Dimensionarea tehnologica a reactorului de polimerizare
4.1. Dimensionarea geometrica a reactorului de polimerizare
Se considera un reactor cu capace semielipsoidale cu înaltimea h, pentru care avem urmatoarele date: h/D = 1/4, H/D = 5/4 si un coeficient de umplere, φ = 0,75,
unde: H = înaltimea partii cilindrice;
D = diametrul cilindrului.
Determinarea volumului amestecului de reactie, VAR
Densitatea amestecului de reactie se calculeaza cu relatia:
unde: ρAPV = 1020 Kg/m3 - densitatea alcoolului polivinilic;
ρAPA = 998 Kg/m3 - densitatea apei;
ρAAc = 1048 Kg/m3 - densitatea acidului acetic;
ρAcV = 931,2 Kg/m3 - densitatea acetatului de vinil.
Masa amestecului de reactie este:
mAR = mAPV + mAPA + mAAc + mAcV
unde:
mAPV =
mAPA = 2449,99 Kg apa
mAAc = 50 Kg acid acetic
mAcV = 2289,38 Kg acetat de vinil
mAR = 228,94 + 2449,99 + 50 + 228,94 mAR = 5018,31 Kg
Fractiile masice ale componentelor amestecului de reactie sunt:
xAPV = 4,56 %
xAPA = 48,82 %
xAAc = 1 %
xAcV = 45,62 %
ρAR = 967,4 Kg/m3
VAR
=
Determinarea volumului si a dimensiunilor reactorului
Volumul reactorului este:
VR =
Cunoscând volumul reactorului VR, se calculeaza dimensiunile reactorului stiind ca: h/D = 1/4 pentru capace si H/D = 5/4 pentru zona cilindrica.
- volumul cilindrului
- volumul capacului
D =
H =
h =
Se standardizeaza dimensiunile reactorului: Di =
În aceste conditii se poate calcula înaltimea maxima pâna la care urca amestecul de reactie în reactor, dupa adaugarea celei de-a treia portii de monomer. În functie de aceasta înaltime se poate calcula înaltimea mantalei, Hm.
Hm
=
Se alege înaltimea mantalei ca fiind: Hm=2 m
Determinarea înaltimii pâna la care urca amestecul de reactie dupa adaugarea primei portii de monomer
Masa de acetat de vinil adaugata în prima portie este:
mAcV1 =
Masa amestecului de reactie în acest caz este:
mAR1 = mAPV + mAPA + mAAc + mAcV1
mAR1 = 228,94 + 2449,99 + 50 + 1144,69 mAR1 = 3873,62 Kg
Fractiile masice ale componentelor amestecului sunt:
xAPV = 5,91 %
xAPA = 63,24 %
xAAc = 1,3 %
xAcV = 29,55 %
Densitatea amestecului devine în acest caz:
ρAR1 = 979,1 Kg/m3
Volumul amestecului de reactie este:
VAR1 =
Înaltimea pâna la care urca amestecul de reactie în partea cilindrica, dupa adaugarea primei portii de monomer se calculeaza din relatia:
unde înaltimea în zona cilindrica, HAR1 are expresia:
HAR1 =
4.2. Calculul geometric al suprafetei de transfer termic
Se considera ca exista manta si la capacul semielipsoidal inferior, având loc transfer termic si în aceasta zona. De asemenea, se considera ca prin agitare, lichidul mai urca înca 10 % fata de restul amestecului, pe peretele reactorului.
În acest caz, înaltimea cilindrului este:
Hcil =
Aria de transfer a partii cilindrice este:
Acil =
Aria laterala a capacului elipsoidal este œ din aria laterala a paraboloidului de rotatie.
În cazul nostru, D = 4∙h, iar ecuatia unei astfel de curbe este:
de unde rezulta:
Aria laterala de rotatie este:
Aria capacului semielipsoidal este:
Acapac =
Aria totala de transfer termic este:
Atot = Acil + Acapac=7,77
+ 3,512 Atot
=
4.3. Dimensionarea termica a reactorului
4.3.1. Calculul coeficientului de transfer termic la etapa de încalzire a amestecului de reactie
Coeficientul total de transfer termic se determina cu relatia:
(kcal/m2∙h·grd)
unde: α1 - coeficientul partial de transfer de caldura prin convectie de la fluid la perete,
(kcal/m2∙h∙grd);
α2 - coeficientul partial de transfer de caldura prin convectie de la perete la fluid,
(kcal/m2∙h∙grd);
δp - grosimea peretelui, (m);
λp - conductivitatea termica a peretelui, (kcal/m∙grd).
