective ale porilor, medii nutritive specifice si temperaturi de incubare adecvate fiecarui tip de microorganisme acestea se vor dezvolta sub forma de colonii vizibile care pot fi numarate.

Drojdii : microorganisme unicelulare care pot avea forme sferice, ovoidale sau de bastonase ascutite. Majoritatea drojdiilor au celulele cu diametrul cuprins intre 3 si 20 microni.

Mucegaiuri : Microorganisme care se dezvolta sub forma de micelii (hife crescute haotic ) cu viteza mare de dispersie. Sunt microorganisme aerobe capabile sa se dezvolte in mediu acid. Mucegaiurile cresc pe ambalaje, in zahar, pe echipamentul de umplere, pe ziduri si pe podele.

Bacterii : microorganisme care se dezvolta sub forma de sfere ( coci ), bastonase ( bacili ) sau bastonase rasucite ( spirale ). Diferentele dintre ele sunt foarte mici si nu pot fi identificate decat cu ajutorul microscopului. Numarul total de bacterii este un indicator al sanitarizarii materialului testat.

Bacterii coliforme : reprezinta o problema speciala. Ele sunt facultativ patogene si sunt asociate cu materiile fecale animale si umane. Prezenta lor indica o problema de poluare si in particular sunt importante din punctul de vedere al sanatatii oamenilor.

4.Descrierea activitatii

4.1 Modul de lucru. Diagrama flux

Pregatire incinta laborator

Sterilizarea stativului

pentru filtrare

Prelevarea /esantionarea se face in recipiente sterile conform PO-LAB-35

2

Se face o dezinfectie a laboratorului si a aparaturii din laborator cu alcool 90º, iar pardoseala se spala cu apa cu Domestos. Se lasa hota 20 minute la U.V. cu ventilatorul hotei pornit, timp in care microbiologul paraseste incaperea.

3

Se realizeaza in recipiente sterile pentru fiecare tip de mediu deshidratat folosit :Schaufus-Pottinger ( S-P), TGE, Weman (W),Endo sau Tergitol.

4

Se face cu apa sterila obtinuta prin autoclavare( apa distilata mentinuta la 121ºC timp de 15-20').

5

Pe fiecare cutie Petrie, pe capacul mic , se noteaza cu marker permanent : data , tipul mediului, locul prelevarii probei, facandu-se pentru fiecare tip de mediu cate o proba martor.

6

Se realizeaza cu 3 ml. apa sterila aplicata cu ajutorul unui pistol dozator care se pastreaza cu capatul furtunului imersat in alcool de 90º iar partea superioara a recipientului cu alcool acoperita cu folie de aluminiu autoclavata in prealabil la 121ºC timp de 15-20'.

7

Se aprinde becul Bunsen sterilizarea se realizeaza astfel: se pulverizeaza cu alcool de 90° stativul si palniile pentru filtrare si se flambeaza.

Se realizeaza cu apa sterila ,se toarna aproximativ 20ml apa sterila in fiecare palnie si se filtreaza.

9

Cu ajutorul pensetei flambate se aseaza membrana pe sita palniei filtrante si se indeparteaza folia protectoare a membranei, se inchid palniile.

10

Introducerea in palnie a

probelor

Filtrarea

	Depozitare

Incubare

Capacul recipientului cu proba se deschide, se flambeaza gura , se toarna cantitatea de proba in palnie si se filtreaza.

Proba martor se realizeaza prin filtrare de apa sterila.

11

Se porneste pompa de vid si se lasa pana cand se filtreaza toata proba.

12

Se deschide palnia, cu penseta flambata se preia membrana si se aplica pe mediul umectat astfel incat sa nu se formeze bule de aer sub membrana deoarece aparitia acestora ar impiedica dezvoltarea microorganismelor.

13

Se realizeaza in incubatoarele Memmert setate in prealabil la 35ºC pentru bacterii si 28ºC pentru drojdii si mucegaiuri, cu capacul mic in sus pentru o vizualizare mai usoara a notificarilor.

