In studiul fluidelor ideale, fortele de frecare dintre straturile de lich 252d36c id au fost neglijate. In realitate, aceste forte de frecare apar la inaintarea unui corp intr-un fluid, datorita vascozitatii. Forta de franare actioneaza in sens opus vitezei corpului si e functie de sectiunea transversala a corpului si de forma acestuia. Daca viteza de inaintare a corpului este mica sau echivalent, daca fluidul curge laminar pe langa corpul in repaus, forta de frecare este proportionala cu viteza si depinde de coeficientul de vascozitate.
Pentru o sfera de raza R, Stokes a gasit formula fortei de inaintare intr-un fluid (1)
O sfera care cade liber intr-un lichid vascos atinge o viteza limita v, pentru care forta de frecare, forta arhimedica si greutatea sferei se echilibreaza (rezultanta fiind 0) (2).
De aici rezulta ca bila are o miscare uniforma .
Aceasta este viteza limita cu care poate cadea sfera in fluid (3).
Deoarece, dupa ce corpul a atins aceasta viteza (3), el cade uniform si rectilinuu, putem aplica legea miscarii (4).
Din ultimele doua egalitati obtinem (5).
Pe cilindru se aleg doua puncte de reper, astfel incat, intre ele, bila sa aiba miscare rectiline uniforma. Se cronometreaza timpul in care bila strabate distanta dintre cele doua puncte.
Prelucram datele intr-un tabel, pe baza teoriei lucrarii.
Avem :
Masa_bilutei = 90 mg
Raza_bilutei = 2 mm
De aici putem obtine usor (6).
Calculam valoarea medie, apoi eroarea(7)
Eroarea medie o calculam dupa formula (8):
|
Nr |
d(mm) |
T(s) | ||||
|
| ||||||
Obtinem (9).
Masa si raza bilelor au fost aproximate, iar o variatie a razei mai mica de 1 mm ar fi cauzat o variatie foarte mare a densitatii, deoarece densitatea este invers proportionala cu cubul razei.
Masurarea timpului este aproximativa, neputandu-se calcula exact timpul e parcurgere a distantei
Metoda nu e exacta, neputandu'se stabili cu precizie cand bilele capata miscare rectilinie uniforma;
Apa poate prezenta impuritati, densitatea ei nefiind exact 1000 kg/m³
Forma bilelor de plastic a fost aproximata ca fiind sferica;
Exista erori de masurare, cat si de calcul.
Daca tinem cont doar de primele 2 cauze ale erorilor, (caci celelalte au efect mic in comparatie cu acestea), obtinem diferente mari ale valorilor.
Din tabel putem observa ca masurarile 2, 3, 4, 5 au fost cat de cat precise, iar masurarile 7 si 14 au fost destul de eronate.
|