Pentru lichide în recipiente cu agitator, se utilizeaza relatiile:
Criteriul Reynolds:
Criteriul Prandtl:
C - constanta, pentru manta C = 0,36, iar pentru serpentine C = 0,87;
m - exponent, pentru manta m = 0,66, iar pentru serpentine m = 0,62;
Di - diametrul interior al reactorului, (m);
n - turatia agitatorului, (rot/s);
dagit - diametrul agitatorului, (m);
η - viscozitatea lichidului la temperatura din reactor, (cP);
ηp - viscozitatea lichidului la temperatura peretelui, (cP);
ρ - densitatea lichidului, (Kg/m3);
λ - conductivitatea termica (W/m∙grd∙1,1626 = kcal/m∙h∙grd)
Caracteristicile amestecului de reactie la temperatura medie de reactie t = 43 ș C:
η = 10000 cP = 10000∙10-3 Kg/m∙s ; ρ = 1020 Kg/m3;
cp = 0,75 kcal/Kg∙grd; λ = 0,533 kcal/m∙h∙grd
Se propun urmatoarele date: dagit =
Re = 261,12
Pr = 50656,66
Nu = 505,76
Coeficientul partial de transfer termic în reactor este:
α1 = 149,76 kcal/m2∙h∙grd
Aria sectiunii inelare a mantalei prin care circula apa de racire este:
unde: Dme = 1,91 m - diametrul exterior al mantalei;
Dmi = 1,81 m - diametrul interior al mantalei.
Asm = 0,292 m2
Propunem viteza apei prin manta ca fiind: vapa,m = 0,01 m/s.
Debitul de apa prin manta se determina din relatia generala:
Gapa = 10722,24 Kg/h
Temperatura peretelui este:
tp = 64 ș C
unde: tai - temperatura de intrare a apei în manta, (grd);
tae - temperatura de iesire a apei în manta, (grd);
tami - temperatura la intrare în reactor, (grd);
tame - temperatura de iesire din reactor, (grd).
Proprietatile apei la temperatura medie din manta (tm = 85 ș C) sunt:
η = 0,33045 cP = 0,33045∙10-3 Kg/m∙s
ρ = 973,55 Kg/m3
cp = 1,0028 kcal/Kg∙grd
λ = 0,581 kcal/m∙h∙grd
β = 6,65∙10-4 K-1, β - coeficient de dilatare cubica
Viteza de deplasare a apei prin manta este mica si se verifica daca se poate neglija convectia naturala.
unde: g - acceleratia gravitationala, g = 9,81 m/s2;
hechiv - înaltimea
mantalei, hechiv = Hm + h, hechiv = 2
β - coeficinetul de dilatare cubica, (K-1);
ΔT - diferenta dintre temperatura peretelui si temperatura medie a fluidului, (grd).
ΔT = 21 ș C
Gr = 17,49∙1012
unde: dechiv - diametrul echivalent al mantalei, (m).
dechiv = 1,91 - 1,81 dechiv
=
Re = 294,61
Re > 2300 - avem regim de curgere laminar.
Un fenomen general îl constituie suprapunerea convectiei naturale peste cea fortata, de care, în special la viteze mici, e bine sa se tina cont, si anume:
Gr > 0,3∙ (Re)2
În acest caz se propune calculul lui α2 în ambele cazuri, convectie naturala si convectie fortata, alegând pentru calculul ulterior valoarea cea mai mare.
Cazul 1 - Convectie naturala
Pentru fluide în convectie naturala, în spatii mari se recomanda formula generala:
Criteriul Prandtl este:
Pr = 2,053
Ne aflam în cazul cilindrilor verticali si GrPr > 108, în acest caz avem:
C = 0,129 si m = 1/3
Nu = 4255,81
Coeficientul partial de transfer termic la convectie naturala este:
α2 = 1009,23 kcal/m2∙h∙grd
Cazul 2 - Convectie fortata
Pentru curgerea laminara (Re < 2300) se foloseste relatia lui Hansen:
unde:
B = 24,68
Nu = 4,66
Coeficientul partial de transfer termic la convectie fortata este:
α2 = 27,07 kcal/m2∙h∙grd
Se observa ca, în cazul convectiei naturale s-a obtinut o valoare mai mare a coeficientului partial de transfer termic decât în cazul convectiei fortate, de aceea se va alege: α2 = 1009,23 kcal/m2∙h∙grd.
