OPERATII UNITARE

OPERATII UNITARE

11.1. MANUIREA CONTAINERULUI DE CATALIZATOR DE ALCHIL-ALUMINIU

11.1.1. Fixarea containerului

a) Se pozitioneaza containerul de catalizator in camera de incalzire pe cintarul Z-110AB, cu ajutorul unui dispozitiv de ridicat- palan manual cu carucior..

b) Se indeparteaza placa protectoare a containerului de catalizator

c) Se sufla robinetul cu azot.

d) Se deschid usor robinetii V-5, V-2, V-7 si V-8 , dupa cum este prezentat in fig.11 - 1 si se fixeaza flansele corespunzatoare pentru V-5 si V-2 si mosoarele la container.

Fig. 11 - 1. Sistemul containerului de catalizator de alchil-aluminiu

Se purjeaza cu azot mosoarele si apoi se realizeaza etapele "e)" si "f"), descrise mai jos. In acest caz se va lasa usa camerei de incalzire complet deschisa, astfel incat sa fie suficient oxigen.

e) Se fixeaza mosoarele cu flanse la ventilul de aerisire si la ventilul de catalizator, asa cum este aratat in fig. 11 - 1.

f) Se conecteaza liniile de aerisire si de catalizator din camera de incalzire la flansele mosoarelor, asa cum este prezentat in fig. 11 - 1. Dupa fixarea flanselor, se opreste purjarea cu azot prin inchiderea robinetilor V-5, V-7, V-2 si V-8.

g) Se efectueaza un test de etanseitate cu kerosen la mosoare ( vezi fig. 11- 2):

- Se verifica daca robinetii V-4 si V-6 sunt inchisi. Apoi se deschide usor V-5.

- Se va urmari cu atentie PG-1001. Daca presiunea este sub 0.3 kg/cm²G, se deschide V-7 si se alimenteaza azot pana cand presiunea va atinge valoarea de 0.3 kg/cm²G.

- Se pulverizeaza kerosen pe mosoare si se efectueaza un test de etanseitate.

- Se verifica daca robinetii V-3 si V-1 sunt inchisi si se deschide V-2. Apoi se efectueaza un test de etanseitate pentru linia de catalizator , in acelasi mod ca cel descris mai sus.

- Se deschide V-8 pentru a avea debit de azot si se efectueaza un test de etanseitate, pulverizand kerosen peste mosoare.

- Cand testul de etanseitate s-a incheiat, se inchide V-7 de pe linia de aerisire mentinand

inchisi robinetii V-2, V-8, V-3 si V-1. Apoi se deschid V-4 si V-5 si se realizeaza incalzirea containerului de catalizator cu ajutorul lui Z-106.

11.1.2. Decuplarea containerului

a) Cand containerul de catalizator s-a golit , indepartarea lui se va realiza in modul descris mai jos.

b) Se inchid robinetii V-7 si V-2 si se deschide V-8. Apoi, dupa purjarea liniei de transfer catre D-102 se inchide V-3, se deschide V-2 si V-6 si se purjeaza cu azot mosoarele spre interiorul containerului. Dupa purjarea cu azot se inchid V-6, V-8, V-1 si V-2.

c) Dupa purjarea cu azot a liniei de transfer catalizator , se deschide V-7. Apoi, se sufla cu azot containerul de catalizator pana cand presiunea din container atinge valoarea de 0.3 kg/cm²G, in scopul impiedicarii variatiei de presiune la racire.

Apoi se inchid robinetii V-4 si V-5.

d) Se fixeaza indicatorul de scala , astfel incat sa nu existe oscilatii. Se vor sufla cu azot flansele mobile de pe linia de aerisire si de pe linia de catalizator. In timpul acestei operatii se va purta costumul aluminizat.

e) Se indeparteaza mosoarele. Se fixeaza opritorul pe ventilul containerului de catalizator .

f) Se fixeaza placa protectoare pe container si cu ajutorul dispozitivului de ridicat- palan manual cu carucior se indeparteaza containerul de pe pozitie.

g) Se pozitioneaza un alt container de catalizator pentru urmatoarea operatie de preparare .

NOTA: La incalzirea containerului de catalizator, se va evita cresterea excesiva a temperaturii. Temperatura se va mentine la max. 70 C, monitorizare ce se va efe 848b14i ctua cu ajutorul unui termometru pe peretele exterior al containerului. Ca un indiciu pentru cresterea temperaturii in container, 0.2 kg/cm²G reprezinta diferenta de presiune normala la PG-1001 in faza de incalzire.

11.2. RECOLTAREA DE PROBE DE CATALIZATOR DIN D-102

Se conecteaza linia de azot cu ajutorul unui furtun de cauciuc la robinetul de inchidere al vasului de proba pentru purjare. Se deschide dopul de siguranta al vasului de proba si se purjeza vasul cu azot.

a) Se verifica daca presiunea in D-102 este cuprinsa intre valorile 0.5 si 1 kg/cm²G.

b) La inceput, se deschid robinetii V-1 si V-2 pentru a purja linia de prelevare proba cu

aproximativ 10 litri de cat.

c) Se inchid V-1 si V-2 si se fixeaza vasul de proba , asa cum este prezentat in fig 11 - 3.

d) Din nou se vor deschide robinetii V-1 si V-2 pentru prelevarea probei .

Fig. 11 - 3. Luarea probelor de catalizator

e) Cand recoltarea probei s-a incheiat, se inchide V-1.

f) Se indeparteaza vasul de proba de la stutul de proba, se opreste alimentarea cu azot si apoi se fixeaza dopul de siguranta la vasul de proba.

g) Se deschide robinetul pe hexan V-3 si se spala linia dintre V-1 si V-2 cu aproximativ 10 litri hexan.

h) Se inchide V-3, iar V-2 se lasa usor deschis.