14

Dupa terminarea tuturor probelor, se face o noua curatire cu alcool a hotei, se spala cu solutie de Domestos pardoseala laboratorului.

15

Se face la 2,3,4 si 5 zile,iar rezultatele finale din a 5-a zi se noteaza in DD-LAB-78 ,care se transmite prin nota interna. Originalul se indosariaza.



16

Se face in pungi de autoclavare la 121ºC timp de 30'dupa care se pot duce la pubela.

4.2 Exprimare rezultate

Se realizeaza in unitati formatoare de colonii (UFC) /10 g sau ml proba.

4.3 Evaluarea

Rezultatele sunt evaluate de microbiolog impreuna cu Seful de laborator.

4.4 Criterii de referinta-acceptabilitate

Valorile de referinta pentru produsul finit se regasesc in STANDARDUL DE FIRMA NR.1/2003 ZAHAR DP-LAB-87 si sunt trecute in ANEXA prezentei instructiuni.

4.5 Aparatura si Materiale

4.5.1 Echipamente

hota microbiologica

autoclav

balanta electronica

incubatoare

sistem de filtrare cu 3 posturi

pompa de vid

pistol dozator

Detalii privind echipamentele sunt redate in Instructiunile de utilizare a echipamentelor DP-LAB-86; 88; 89.

4.5.2 Materiale si sticlarie de laborator

sonda de prelevare autoclavabila

recipiente sterile

spatula inox

bec Bunsen

medii deshidratate

membrane filtrante

penseta

4.7 Mediu de lucru

Incapere luminata cu lumina naturala si artificiala, amplasata intr-un spatiu izolat de zgomot si trepidatii ,cu faianta si pardosea de gresie usor de curatat si dezinfectat,

cu atmosfera sterila .

Spatiul de lucru este corespunzator pentru executarea in bune conditii a incercarii.

Laboratorul este prevazut cu mijloace de realizare si control a conditiilor de mediu ambiant.

Accesul in zona determinarilor este reglementat pentru a asigura confidentialitatea si securitatea activitatii, prin avertizoare scrise pe usa de intrare.

Poz. Sch. Flux	Denumire operatie	Tipuri de produse supuse analizei
		Zahar alb Diamant Zahar alb Brilliant	Zahar brut	Clera bruta	Zeama difuziune Apa presa	Zeama subtire Zeama groasa Clera rezervor Clera sat. Clera saturata	Condens 71°C Condens 92°C	Melasa
	Filtrare	La vid	La vid	La vid	La vid	La vid	La vid	La vid
	Aplicare membrana pe mediu	Cu penseta flambata	Cu penseta flambata	Cu penseta flambata	Cu penseta flambata	Cu penseta flambata	Cu penseta flambata	Cu penseta flambata
	Incubare	La 28ºC pt.D/M La 35º pt.NTG si coliforme	La 28ºC pt.D/M La 35º pt.NTG si coliforme	La 28ºC pt.D/M La 35º pt.NTG si coliforme	La 28ºC pt.D/M La 35º pt.NTG si coliforme	La 28ºC pt.D/M La 35º pt.NTG si coliforme	La 28ºC pt.D/M La 35º pt.NTG si coliforme	La 28ºC pt.D/M La 35º pt.NTG si coliforme
	Citire probe	La 120 ore	La 120 ore	La 120 ore	La 120 ore	La 120 ore	La 120 ore	La 120 ore
	Corectare rezultat	Rezultat ±U(NTG ±U(D/M)
	Valori de acceptabilitate-referinta	200-1000 NTG/10g 10-100 D/M/10g 0 coliformi/10g 0Leuconostoc/15g	500NTG/10G 100D/M/10g 0 coliformi/10g 0Leuconostoc/15g	300NTG/ml 0 coli/ml	0,5-1,5x10°NTG/ml	200-1000NTG/ml 0 coli / ml	<100NTG/ml	NTG/1g

1.Scop

Instructiunea stabileste responsabilitǎtile si modul de lucru privind utilizarea si intretinerea Instalatiei de filtrare.

