Cauciucul Natural

Cauciucul natural,indiferent de forma sub care se afla (latex,diferite sortimente de crep,foi afumate etc.),este un produs macro-molecular de origine vegetala.Plantele in al caror organism se gaseste cauciucul natural sub forma unui suc alb(avand uneori o coloratie galbena-roza sau cenusie),numit latex ,sunt grupate in mai multe familii si specii botanice,care cresc in mod obisnuit in regiunile tropicale.

In plante, cauciucul se gaseste fie in niste canale sub forma de suc alb-laptos sau sub forma de latex coagulat (filiform),fie sub forma de incluziuni in celule cojii,ale tulpinii,ale radacinii etc. ori in afara de canale lactifere,in cantita 535j918f ti insemnate in celulele frunzelor si ale crengilor tinere.

Localizarea cauciucului in planta constituie unul dintre factorii cei mai importanti in aprecierea ei ca planta industriala producatoare de cauciuc.

Cauciucul natural tehnic,care este un produs de coagulare a latexului,se prezinta in mod obisnuit sub forma de crep sau de foi afumate(denumit si cauciuc para),in functie de procedeele de obtinere a cauciucului din latexul de cauciuc si de compozitia chimica a celor doua sortimente.Diferite sortimente de cauciuc natural se mai pot clasifica,conventional,dupa gradul de plasticitate si tendinta de reactie in procesul de vulcanizare a produselor de cauciuc.

GUTAPERCA SI BALATA-Atat gutaperca cat si balada sunt asemanatoare cauciucului natural ,gasindu-se in sucurile laptoase ale unor arbori(Palaquium si Payena).Latexurile din care se extrag, fiind foarte sensibile la contacul cu aerul ,procedeele de extragere sunt diferite de cele ale cauciucului natural ,si anume :frunzele si crengile,care contin sucul laptos,sunt maruntite intr-un malaxor,masa obtinuta se incalzeste in rezervoare si sub amestecare continua se separa masa lemnoasa de gutaperca,respectiv balata plastica si lipicioasa.Latexurile de gutaperca si balata sunt mult mai vascoase decat latexul de cauciuc natural.Compozitia gutapercii tehnice depinde de conditiile de extractie.Continutul in gutaperca pura,denumit di gutta,variaza intre 40 si 90% din produsul brut.Balata,desi are aceeasi unitate structurala(isoprenul),se deosebeste de gutaperca prin unele proprietati;astfel,ea este mai moale la temperatura obisnuita si are o elasticitate mai mare la temperaturi joase decat gutaperca.

Atat gutaperca,cat si balata(pure) sunt substante solide ,de culoare alba-cenusie,putin elastice la temperatura de aproximativ 50 grade C;peste aceasta temperatura devin plastice,iar in intervalul de 130-150 grade C gutaperca se transforma intr-un material fluid,destul de mobil;sunt mult mai inerte din punct de vedere chimic decat cauciucul.Gutaperca si balata sunt rezistente la actiunea unor solutii diluate de alcalii,de acizi,de saruri si de acid fluorhidric.Ele sunt distruse rapid de acizii sulfuric si azotic concentrati.Gutaperca se oxideaza usor sub actiunea aerului si a luminii.Gutaperca si balata pot fi vulcanizate cu sulf

Gutaperca se dizolva la rece in hidrocarburi aromatice,dar este insolubila in alcani(hidrocarburi parafinice).Este usor solubila,de asemenea,in hidrocarburi clorurate.Are densitatea 0,9459 la 24grade C,iar indicele de refractie este de 1,523 la 20grade C.In functie de starea fizica ,densitatea si indicii de refractie sunt diferiti,produsul prezentand fenomenul de polimorfism.Gutaperca este mai stabila la actiunea ozonului decat cauciucul.Gutaperca si balata au un domeniu de utilizare limitat,insa se pot folosi cu succes,datorita proprietatilor dielectrice bune,in industria izolatoarelor electrice si a cablurilor .De asemenea ,in special gutaperca ,datorita unei adeziuni mari fata de metale ,lemn si piele se utilizeaza sub forma de solutie sau in anumite compozitii de amestecuri.Se mai foloseste in amestecurile de ebonita ,in solutii de cauciuc si in alte produse.

INDUSTRIA CAUCIUCULUI NATURAL-Geografic,productia de cauciuc natural este concentrata in cateva tari.Trei productoare importante din Asia-Malaezia ,Indonezia si Tailanda-detin peste 80% din toatalul mondial.Doua alte productoare din Asia -Sri Lanka ,India si doua tari productoare din Africa-Liberia si nigeria-detin impreuna alte 12% din totalul mondial.In pofida dezvolatii sale originale comerciale ca o cultura de tipul marilor planatii,producerea cauciucului natural a reprezentat repede o atractie pentru micii producatori.La mijlocul deceniului 1930-1940,suprafetele de cultura a cauciucului natural erau aproximativ egal impartite intre culturi mari si culturi mici.Cauciucul natural poate fi produs in conditii tehnice si economice adecvate atit in culturi mari cat si in culturi mici.Ambele sectoare au caracteristicile lor distinctive si in ambele cazuri se poate produce cauciuc cu avantaje economice asigurand un profit bun proprietarilor de plantatii.Pe plantatiile mari ,din cauza dimensiunilor si a organizarii,se pot aplica inovatii,se pot asuma riscuri si acestea stabilesc noi orientari de cultura ;ele dispun de priceperea de conducere necesara si pot sa aiba unele avantaje economice de scara.Culturile de cauciuc sunt acum majoritateadetinute si exploatate de stat.