11.3. OPERAREA POMPELOR P-103

Intrucat catalizatorul trebuie alimentat cu o mare acuratete in ceea ce priveste debitul, in instalatie se utilizeaza pompa cu piston lichid P-103.

Motorul electric al pompei pune in miscare alternativa rectilinie un piston metalic, care nu intra in contact cu catalizatorul, el actionand asupra unei diafragme dubla speciala. Pompa este prevazuta cu doua supape cu bila , care asigura circulatia catalizatorului. Cu ajutorul unui dispozitiv cu manivela se realizeaza reglarea cursei pistonului si implicit a debitului.

Reglarea cursei pompei P-103 poate fi efectuata pe domeniul de la 0 la 100 %, indiferent daca este in operare sau nu.

11.3.1. Pornirea

Pornirea pompei P-103 B se efectueaza dupa cum urmeaza ( Vezi fig. 11 - 4):.

a) Se va verifica daca toti robinetii sunt inchisi, exceptand V-8. De asemenea, se va verifica daca solventul - hexan (PX de la P-208) se alimenteaza la D-201.

b) Se deschid V-12 si V-14 si se alimenteaza HHX la D-201 cu un debit de 400 l/h prin FG- 2107 si respectiv FG- 2108.

c) Se deschid V-5 si V-6.

d) Se deschid V-7 si V-13 si se porneste imediat P-103 B.

11.3.2. Verificarea functionarii pompei

Vezi fig. 11 - 5.

Fig. 11 - 5. Verificarea sistemului pompei P-103

a) Se deschide robientul V-3 si treptat V-4. In acest fel catalizatorul va trece prin sticla gradata Z-107 B, datorita diferentei de nivel dintre D-106 si Z-107 B. In cazul in care catalizatorul nu trece prin Z-107 B, se deschide usor V-5 si se alimenteaza HX la Z-107 B.

b) Cand nivelul in Z-107 B depaseste gradatia de 700 cm³, se inchid V-1 si V-5.

c) Nivelul in Z-107 B scade gradat. Se inregistreaza timpul necesar pentru alimentarea a 500 cm³ de catalizator, utilizand un cronometru.

d) Inainte ca lichidul sa fie complet evacuat din Z-107 B, se deschide V-1 si apoi se inchid V-4 si V-3.

e) Se repeta procedura mai sus mentionata de la pct. "a) la d)" de 2 - 3 ori si apoi se verifica

alimentarea catalizatorului la debitul specificat.

11.3.3. Oprirea

Pompa P-103 ABC se opreste astfel (vezi fig. 11 - 4):

a) Se opreste P-103 A. Se deschide V-3 de pe linia de aspiratie a pompei P-103 A si se spala cu hexan linia de aspiratie spre D-105 timp de 5 sec. Apoi, se inchid V-1 si V-3.

b) Se deschide V-4 de pe linia de aspiratie a pompei P-103 A si se spala cu hexan linia de refulare spre D-106 timp de 5 sec. Apoi, se inchide robinetul V-2 de pe refulare si robinetul V-4 de pe linia de hexan.

c) Se deschide V-9 de pe linia de aspiratie a pompei P-103 C si se spala cu hexan linia de aspiratie spre D-106 timp de 5-10 sec. Apoi se inchide robinetul V-5 de pe D-106. Se mentine P -103 C in functiune in timp ce se alimenteaza hexanul pe linia de aspiratie si se realizeaza spalarea pompei P-103 C precum si a liniei de refulare catre D-201 pentru aproximativ 30 min.

d) Cand spalarea cu hexan a pompei P-103 C s-a incheiat, se opreste pompa si apoi imediat se inchide V-13.

e) Se opreste alimentarea cu hexan si se inchid toti robinetii de pe linia de transfer catalizator.

11.4. INCALZIREA REACTORULUI

Apa fierbinte este obtinuta in TK-931 si circulata prin mantaua reactoarelor cu ajutorul pompei P-932 (vezi fig. 11 - 6).

a) Se deschide robinetul de izolare de pe by-pass-ul la TICV-931-2 si se alimenteaza CW la TK-931. Se inchide robinetul de pe by-pass cand CW incepe sa deverseze la TK-931.

b) Se deschid usor robinetii de izolare la TICV-931-1 si TICV-931-2. Se fixeaza TIC-931 la 80 C si treptat se deschid robinetii de izolare la TICV-931-1 pentru alimenterea LS in TK-931. Cand temperatura in TK-931 a atins 80 C, se deschid complet robinetii de izolare la TICV-931-1 si TICV-931-2.

c) Se umple mantaua reactorului cu CW si se inchid robinetii de intrare si iesire CW de pe reactor. Se deschide cu un debit minim robinetul de pe P-932 si apoi se porneste P-932.

d) Se deschid robinetii pe intrare si iesire HW de pe reactor. Se va verifica daca robinetii de izolare de pe mantaua reactorului, pentru CW si RCW sunt inchisi.

NOTA: In etapa initiala de alimentare gradata cu HW la mantaua reactorului, se vor urmari modificarile de temperatura la TK-931 precum si gradul de deversare.

Conform proiect IITPIC, mapa 13336, pentru imbunatatirea sistemului de incalzire la reactor s-a montat suplimentar sistemul pompei P-933. Cu ajutorul pompei P-933 o parte din apa racire retur RCW de la mantaua reactorului se incalzeste prin intermediul injectorului cu abur MPA-9303 si se recircula la manta.

11.5. Operarea vaporizatorului de hexan

E-205 se introduce in flux la pornirea sistemului de hexan.