2.Definitii.Prescurtari

MCL - Manualul Calitatii Laborator

PSL - Procedura de sistem cu aplicabilitate in laborator

RMCL - Responsabilul cu managementul calitatii in laborator

DP-05-xxx - Documente prescriptive Laborator microbiologie

DD-04-xxx - Documente doveditoare Laborator microbiologie

3.Documente de referinta

SR EN ISO 17025:2005- Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercare si etalonare

MCL - Manualul Calitatii Laborator

DP-06-02  - Planul de igienizare laborator

4. Descrierea activitatii

Modul de lucru. Diagrama flux

Intrare

Activitate / Decizii

Iesire

Raspunde

1. Sterilizarea stativului pentru filtrare

A

			biochimist

biochimist

3. Aplicarea membranei filtrante

biochimist

4. Introducerea si filtrarea probei

 

biochimist

. Sterilizarea stativului pentru filtrare

Se aprinde becul Bunsen apoi palniile si stativul de inox sunt pulverizate cu alcool de 90º iar cu penseta umectata in alcool se aduce flacara la palnii si se lasa sa arda alcoolul pana la evaporare,iar cand arderea s-a terminat se inchid etans palniile.

Racirea suportului de filtrare cu apa sterila

Gura sticlei cu apa sterila se flambeaza si se introduc aproxim. 20 ml in palnie. Apa sterila din fiecare palnie se filtreaza deschizand robinetul asezat dedesubtul fiecarei palnii, se deschide butonul de pornire al pompei de cu vid, in timp ce apa incepe sa se filtreze.

4.2.3Aplicarea membranei filtrante sterile pe suportul de filtrare

Se deschide palnia , si se tine cu o mana , iar cu cealalta mana se ia cu penseta flambata membrana din foita de celuloza si se aseaza pe sita palniei filtrante apoi se indeparteaza folia protectoare a membranei si se inchid palniile.

4.2.4 Introducerea si filtrarea probei

Capacul recipientului cu proba se deschide, se flambeaza gura , se toarna cantitatea de proba in palnie si se filtreaza, deschizand robinetul palniei. Se porneste pompa de vid si se lasa pana cand se filtreaza toata proba,dupa care pompa se inchide. Se deschide palnia, iar cu penseta flambata se preia membrana si se aplica pe mediul umectat astfel incat sa nu se formeze bule de aer sub membrana deoarece aparitia acestora ar impiedica dezvoltarea microorganismelor.