Presupunem reactorul din otel, cu urmatoarele caracteristici:
δp - grosimea peretelui, δp = 0,05 m;
λp - conductivitatea termica a otelului, λp = 46,5 kcal/m∙h∙grd.
Caracteristicile crustei sunt:
δcrusta - grosimea crustei, δcrusta = 0,001 m;
λcrusta - conductivitatea termica a crustei, λcrusta = 3 kcal/m∙h∙grd.
Coeficientul total de transfer termic devine:
K = 123,05 kcal/m2∙h∙grd
Caldura care se transfera de la apa de încalzire la amestecul de reactie într-o ora este:
Intervalul de temperatura este:
ΔT = 42 ș C
Q = 58306,5 kcal/h
Caldura necesara încalzirii amestecului de reactie se determina cu relatia:
ΔTm = t2 - t1 = 65 - 20 ΔTm = 45 ș C
Amestecul de reactie:
mAcV = 2289,38 Kg mAPV = 228,94 Kg mAPǍ = 2499,99 Kg
Caldurile specifice la ΔTam = 43 ș C:
- caldura specifica a acetatului de vinil: cp1 = 2101 J/Kg·grd;
- caldura specifica a alcoolului polivinilic: cp2 = 2177 J/Kg·grd;
- caldura specifica a apei: cp3 = 4182 J/Kg·grd.
Qam = 601125941,3 J Qam = 143603,9 kcal
Timpul necesar încalzirii amestecului de reactie este:
t = 2,46 h
4.3.2. Etapa de polimerizare - preluarea caldurii de reactie
Polimerizarea acetatului de vinil este o reactie puternic exoterma, de aceea pentru prevenirea degajarii unei cantitati foarte mari de caldura ce ar fi dificil de preluat prin manta (deoarece rezulta o crestere importanta a temperaturii amestecului de reactie), acetatul de vinil se introduce în trei portii. În prima portie se introduce 50 % din cantitatea de monomer, iar în urmatoarele doua portii se introduc câte 25 % din cantitatea totala de monomer.
Reactorul de polimerizare trebuie dimensionat astfel încât apa de racire din manta sa preia caldura degajata atunci când viteza de polimerizare devine maxima.
Presupunem ca o parte din caldura de polimerizare este preluata prin manta, restul caldurii fiind preluata prin condensator. În prima ora de polimerizare conversia acetatului de vinil introdus în prima portie este de 60 %.
Cantitatea de caldura este:
unde: C = 60 % - conversia acetatului de vinil;
qpol = 284 kcal/Kg - caldura specifica de polimerizare.
Q1 = 195055,18 kcal
La adaugarea celorlalte doua portii de acetat de vinil, cantitatea acestora fiind mai mica rezulta ca si caldura degajata în polimerizare va fi mai mica, deci dimensionarea termica a reactorului se va face numai pe prima portie de monomer.
Apa de racire se încalzeste de la tia = 25 ș C pâna la tea = 35 ș C.
ΔTa = tea - tia = 35 - 25 ΔTa = 10 ș C
Caldura specifica a apei la t = 30 ș C:
cpa = 4176 J/Kg∙grd cpa = 0,9976 kcal/Kg∙grd
Calculul coeficientului total de transfer termic
Transmiterea caldurii prin conductie si convectie se face conform urmatoarei scheme:
Coeficientul total de transfer termic este:
(kcal/m2∙h·grd)
unde: α1 - coeficientul partial de transfer de caldura prin convectie de la fluid la perete,
(kcal/m2∙h∙grd);
α2 - coeficientul partial de transfer de caldura prin convectie de la perete la fluid,
(kcal/m2∙h∙grd);
δp - grosimea peretelui (m);
λp - conductivitatea termica a peretelui (kcal/m∙grd).
Propunem K = 110 kcal/m2∙h·grd si calculam cantitatea de caldura ce poate fi preluata prin manta:
ΔTm = 36 ș C
Q1m = 44676,72 kcal/h
Pentru lichide în recipiente cu agitator, se utilizeaza relatiile:
Criteriul Reynolds:
Criteriul Prandtl:
C - constanta, pentru manta C = 0,36, iar pentru serpentine C = 0,87;
m - exponent, pentru manta m = 0,66, iar pentru serpentine m = 0,62;
Di - diametrul interior al reactorului, (m);
n - turatia agitatorului, (rot/s);
dagit - diametrul agitatorului, (m);
η - viscozitatea lichidului la temperatura din reactor, (cP);
ηp - viscozitatea lichidului la temperatura peretelui, (cP);
ρ - densitatea lichidului, (Kg/m3);
λ - conductivitatea termica (W/m∙grd∙(1,1626) = kcal/m∙h∙grd).