11.5.1. Pornirea lui E-205

a) Se verifica daca E-205 este presurizat cu azot la 0.5 kg/cm G

b) Se alimenteaza HHX la E-205 pana la nivel de 50% , pe LC - 253. Se regleaza nivelul pe LG prin LC-253.

c) Cand s-a finalizat incarcarea cu hexan, se deschide robinetul de izolare la TRCV-251. TRCV-251 se deschide de pe tabloul principal de comanda si se purjeaza azotul din E-205 in D-205 ; apoi, se inchide TRCV-251.

d) Se alimenteaza treptat LS la E-205 si se creste incet presiunea de la 0.2 la 4 kg/cm G pe PC-253.

e) Se alimenteaza hexan vaporizat la D-205 prin TRCV-251.

f) Se verifica daca LC-253 si PC-253 functioneaza corect. Astfel , operarea normala a vaporizatorului E-205 este pornita. De asemenea, se verifica functionarea normala a alimentarii aburului.

11.5.2. Oprirea lui E-205

1) Oprirea lui E-205 cu hexan in el

a) Se inchid LCV-253 si PCV-253.

b) Cand indicatia la PC-253 a scazut la 1 kg/cm G , se inchide TRCV-251.

c) Se presurizeaza cu azot E-205 de la 0.5 la 1 kg/cm G , pentru a evita vidarea acestuia.

2) Oprirea lui E-205 insotita de golire

a) Se reduce valoarea prescrisa la LC-253 de 50% la 0% si apoi se inchide LCV-253.

b) Daca nu mai apare nivel in E-205 pe LG , presiunea de vapori pe hexan scade , astfel incat indicatia pe PC-253 scade treptat. Cand presiunea scade la 1 kg/cm G , se inchide PCV-253.

c) Daca presiunea in E-205 scade la 0.5 kg/cm G , se inchide TRCV-251.

d) In final, se presurizeaza E-205 la 0.5 - 1 kg/cm G cu azot pentru a preveni vidarea acestuia.

e) Cand temperatura din interiorul lui E-205 a coborat la valoarea normala, se transfera hexanul ramas in D-705 si se purjeaza interiorul lui E-205 cu azot.

11.6. Operarea vaporizatorului de propilena

Se alimenteaza propilena- materie prima- la D-215 si se vaporizeaza la 10 kg/cm G prin incalzire. Se supraincalzeste propilena vapori in E-207 si se alimenteaza la D-201 si D-202.

Conform proiect IITPIC, ,mapa 13468, pentru marirea gradului de siguranta D-215 si E-206 sunt realizate din materiale care rezista la temperaturi scazute ( - 50 C).

11.6.1. Pornirea

a) Pornirea initiala

- Se fixeaza TC-205 la 50 C si se alimenteaza abur la E-207.

- Se fixeaza PC-204 la 10 kg/cm G si se alimenteaza treptat LS la E-206.

- Inainte de alimentarea cu propilena la D-215 , se deschide oricare dintre robinetii de alimentare cu propilena vapori la D-201 si D-202.

- Mai intai , se fixeaza LC-201 la 20% , se deschid treptat robinetii de izolare la LCV-201 si se alimenteaza propilena la D-215. Cand nivelul din D-215 a ajuns la 20% , se mareste valoarea prescrisa pe LC-201 la 50%. Apoi, se alimenteaza propilena vapori la D-201 si D-202 , urmarind cu atentie presiunea si temperatura din D-215.

b) Pornirea in cazul existentei de propilena in D-215

- Se alimenteaza LS la E-207.

- Se fixeaza PC-204 la 6 kg/cm G si se deschid treptat robinetii de izolare la PCV-204. Presiunea din D-215 poate depasi 6 kg/cm G, datorita scurgerilor de LS prin robinetul de reglare.

- Daca exista scurgeri de LS , se deschide incet robinetul de by-pass al supapei SV-204 si se elimina propilena vapori la sistemul de facla pentru a evita cresterea presiunii in D-215.

- Cand incepe alimentarea propilenei vapori la reactoare , se fixeaza LC-201 la 50% si se alimenteaza propilena la D-215. Daca ventilul de by-pass al supapei SV-204 este deschis, se inchide imediat pentru a porni alimentarea de propilena la reactoare.

- Se creste treptat valoarea prescrisa la PC-204 de la 6 kg/cm G la 10 kg/cmG.

11.6.2. Oprirea sistemului D-215 si E-206.

Pentru oprire se pot aplica doua metode .O metoda consta in golirea totala a sistemului, iar cealalta in oprirea sistemului cu propilena in el.

1) Oprirea sistemului cu propilena

a) Se inchide LCV-201

b) Se inchide PCV-204. Presiunea in D-215 scade la 7.5 +/- 0.5 kg/cm G prin FRCV-221. Apoi se inchide FRCV-221.

c) Se deschide robinetul de by-pass al oalei de condens si se elimina complet condensul.

2) Oprirea insotita de golire

a) Se inchide LCV-201 in timp ce E-206 este in operare si se deschide robinetul de by-pass al supapei SV-204 pentru a evacua propilena din D-215 la sistemul de facla.

b) Cand alimentarea cu propilena- materie prima- se opreste , nivelul scade treptat. De aceea , se verifica nivelul din D-215 pe LG. Daca D-215 este gol, se inchide robinetul de by-pass al supapei SV-204 si apoi se inchide PCV-204.