Nr. Crt PRODUS LOC RECOLTARE TIPUL DE MICROORGANISM URMARIT MEDIUL NUTRITIV FOLOSIT FREGVENTA RECOLTARII METODA DE LUCRU FOLOSITA VALOARE DE REFERINTA ZAHAR BRUT Magazia de zahar brut Numar total de bacterii Standard TGE 1/ saptamana MMF 1000/10g Drojdii si mucegaiuri Schaufus -Potinger 1/ saptamana MMF 100/10g drojdii 100/10g mucegaiuri Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/ luna MMF 0/10g Leuconostoc Weman la cerere MMF Absent/10g CLERA BRUTA Inainte de purificare Numar total de bacterii Standard TGE 1/ saptamana MMF 300/ml Bacterii coliforme Endo sau Tergitol la cerere MMF 10/1ml CLERA FILTRATA Rezervorul de clera filtrata cota 13 Numar total de bacterii Standard TGE 1/ saptamana MMF 200/ml Bacterii coliforme si Escherichia coli Endo sau Tergitol la cerere MMF 0 /1ml CLERA DEFECATA De la purificare Numar total de bacterii Standard TTC la cerere MMF 200/ml Drojdii si mucegaiuri Schaufus -Potinger la cerere MMF 20/ml Bacterii coliforme Endo sau Tergitol la cerere MMF 0/10ml CLERA SATURATA De la purificare Numar total de bacterii Standard TGE la cerere MMF 200/ml Drojdii si mucegaiuri Schaufus -Potinger la cerere MMF 20/ml Bacterii coliforme Endo sau Tergitol la cerere MMF 0/10ml CONDENS 71°C/92° C Statia de evaporatie Numar total de bacterii Standard TGE 1/saptamana MMF 10/10ml Bacterii coliforme Endo sau Tergitol la cerere MMF 0/10ml ZAHAR UMED Vibratoare cota 0 Numar total de bacterii Standard TGE 1/saptamana MMF 200/10g DD-LAB-78 Drojdii si mucegaiuri Schaufus -Potinger 1/saptamana MMF 10/10g drojdii 10/10g mucegaiuri ZAHAR DE PE SORTATOARE De pe benzile sortatoarelor Numar total de bacterii Standard TTC 1/zi MMF 200/10g DD-LAB-78 Drojdii si mucegaiuri Schaufus -Potinger 1/zi MMF 10/10gdrojdii 10/10g mucegaiuri Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/sapt MMF 0/10g Leuconostoc Weman la cerere MMF Absent/10g ZAHAR DIN SILOZURI Silozul 1 Silozul 2 Silozul 3 Numar total de bacterii Standard TGE 1/saptamana MMF 200/10g DD-LAB-78 ZAHAR DIN SILOZURI Silozul 1 Silozul 2 Silozul 3 Drojdii si mucegaiuri Schaufus -Potinger 1/saptamana MMF 10/10g DD-LAB-78 Bacterii coliforme si Endo sau Tergitol 1/luna MMF 0/10g Leuconostoc Weman la cerere MMF Absent/10g BENZI, SORTATOARE, BANDA SPRE SILOZ, BANDA SPRE MAGAZIE Conditionare  suprafata benzilor sortatoarelor, Suprafata benzii spre magazie si spre siloz Numar total de bacterii Standard TGE 1/saptamana MMF SWAB DD-LAB-79 MASA DE LUCRU LAB. MICROBIO-LOGIE Suprafata hotei Numar total de bacterii Bacterii coliforme Standard TTC 1/saptamana MMF 0/10cm² 10cm² DD- LAB -79 ZAHAR AMBALAT LA -1/50 la fiecare lot si la media loturilor ambalate in ziua precedenta la : -1/5 KG -1/10 HESSER -1/10 FOLIE -ZAHAR PUDRA -ZAHAR LA STIK Magazia de zahar Numar total de bacterii Standard TTC 1/sapt MMF 200/10g DD- LAB -78 Drojdii si mucegaiuri Schaufus -Potinger 1/zi MMF 10/10g drojdii 10/10g mucegaiuri Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/sapt MMF 0/10g Leuconostoc Weman la cerere MMF Absent/10g Salmonela Bismuth-Sulfite la cerere MMF Absent/10g LADA SI SCAFA INSACUIRE Magazia de zahar Numar total de bacterii Standard TTC 1/saptamana SWAB 10/10cm² DD- LAB -79 LADA SI SCAFA PUDRA Magazia de zahar Numar total de bacterii Standard TTC 1/saptamana SWAB 10/10cm² DD- LAB -79 POANSOANE HESSER magazia de zahar Numar total de bacterii Standard TTC 1/saptamana SWAB 10/10cm² DD- LAB -79 SITA ELEVATOR magazia de zahar Numar total de bacterii Standard TTC 1/saptamana SWAB 10/10cm² DD- LAB -79 1 3 TOALETA BARBATI magazia de zahar Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/saptamana SWAB Absent/10cm² DD- LAB -79 TOALETA FEMEI magazia de zahar Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/saptamana SWAB Absent/10cm² DD- LAB -79 VESTIAR BARBATI magazia de zahar Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/saptamana SWAB Absent/10cm² DD- LAB -79 VESTIAR FEMEI magazia de zahar Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/saptamana SWAB Absent/10cm² DD- LAB -79 MAINI PERSONAL magazia de zahar Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/saptamana SWAB Absent/10cm² DD- LAB -79 TOALETA LABORATOR laborator Bacterii coliforme Endo sau Tergitol 1/saptamana SWAB Absent/10cm² DD- LAB -79 0 24 AEROMICROFLORA Hala de productie Drojdii si mucegaiuri Rose-Bengal-Chloramfenicol-Agar 1/luna Koch 300CFU/m³ DD- LAB -80 25 AEROMICROFLORA silozuri Drojdii si mucegaiuri Rose-Bengal-Chloramfenicol-Agar 1/luna Koch 300CFU/m³ DD- LAB -80 26 AEROMICROFLORA magazia de zahar Drojdii si mucegaiuri Rose-Bengal-Chloramfenicol-Agar 1/luna Koch 300CFU/m³ DD- LAB -80