O prezicere nefondata

Unul dintre titlurile de glorie ale savantilor este si acela ca ei prevad .si prevederile lor se-mplinesc.Stiinta ofera exemple ilustre de savanti,care urmarind in mod stralucit cunostintele pe care le-au dobandit din arsenalul atit de variat al stiintei ,pe baza legilor naturale ce stau la temelia tuturor fenomenelor din natura ,au prevazut in mod uimitor descoperiri viitoare.E destul sa amintim de geniala previziune a lui Mendeleev,cu privire la completarea locurilor libere din tabelul ce-I poarta numele si care sta la baza clasificarii chimice a elementelor,sau la felul in care Leverrier a prevazut prin calcul,din ,,varful penitei",locul unde va fi descoperita planeta Neptun.

Cand insa savantii,ignorand realitatile naturii,in loc sa prevada,incearca sa.prezica,lucrurile se schimba si reputatia lor sufera.

Aceasta se-ntampla,pentru ca prevederea e legata de ratiunea rece si exacta ,in timp ce prezicerea e totdeauna subiectiva si istoria a declarat ca savantii nu pot fi profeti nu numai in tara lor,cum zice proverbul,dar nici macar in cea a altora,asa cum a incercat sa fie ,de pilda,Edison.Intr-adevar si chiar de Edison e vorba aici,mai ales in legatura cu cauciucul sintetic.Perspectivele fabricarii sintetice a acestuia ,de o calitate satisfacatoare si intr-o cantitate suficienta,erau cam sumbre la sfarsitul primului razboi mondial.Iar progresul tehnic din cel de al treilea deceniu al secolului nostru,nici el nu justifica vreo incredere in posibilitatile de realizare ale unui bun cauciuc sintetic.Din aceste motive savantii,in afara celor sovietici,au abandonat rand pe rand problema.Iata de ce,cand in anul 1931,lumea se umplu de vestea rezolvarii inU.R.S.S a problemei fabricatiei cauciucului sintetic,Edison a declarat ziaristilor:

,,Eu nu cred ca rusii au izbutit sa fabrice cauciuc sintetic.Aceatsa veste e complet nascocita.Experienta mea propie si cea a altora,arata ca sinteza cauciucului este improbabila."

Este inutil sa mai adaugam aici ca profetia marelui inventator american nu s-a indeplinit.

Edison a gresit ,a gresit total!

Totusi Edison are doua scuze:

-prima,ca el era interesat sa fie asa,in calitate de copartas al asociatiei Ford,Firestone junior,Hoower si Edison ,pentru exploatarea plantatiilor de cauciuc din anumite regiuni ale asiei si Oceaniei;

a doua,ca el nu stia nimic despre Serghei Vasilievici Lebedev,creatorul cauciucului sintetic industrial.

Creatorul de uriasi in. eprubeta

Vorbind odata despre secretul marilor inventii,Edison recomanda urmatoarea formula celor dornici de a realiza ceva:

99% transpiratie+1% inspiratia=marea descoperire

Cauciucul,cel care l-a facut insa pe descoperotorul fonografului si al atitor alte realizari tehnice profet mincinos ,a izbutit sa-l contrazica si de asta data-,,ecuatia" ce a stat la baza obtinerii lui,fiind cu totul alta decat cea de mai sus.

Fara a nega rolul transpiratiei,a muncii sustinute si deosebite ,depusa de adevaratul creator al cauciucului sintetic realizat pe cale industriala ,este de mentionat ca inspiratia acestuia nu era asa ca-n formula inventatorului de peste ocean.Ea era produsul sistematic al unei gandiri stiintifice logice,izvorata ca o concluzie dinainte prevazuta a activitatii marei scoli a chimistilor organicieni rusi si sovietici,atit de minunat ilustarata de Butlerov,Favorski,Vinogradski si altii.

Iar cel care a realizat inca din anul 1909,prima bucatica de cauciuc sintetic,a fost Serghei Vasilievici Lebedev.

Suntem la Petersburg in anul 1909.In aula cea mare a sectiei de chimie a Societatii ruse de stiinte fizice si chimice,a carei faima a facut-o inca cu multi ani in urma marele chimist rus Mendeleev,creatorul sistemului de clasificare periodica a elementelor.