11.7. Recoltarea de probe de suspensie

Vezi fig. 11 - 7

Fig. 11 - 7. Recoltarea de probe de suspensie

a) Se deschide incet V-5. Se verifica daca toti robinetii , cu exceptia lui V-5, sunt inchisi si ca indicatia la PG este 0 kg/cm G. Se deschide usita vasului de proba si se fixeaza recipientul metalic pentru luat probe la stut. Apoi se inchide usita.

b) Se deschide V-1 si se purjeaza suspensie in D-705 prin deschiderea usoara pentru 3 sec. a robinetului V-2. Se verifica daca nivelul din D-705 este suficient de scazut si daca robinetul de aerisire la D-705 este deschis.

c) Se inchide V-2, se deschide V-4 pentru 4 - 5 sec. si apoi se inchide V-4.

d) Dupa confirmarea inchiderii lui V-4, se scade presiunea prin deschiderea usoara a robinetului V-7. Deschiderea robinetului V-7 nu se face brusc.

e) Se deschide complet V-8 si se ia proba de suspensie in recipientul metalic de proba. Apoi se inchide V-8.

f) Se deschide usita vasului de proba. Se indeparteaza recipientul metalic de proba din vasul de proba. Se transfera proba de suspensie intr-o sticla de proba. Apoi se inchide usita.

NOTA: Inainte de a transfera proba de suspensie se introduc in sticla de proba 50 cm³ de metanol pentru dezactivarea suspensiei.

g) In cazul in care proba nu poate fi recoltata in cantitatea specificata intr-o singura etapa, se inchide V-7 dupa confirmarea ca V-8 este inchis. Apoi se deschide V-4 pentru 4 - 5 sec. V-4 se va inchide dupa aceea.

h) Se repeta etapele "e)" si "f)" prezentate mai sus.

i) Se deschide V-3 si se spala cu HX intrarea in reactor timp de 1 - 2 sec., apoi se inchide V-1.

j) Se deschide V-2 si se spala cu HHX linia de by-pass la D-705 timp de aprox. 10 sec.

k) Se inchide V-2 , apoi se deschide usor V-4 si se spala linia cu HHX timp de aprox. 5 sec.

l) Se inchid V-4 si V-3.

m) Se deschide V-6 si apoi se scurge lichidul deschizand V-8.

n) Se inchid V-7, V-8, V-6 si V-5.

11.8. Recoltarea de probe de gaz

Se recolteaza probe de gaz din reactor la stutul de proba amplasat la exteriorul camerei analizorului cromatografic. Proba de gaz se recolteaza la robinetul de scurgere de la PG-2603 (vezi fig. 11 -8)

1) Recoltarea de proba de gaz-reactor

a) Se umple sticla de proba cu apa si se fixeaza deschiderea robinetului V-1 la 50%. Se purjeaza o cantitate mica de gaz-reactor prin stutul 4. Apoi se fixeaza sticla de proba asa cum este aratat in fig. 10- 8.

b) Se deschide complet V-2 si se fixeaza deschiderea robinetului V-3 la 50 %. Se controleaza viteza de recoltare a gazului-reactor, punand degetul la stutul 4 si urmarind circulatia de apa de la robinetul V-3.

c) Cand apa din sticla a fost dizlocuita de gaz, se inchid V-2 si V-3, apoi se inchide V-1. Astfel operatia de recoltare este finalizata.

2) Recoltarea de gaz uzat

Recoltarea de gaz uzat se face la capatul robinetului de scurgere de la PG-2603 si urmeaza aceeasi procedura descrisa la punctul de mai sus.

Fig. 11 - 8. Recoltarea de probe de gaz

11.9. Verificarea nivelului in reactor

Deoarece LRC-212 este un indicator de nivel de tip diferential, acesta nu indica nivelul real in D-201 cand densitatea suspensiei difera fata de valoarea de proiect. Diferenta de densitate a suspensiei apare cand se schimba conditiile de operare din reactor. Daca nivelul in D-201 nu este corect, suspensia este antrenata in E-201.

11.9.1. Verificarea nivelului din D-201 in tabloul de comanda

Nivelul in D-201 este indicat de doua termocuple , TDRA-212 si TR-214, precum si de     LRC-212. Fig. 11 - 9 indica pozitia partii superioare a agitatorului, a placii de dispersie, a nivelului normal in D-201, TDRA-212 si TR-214. In cazul in care TDRA-212 indica mai mult de 5 C, nivelul in D-201 este intre TDRA-212 si TR-214.

In mod normal, temperatura fazei gazoase este mai joasa cu aprox. 10 C decat temperatura lichidului datorita hexanului rece condensat imprastiat de pe placa de dispersie. Ca urmare, nivelul in D-201 poate fi verificat dupa cum urmeaza:

a) Daca TDRA-212 indica aprox. 10 C, nivelul in D-201 este corect.

b) Daca TDRA-212 indica aproape 0 C si TR-214 indica aproape la fel cu TRC-213, nivelul este prea ridicat,

c) Daca TDRA-212 indica aproape 0 C si TR-214 indica temperaturi mai joase decat TRC-213, atunci nivelul este prea scazut.

11.9.2. Verificarea nivelului din D-201 din camp

Nivelul in D-201 este verificat prin compararea indicatiei date de LRC-212 cu indicatia data de LG de pe D-201 (LG-2102).

Deoarece hexanul este alimentat la LRC pentru spalare, se va verifica daca circuitul de hexan nu este infundat.

a) Se deschide treptat robinetul de la partea superioara a LG-ului (faza gazoasa) si se asigura ca sticla rezista la presiune.

b) Se umple LG-ul cu HHX si se regleaza robinetul de pe linia de HHX intr-o pozitie usor deschisa.

c) Se deschide treptat robinetul de la partea inferioara a LG-ului.

d) Se masoara distanta pe care este indicat nivelul pe sticla de nivel LG si se raporteaza la stutul inferior al detectorului LRA .

e) Lungimea completa de masurare la LRC este de 2.73 m. De aceea verificarea nivelului in D-201 se face dupa cum urmeaza:

De exemplu, daca nivelul masurat este de 2 m:

2.73 2.0

0.9 X

rezulta X = 81 %.

Se regleaza indicatia pe LRC-212 la 81 %. Astfel verificarea nivelului la D-201 se considera a fi completa.