Capitolul 9

Analiza microbiologica folosind testul de filtrabilitate-colmataj

Scop

Prezenta procedura documenteaza metoda de determinare a coeficientului de filtrabilitate al unei solutii de ZAHAR de o anumita concentratie si gradul de colmatare a membranei filtrante traversata de solutia de zahar.

1. Domeniu de aplicare

Se aplicǎ in laboratorul C.T.C. al S.C. ZAHARUL ORADEA S.A.

2.Definitii.Prescurtari

MCL - Manualul Calitatii -Laboratoarele S.C. ZAHARUL ORADEA

PO-LAB - Procedura operationala elaborata in laborator

DP-LAB-xzy - Documente prescriptive Laboratoare

DD-LAB-xzy - Documente doveditoare Laboratoare

NI - Norma interna

SNFS - Syndicat National des Fabricants de Sucre de France

3.Documente de referinta

SR EN ISO 17025:2005- Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercare si etalonare

MCL - Manualul Calitatii Laborator

PO-LAB-01 - Analize de laborator

PO-LAB-26 - Pregatire probe pentru analiza

NI 2 - Prelevare/esantionare probe produs finit obtinut in productie/produs

finit la livrare

Méthode d`analyse SNFS Ch 2 n° 21

4. Descrierea activitatii

Modul de analiza, acceptare si inregistrare a comenzii se face conform PS-LAB-08 Analiza cererilor, ofertelor si contractelor.

Prelevarea probelor - se face conform NI 2 Norma interna recoltare probe de produs finit obtinut in productie / produs finit la livrare.

Pregatirea probei pentru analiza - se face conform PO-LAB-26

4.4. Modul de lucru

Principiul metodei

Prepararea unei solutii de zahar cu un continut de substanta uscata de 50°Bx si filtrarea acesteia printr-o membrana filtranta de 0.45 µm. Viteza de filtrare scade cu timpul de filtrare si cu colmatarea membranei filtrante.Compararea volumului filtrat in primele minute cu volumul filtrat in la sfirsitul operatiei, indica puterea de colmatare a solutiei analizate.

se umidifica o membrana filtranta cu dimensiunea porilor de 0.45 µm, prin imersare timp de 20 minute in apa distilata, intr-un pahar de laborator.

se cintaresc 500 g de zahar , se adauga 500 g apa distilata. Se solubilizeaza cu ajutorul agitatorului magnetic.

se aseaza membrana filtranta umidificata pe suportul sistemului de filtrare.

se porneste vidul.

se umple pilnia cu solutia de analizat si se porneste in acelasi timp cronometrul.

dupa 10 minute se masoara volumul de filtrat V₁

se mai adauga solutie.

dupa 20 de minute de filtrare (10+10) se masoara volumul de filtrat V₂ si se inchide vidul.

4.5 Exprimarea rezultatelor

Coeficientul de filtrabilitate c.F.₄₅ este volumul V₁

V₁