In sala plina de oameni de stiinta,profesori,studenti,printre alti ilustri auditori se afla si academicienii profesori Kurbatov si Favorski si bineinteles si un numar insemnat de agenti de politie in civili.

Ce cauta politia la o conferinta stiintifica cu subiectul tratand despre hidrocarburi?E foarte simplu.Vorbitorul nu este altcineva decat un sef de lucrari oarecare al Universitatii din capitala Rusiei,pe nume Lebedev.Acesta nu este numai unul dintre cei mai buni elevi ai profesorului Favorski,ci e si un periculos agitator politic,de vreme ce odata iesit de pe bancile scolii,fusese arestat de nenumarate ori,ba chiar odata exilat,pentru participarea sa la manifestatiile stundentesti si intruniri muncitoresti cu caracter antitarist.

Serghei Vasilievici Lebedev s-a nascut la 13 iulie 1874 in orasul Lublin.La noua ani ramane orfan de tata,iar familia sa se muta la Varsovia.Aici Lebedev face gimnaziul ,iar in anul 1895 intra la Facultatea de Fizico-Matematici a Universitatii din Petersburg.In laboratorul facultatii,Lebedev lucreaza sub conducerea vestitului chimist rus Favorski.In anul 1906 il intalnim pe Lebedev la Sorbona, in Paris,unde lucreaza sub indrumarea renumitului savant V. Henry.

Dupa intoarcerea din strainatate ,Lebedv isi incepe laborioasa lui activitate, facandu-se remarcat prin cateva lucrari deosebite.An de an,zi cu zi,Lebdev lucreaza neobosit pentru rezolvarea multor probleme legate ,in special ,de hidrocarburi.La 2 mai 1934 Lebedev se stinge pe neasteptate din viata,in plina desfasurare a activitatii sale de savant.Iata-lacum la memorabila sedinta din decembrie 1909.Vorbitorul nu mai e tanar,a imbatranit oarecum in anii de exil.El tine in mana o eprubeta ,in care se gaseste o bucatica de materie gelatinoasa-care nu este altceva decat un nou fel de cauciuc sintetic-ilustrandu-si prin acest exemplu conferinta sa despre hidrocarburi si sinteza chimica a combinatiilor organice.Dar in aceasta zi mohorata de 3 decembrie 1909,asistenta nu se arata pre impresionata de ceea ce ii spune si-I arata Lebedev.Cauciuc sintetic?O noua monstra de cauciuc sintetic?Asa ceva au mai facut si altii.incepand cu Boucharda si sfarsind cu insusi Kondakov.

Cat despre felul in care conferentialul afirma ca izbutise sa prepare mica bucata de gelatina chimica in greutate de abia un gram,nici acesta nu a trezit prea mult interes,lucru usor de judecat dupa cele trei randuri ocupate de relatarea comunicarii stiintifice a lui Lebdev ,in procesul verbal al sedintei.Ca de obicei,in soarta marilor descoperitori,toti participantii la aceasta sedinta de lucru a Societatii ruse de fizica si chimie au plecat la sfarsit acasa,fara sa-si dea seama ca in aceasta seara ,au avut deosebita cinste sa asiste la adevarata nastere a cauciucului sintetic.

Aceatsa,pentru ca Lebedev,din studiul temeinic,amanuntit,sistematic al lumii combinatiilor organice si mai ales a hidrocarburilor a ales tocmai acest gaz capricios si nestabil .hidrocarbura numita divinil ,pentru a,,cladi"cu ajutorul ei complicatul edificiu chimic al cauciucului.Si acum iata cum arata ,,caramida" din care marele chimist de mai tarziu,modestul conferentiar din 1909 ,se gandise cel dintai din lume sa-si ,,alcatuiasca"cauciucul:

Dar drumul de la mica molecula de divinil,la enorma si complicata molecula de cauciuc sintetic nu este nici scurt si nici usor de parcurs.Pe aceasta cale ,care a reprezentat un mare triumf al stiintei chimice moderne si al chimiei sovietice,Serghei Vasilievici Lebdev a fost nu numai un neobosit luptator incununat de biruinta ,ci si un creator de uriasi.Fiind vorba de chimie,insa ,uriasii acestia sunt.uriasi in eprubeta si nu reprezinta nimic altceva,decat mult ravnitele macromolecule de cauciuc sintetic.

BIBLIOGRAFIE

PRELUCRAREA CAUCIUCULUI-EDITURA TEHNICA,BUCURESTI 1966-S.PINTILIE,V.PASCU-PAG.11,12,18,19

ECONOMIA MONDIALA A CAUCIUCULUI;STRUCTURA,SCHIMBARI,PREVIZIUNI-INSTITUTUL CENTRAL DE CHIMIE 1979-PAG.8,17,21

LACRIMA COPACULUI-EDITURA TINERETULUI 1960-A.BALTARETU,D.TODERICIU-PAG.,105,106,107,108,109,110,111,112