NOTA:Din cauza circulatiei gazului, densitatea aparenta a suspensiei in D-201 reprezinta 90% din densitatea suspensiei in LG.

f) Se spala LG-ul cu HHX astfel:

- Se deschide robinetul pe HHX la LG

- Se inchide robinetul de izolare de la partea superioara a LG-ului si se inlocuieste suspensia in LG cu HX. Apoi se opreste alimentarea cu HHX

- Se inchide robinetul de izolare de la partea inferioara a LG-ului si se descarca

hexanul din LG in D-705.

NOTA:1) Deoarece LG-ul este din sticla, spargerea lui este periculoasa. De aceea se verifica daca robinetii de izolare de la LG sunt intotdeauna inchisi.

2) Se verifica daca deschiderea robinetilor de izolare de la LG permite mai intai admisia fazei gazoase. Chiar daca LG-ul este spart, gazul este de departe mai putin periculos decat lichidul.

3) LG-urile sunt casante si cand se sparg pot aparea situatii riscante sau periculoase datorate caracterului inflamabil al suspensiei. De aceea, verificarea nivelului in D-201 cu ajutorul LG-ului se va face numai in perioadele de pornire, schimbare de sorturi sau cand exista dubii in legatura cu functionarea LRC-212.

11.10. Verificarea antrenarii de polimer in E-201

Antrenarea de polimer in E-201 se verifica luand probe de condensat ( vezi fig. 11 10)

a) Se verifica daca V-2 este inchis. Se deschide V-1 si se inchide dupa cateva secunde.

b) Se deschide treptat V-2 si se recolteaza probe de condensat. Robinetul V-2 nu se deschide niciodata brusc. In caz contrar, condensatul poate tasni. Daca in proba se afla polimer avand o culoare slab roscata inseamna ca s-a antrenat polimer in E-201. Daca proba este limpede, operarea se desfasoara normal.

Fig. 11 - 10. Sistemul E-201

11.11. Comutarea pompelor P-205

P-205 este o pompa de suspensie de inalta presiune. Daca operatia de interschimbare a pompelor este condusa necorespunzator, polimerul se poate topi in carcasa si poate avea loc recircularea de metanol din S-300. De aceea, comutarea P-205 se conduce conform prevederilor procedurilor descrise la cap. 11.11.1. de mai jos. Procedura descrisa la cap. 11.11.2. este urmata numai in caz de avarie.

11.11.1. Comutarea P-205 cand suspensia din D-205 este inlocuita cu hexan

a) Se reduce nivelul din D-204 la 30 % pe LRC.

b) Se inchide robinetul de iesire de la D-204 si se spala cu HHX linia dintre D-204 si D-205.

c) Dupa aprox. 10 min., suspensia din D-205 este inlocuita cu HX. Se verifica inlocuirea suspensiei cu HX, observand proba de suspensie luata de la robinetul de scurgere de pe linia de aspiratie a pompei P-205. Apoi, se comuta P-205 cu cea de rezerva, ca in cazul oricarei pompe centrifuge obisnuite. Nu se opresc niciodata in acelasi timp ambele pompe P-205A si B. Se verifica punerea in operare paralela a pompelor P-205 A si B, inainte de a scoate din flux una dintre ele.

d) Cand s-a finalizat comutarea P-205, se deschide robinetul de iesire a suspensiei de la D-204 si se opreste alimentarea cu HHX pe linia dintre D-204 si D-205. Cand se restabileste circulatia suspensiei, se verifica functionarea normala a pompei P-205.

11.11.2. Comutarea P-205 cu suspensie in D-205

Procedura de comutare a pompei P-205 A cu P-205 B este urmatoarea :

a) Se mareste deschiderea robinetului de recirculare la P-205 de la 30 % la 50 %. Se deschide usor (20% deschidere) robinetul de aspiratie de la P-205 B. Se fixeaza deschiderea robinetului de alimentare HHX de pe aspiratia P-205 B la 50 % si se porneste P-205 B.

b) Se deschide complet robinetul de alimentare HHX la aspiratia pompei P-205 B si se deschide robinetul de refulare a pompei P-205 B la 30%. Daca amperajul la P-205 B este normal si nu apare fenomenul de cavitatie, se deschide complet robinetul de aspiratie al pompei P-205 B.

c) Imediat ce robinetul de aspiratia a pompei P-205 B este deschis ,se fixeaza robinetul pe HHX de pe aspiratia pompei P-205 B la 50 %. Daca amperajul la P-205 B este normal si nu apare fenomenul de cavitatie , se inchide robinetul pe HHX de pe aspiratia pompei P-205 B.

d) Daca ambele pompe P-205 A si B functioneaza normal cu suspensie, se deschide complet robinetul pe HHX in aspiratia pompei P-205 A. Se inchide incet robinetul de aspiratia a pompei P-205 A. In acelasi timp, se reduce deschiderea robinetului de refulare a pompei P-205 A la 50 %. Se spala P-205 A cu HHX timp de un minut si apoi se opreste.

e) Cand comutarea dintre P-205 A si P-205 B s-a finalizat, se fixeaza la 30 % deschiderea robinetului de recirculare . In acest timp, nivelul in D-205 creste si LRCAV-251 tinde sa se deschida. De aceea, trebuie urmarit amperajul la P-205 B si supravegheat robinetul de recirculare, daca este nevoie.

11.12. Operarea racitorului de suspensie

Instructiunile de mai jos sunt aplicabile pentru : E-212 , E-213 si E-214.