Caracteristicile amestecului de reactie la temperatura medie de reactie t = 70 ș C:
η = 10000 cP = 10000∙10-3 Kg/m∙s ; ρ = 1020 Kg/m3;
cp = 0,75 kcal/Kg∙grd; λ = 0,533 kcal/m∙h∙grd.
Se propun urmatoarele date: dagit =
Re = 261,12
Pr = 50656,66
Nu = 505,76
Coeficientul partial de transfer termic în reactor este:
α1 = 149,76 kcal/m2∙h∙grd
Aria sectiunii inelare a mantalei prin care circula apa de racire este:
unde: Dme = 1,91 m - diametrul exterior al mantalei;
Dmi = 1,81 m - diametrul interior al mantalei.
Asm
=
Cantitatea de apa necesara racirii amestecului de reactie se determina din relatia generala:
mapa = 4481,11Kg
Debitul de apa prin manta este: Gapa = 4481,11 Kg/h.
Viteza apei prin manta este:
m/s
Temperatura peretelui este:
tp = 48 ș C
unde: tai - temperatura de intrare a apei în manta, (grd);
tae - temperatura de iesire a apei în manta, (grd);
tR - temperatura în reactor, (grd).
Proprietatile apei la temperatura medie din manta (tm = 30 ș C) sunt:
η = 0,7923 cP = 0,7923∙10-3 Kg/m∙s
ρ = 995,7 Kg/m3
cp = 0,9976 kcal/Kg∙grd
λ = 0,529 kcal/m∙h∙grd
β = 3∙10-4 K-1, β - coeficient de dilatare cubica
Viteza de deplasare a apei prin manta este mica si se verifica daca se poate neglija convectia naturala.
unde: g - acceleratia gravitationala, g = 9,81 m/s2;
hechiv - înaltimea mantalei, hechiv = Hm + h, hechiv = 2,45 m;
β - coeficinetul de dilatare cubica, (K-1);
ΔT - diferenta dintre temperatura peretelui si temperatura medie a fluidului, (grd).
ΔT = 18 ș C
Gr = 1,232∙1012
unde: dechiv - diametrul echivalent al mantalei, (m).
dechiv = 1,91 - 1,81 dechiv = 0,1 m
Re = 540,39
Re > 2300, avem regim de curgere laminar.
Un fenomen general îl constituie suprapunerea convectiei naturale peste cea fortata, de care, în special la viteze mici, e bine sa se tina cont, si anume:
Gr > 0,3∙ (Re)2
În acest caz se propune calculul lui α2 în ambele cazuri, convectie naturala si convectie fortata, alegând pentru calculul ulterior valoarea cea mai mare.
Cazul 1 - Convectie naturala
Pentru fluide în convectie naturala, în spatii mari se recomanda formula generala:
Criteriul Prandtl este:
Pr = 5,379
Ne aflam în cazul cilindrilor verticali si Gr·Pr > 108, în acest caz avem:
C = 0,129 si m = 1/3
Nu = 2423,04
Coeficientul partial de transfer termic la convectie naturala este:
α2 = 523,18 kcal/m2∙h∙grd
Cazul 2 - Convectie fortata
Pentru curgerea laminara (Re < 2300) se foloseste relatia lui Hansen:
unde:
B = 118,64
Nu = 7,89
Coeficientul partial de transfer termic la convectie fortata este:
α2 = 41,73 kcal/m2∙h∙grd
Se observa ca, în cazul convectiei naturale s-a obtinut o valoare mai mare a coeficientului partial de transfer termic decât în cazul convectiei fortate, de aceea se va alege: α2 = 523,18 kcal/m2∙h∙grd
Presupunem reactorul din otel, cu urmatoarele caracteristici:
δp - grosimea peretelui, δp = 0,05 m;
λp - conductivitatea termica a otelului, λp = 46,5 kcal/m∙h∙grd.
Caracteristicile crustei sunt:
δcrusta - grosimea crustei, δcrusta = 0,001 m;
λcrusta - conductivitatea termica a crustei, λcrusta = 3 kcal/m∙h∙grd.
Coeficientul total de transfer termic devine:
K = 110,533 kcal/m2∙h∙grd
Caldura preluata de manta într-o ora de reactie este:
ΔTm = 35,76 ș C, se aproximeaza ΔTm = 36 ș C.
kcal/h
Mantaua preia din caldura de reactie:
x = 23 %
Condensatorul preia din caldura de reactie:
y = 77 %
|