11.12.1. Pornirea schimbatorului E-212

E-212 se porneste simultan cu pornirea pe HX a reactorului D-202, dupa cum urmeaza:

a) Se realizeaza sistemul D-202 -> P-212 A sau B -> E-212 -> D-202.

b) Se introduce HX de la D-202 in sistem

c) Se verifica umplerea cu HX a sistemului. Apoi, se inchide robinetul de refulare a pompei P-212.

d) Se alimenteaza CW la mansonul conductei de aspiratia a pompei P-212, pentru a evita fenomenul de cavitatie in P-212.

e) Apoi se porneste P-212 A sau B.

NOTA: Controlul debitului la pompa racitorului de suspensie se realizeaza cu ajutorul unui robinet destinat exclusiv acestei operatii, situat pe conducta de refulare.

11.12.2. Oprirea schimbatorului E-212

La oprirea normala a instalatiei, sistemul schimbatorului E-212 se inchide dupa spalarea cu HX, golirea de HX si purjarea completa cu azot.

11.13. Sistemul de injectie inhibitor (ABE)

Instructiunile de mai jos descriu sistemul de injectie inhibitor la reactoarele D-201 si D-202.   In eventualitatea in care indepartarea caldurii de polimerizare este imposibila din cauza intreruperii apei sau opririi functionarii agitatorului , de exemplu, si datorita existentei riscului ca polimerul sa sinterizeze in reactor, formand bulgari, se poate injecta ABE in exces in reactor pentru inhibarea reactiei de polimerizare, ca o metoda pentru oprirea in siguranta a sistemului de polimerizare (vezi fig 11

NOTA: ABE (catalizator OA) este un catalizator care se foloseste impreuna cu catalizatorul P1 intr-o proportie determinata (ABE/cat.P1 = 0.15 mol/mol), dar actioneaza ca inhibitor cand este adaugat in exces.

Fig. 11 - 11. Sistemul de injectie inhibitor

a) Introducerea ABE in D-218

- Se deschide robinetul de aerisire de la D-218, dupa ce s-a verificat daca HCV-212 si HCV-213, precum si robinetul de scurgere dintre HCV-212 si HCV-213 sunt inchisi.

- Dupa purjarea cu azot a vasului D-218, in acesta se incarca ABE pana la 90% nivel pe LG. Se face presiune cu azot in D-218 pana la 0.5 kg/cm²G.

b) Probleme care necesita atentie deosebita in operarea normala

- Se protejeaza comutatoarele pentru HC-212 si HC-213 pentru a nu fi actionate accidentale in timpul operarii.

- Daca exista scapari de la HCV-212 sau HCV-213, activitatea catalizatorului este afectata negativ. De aceea, in fiecare zi se va verifica daca exista cresteri de presiune la PG-2108.

- LG-ul de la D-218 se pastreaza inchis tot timpul. Daca PG-2108 indica o crestere de presiune, se pune in functiune LG pentru a verifica daca exista fluctuatii de nivel in D-218.

c) Injectarea de ABE in reactor in caz de avarie

- Daca se decide injectarea de inhibitor se actioneaza HC-212 si HC-213 si se injecteaza ABE din D-218 in D-201.

Conform noii tehnologii, catalizatorul OA nu se mai utilizeaza si implicit nici sistemul de injectie inhibitor.

11.14. Sistemul de control a temperaturii din reactor

a) Controlul temperaturii in D-201

- Fig. 11 - 12 arata ca D-201 are 3 puncte de control a temperaturii: FRC-213, TIC-211 si TRC-213.

- Cu exceptia cazurilor in care exista modificari drastice a vitezei de polimerizare in reactor, FRC-213 mentine debitul de gaz-reciclu la nivelul specificat. Daca debitul de gaz-reciclu trebuie

Fig. 11 - 12.Sistemul de control a temperaturii din D-201

modificat, se transforma indicatia de debit din "Nm³/h" indicati de FRC in "m³/h", astfel incat debitul real sa nu scada sub limita inferioara (reglat la 800 m³/h pentru a preveni infundarea conductei de alimentare gaz-reciclu) sau sa creasca peste limita superioara (reglata la 3750 m³/h pentru a preveni antrenarea polimerului in E-201).

- Se alege o temperatura corespunzatoare pentru TIC-211 astfel incat deschiderea la TRCV-213 sa se situeze intre 25 si 50% pentru un domeniu de temperaturi de 30 - 40 C, pentru o cantitate data de gaz- reciclu.

NOTA: Daca temperatura in D-201 tinde sa scada, iar debitul la FRC-213 trebuie micsorat, debitul de apa la TIC-211 se reduce ca o consecinta a actiunii mecanismului de control a temperaturii, determinand scaderea debitului de gaz-reciclu. O crestere brusca a temperaturii in reactor poate fi provocata de scaderea concomitenta a debitului de CW si de gaz-reciclu. Din acest motiv, reducerea debitului de gaz trebuie facuta treptat.

b) Controlul temperaturii in D-202 (poate fi aplicat si la D-203 si D-204)

(vezi fig. 11

Se regleaza debitul de apa prin racitorul de suspensie astfel incat deschiderea robinetului la

TRCV-221 sa se mentina intre 25 - 50 %.

Controlul temperaturii in reactor trebuie facut in asa fel incat diferenta de temperatura intre CW

si RCW sa fie de 7 - 8 C.

Fig. 11 - 13.Sistemul de control a temperaturii din D-202

c) Controlul temperaturii in D-203 si D-204

In cazul in care racitorul de suspensie nu este necesar datorita cantitatii mici de caldura generate in D-203 sau D-204, indepartarea caldurii din reactor se realizeaza numai prin circulatia apei prin mantaua reactorului si deflectoare.

Debitul de apa prin deflectoare trebuie reglat astfel incat deschiderea robinetului TRCV-231 sau TRCV-241 sa se mentina intre 25 - 50%.

Controlul temperaturii in reactor trebuie facut in asa fel incat diferenta de temperatura intre CW si RCW sa fie de 7 - 8 C.

11.15. Operarea filtrelor Z-208AB cu o singura supapa de siguranta SV-205A

Conform PV-CTE nr. 70/9.07.1992 supapa SV-205B prevazuta in proiectul final pe filtrul Z-208B a fost montata pentru protectia vasului D-117 - prepolimerizarea cu propilena a catalizatorului microsferic, motiv pentru care protectia filtrelor Z-208B se realizeaza cu supapa de siguranta SV-205A.

In aceste conditii, pentru introducerea in flux a filtrului:

a)       Z-208A se va proceda ( vezi fig 11-13a) dupa cum urmeaza :

ventilele V-1 si V-1' se vor mentine pe "DESCHIS" , astfel incat supapa SV-205A sa asigure protectia sistemului

ventilele V-2 si V'2 se vorr mentine izolate ("INCHIS")

b)      Z-208B se va proceda (vezi fig 11-13a) dupa cum urmeaza:

- ventilele V-2 si V-2' se vor mentine pe "DESCHIS" , astfel incat supapa SV-205A sa asigure protectia sistemului

- ventilele V-1 si V'1 se vorr mentine izolate ("INCHIS")

NOTA: In ambele cazuri, ventilele de by-pass V-3 si V-4 vor fi isolate ("INCHIS")

11.16. Curatarea uscatorului M-402

a) Se purjeaza S. 400 cu azot in conformitate cu procedura descrisa in cap.8.6.1.

b) Se inchid PCIV-416 si PCIV-426. Se izoleaza toate liniile de azot de la M-402.

c) Se monteaza blinde intre Z-403 si Z-404, la intrarea in Z-426, pentru a izola M-402 fata de M-401 si S. 500.

d) Se inchid robinetii de intrare si iesire de la M-410 A si B, apoi se deschid robinetii de scurgere de la filtre.

e) Se blindeaza iesirea din M-407.

f) Se deflanseaza toate tevile de abur (calorifere) si se scot din M-402, apoi se purjeaza cu abur interiorul uscatorului M-402.

g) Se executa operatia de curatire a uscatorului M-402 numai dupa ce s-a efectuat analiza cu un analizor portabil de oxigen si care confirma ca purjarea cu aer a utilajului este completa.

11.17. Comutarea filtrelor M-409 si M-410

a) Cand indicatia la PDI-414 a atins 500 mm H₂O, cu M-409A in flux, se deschide usor robinetul

de scurgere amplasat la baza filtrului M-409 B. Daca exista amestec lichid de metanol-HX condensat in

Fig. 11 - 14. Comutarea filtrelor M-409A/B

M-409 B, acesta se scurge la D-705.

b) Se masoara continutul de oxigen, cu analizorul de oxigen, din gazul de la M-409 B si se confirma daca acesta este mai mic sau cel mult egal cu 0.2%. Apoi se pune in functiune sistemul de insotitori de pe peretele exterior.

c) Se deschid complet robinetii de intrare si iesire de la M-409 B si in prima faza se comuta pe operare paralela M-409 A si B.

d) Ulterior, dupa inchiderea robinetilor de intrare si iesire de la M-409 A, se conecteaza la robinetul de scurgere de la partea inferioara a filtrului M-409 A cu un furtun la D-705 , iar un furtun la stutul de azot se conecteaza la partea superioara. Apoi se executa purjarea cu azot.

NOTA: In acest timp, trebuie urmarit ca presiunea in sistem sa nu depaseasca 0.2 kg/cm²G.

e) Dupa ce se confirma lipsa gazelor inflamabile, cu ajutorul unui detector de gaz, se intrerupe purjarea cu azot.

f) Dupa incheierea purjarii cu azot, se inchid stuturile superior si inferior de la M-409A si se mentine astfel utilajul o perioada. Sistemul de insotitori se opreste dupa confirmarea faptului ca nu apar cresteri de presiune in sistem.

g) Dupa realizarea pernei de azot la M-409 A, se executa purjarea cu aer si apoi se schimba elementele filtrante.

h) Dupa schimbarea elementelor filtrante se reface perna de azot presurizand M-409 A cu azot pana la 0.2 kg/cm²G si se executa un test de etanseitate al pernei.

i) Se executa purjarea cu azot conform procedurii descrise mai sus (pct. d). Cand concentratia de oxigen este de 0.2% sau mai mica se considera purjarea cu azot incheiata. Cand purjarea cu azot a fost incheiata, se presurizeaza sistemul cu azot la 0.1 kg/cm²G, finalizandu-se astfel procedura de comutare.

11.18. Alimentatoare dozatoare Z-503A/B si Z-504 A/B

Functia acestora este de a mentine un debit constant al pudrei si al stabilizatorului solid. Pe balanta automata a tabloului alimentatorului este fixat un debit volumic.

Pe cantarul alimentatorului se fixeaza debitul volumic. Se masoara timpul necesar pentru a descarca unitatea de masa de pudra si astfel se obtine debitul masic al pudrei. Apoi, daca exista abatere fata de debitul masic necesar, se modifica viteza de descarcare din tabloul alimentatorului, rezultatul fiind mentinerea constanta a valorii debitului masic.

11.18.1. Sistemul de control

(Vezi fig. 11- 15 si 11- 16)

a) Etapa A

Din momentul in care s-a incheiat golirea pudrei din vasul de dozare (sau la pornire, cand vasul este gol) , parghia 1 incepe sa coboare pana ajunge la pozitia orizontala. Cand parghia 1 atinge aceasta pozitie, ceea ce inseamna ca nivelul de pudra din vasul de dozare a atins limita minima, se actioneaza comutatorul de proximitate, iar dozatorul incepe sa functioneze si sa alimenteze pudra la vas. Tija pistonului cu aer coboara simultan datorita acestui semnal, ceea ce declanseaza coborarea parghiei 2. Astfel cele doua parghii se cupleaza . Parghia 1 coboara datorita valorii masei setate la parghia 2.

b) Etapa B

Pudra este alimentata la vasul de dozare, ceea ce conduce la ridicarea parghiei 1. Cand parghia 2 (care este cuplata cu parghia 1) a atins din nou pozitia orizontala, cantitatea de pudra din vasul de dozare este mai mare decat limita superioara fixata. Aceasta pozitie este detectata imediat de comutatorul de proximitate, ceea ce declanseaza oprirea dozatorului. De fapt, dozatorul este oprit de releu de temporizare, putin dupa actionarea comutatorului. In consecinta, parghia 1 se ridica peste pozitia orizontala, astfel nefiind posibil ca acel comutator sa se actioneze.

c) Etapa C

Din momentul in care incarcarea pudrei a fost oprita, parghia 1 incepe sa coboare treptat pana atinge pozitia orizontala. In acest moment, se actioneaza comutatorul de proximitate, care porneste contorul pentru alimentare transportor. Tija pistonului cu aer se ridica datorita semnalului, iar parghia 2 se decupleaza de parghia 1, cu rezultatul ca sarcina parghiei 1 este anulata.

d) Etapa D

In momentul in care incepe descarcarea pudrei spre transportor, parghia 1 incepe sa coboare pana atinge pozitia orizontala, iar comutatorul de proximitate va fi automat actionat, semnalul emis ducand la oprirea contorului.Timpul scurs intre actionarea contorului si actionarea comutatorului de proximitate pentru oprirea contorului este definit ca T₁. Timpul prestabilit care corespunde masei de pudra dorite este notat T₂.

Temporizatorul de deviatie este actionat datorita unui semnal emis de comutatorul de proximitate sau de sistemul de setare al contorului.Cand ambele emit semnal, se actioneaza dozatorul. In functionare normala, etapa D corespunde etapei A.

e) Metode de control

- In cazul in care T₁< T₂

Aceasta inseamna ca debitul masic de pudra este mai mic decat cel stabilit. De aceea, motorul pilot al motorului principal al cantarului automat se porneste pentru o perioada determinata de timp (variind intre 0.3 - 1 sec.), ceea ce conduce la cresterea vitezei motorului principal al cantarului automat.

- In cazul in care T₁ > T ₂

Aceasta inseamna ca debitul masic de pudra este mai ridicat decat valoarea stabilita. De aceea, se reduce viteza motorului principal al cantarului automat.

11.18.2. Stabilirea debitului masic

Timpul necesar pentru descarcarea unitatii de masa a pudrei se determina prin contorizarea secundelor. Relatia dintre debitul masic si valoarea stabilita pe contor este urmatoarea:

3600 * W

N = ----- ----- --------------

Q

unde:     N = valoarea setata pe contor

W = unitatea de masa (kg)

Q = debitul masic (kg/h)

Unitatea de masa este stabilita la urmatoarele valori:

Z-503A,B                      W = 50 kg

Z-504 A,B                     W = 0.5 kg,

Rezulta ca pentru:

Z-503                            N = 18 / Q * 10

Z-504                            N = 18 / Q * 10

Contorul de pe tabloul local de control este prevazut cu un cadran cu indicator pe care se pot stabili valorile debutului masic.

11.18.3. Observatii

a) Viteza cantarului automat este masurata cu un tahometru. Debitul volumic teoretic este indicat pe un debitmetru (1 / h).

b) Viteza cantarului automat poate fi reglata prin actionarea butonului "INCREASE"(crestere) sau "DECREASE" (scadere) de pe tabloul local de control.

c) Cand S. 500 functioneaza in parametri normali este pus in functiune sistemul de interblocare, care controleaza debitele masice la Z-503A,B si Z-504 A,B. Viteza cantarului automat nu este controlata pana cand sistemul de interblocare nu este in functiune.

11.18.4. Valorile prestabilite la releele de temporizare

Alimentatorul este prevazut cu mai multe relee de temporizare prezentate in tabelul de mai jos:

Denumire releu de temporizare	Z 503A,B		Z 504 A,B
	Setare max.	Setare reala	Setare max.	Setare reala
Actiune parghie               T1	6 sec	3 sec	6 sec	3 sec
Supraincarcare                T2
Nivel foarte scazut           T3
Pornire temporizare         T4
Control                            T5
Indicatie abateri               T6
Resetare lampi                 T7
Nivel foarte mare             T8			36 min	5 min
Deconectare alarma PR    T9			36 min
Interblocare                     TA

11.19. Fierberea coloanei T-601

Coloana T-601 poate fi contaminata cu o mica cantitate de polimer sau de catalizator rezidual din metanolul uzat. Aceasta poate conduce, dupa o perioada mai lunga de operare, la inecarea coloanei T-601 , la fluctuatii ale distributiei de temperaturi si poate duce la cresterea continutului de apa din metanol.In acest caz, se opreste alimentarea de metanol uzat la T-601, in vederea curatarii talerelor din coloana si se efectueaza "fierberea".

11.19.1. Situatii in care este necesar sa se efectueze "fierberea"

Fierberea coloanei T-601 se realizeaza cand:

a) Presiunea la PG-6101 sau PDI-611 nu este micsorata la valoarea normala de operare, chiar in conditiile operarii pe reflux total.

b) Temperatura pe talerul nr.15 (la TR-613) nu este micsorata la valoarea normala de operare, chiar in conditiile operarii pe reflux total.

11.19.2. Procedura

a) Se modifica fluxul de metanol de la (T-601 TK-602) la (T-601 TK-601A sau B).

b) Se inchide FRCV-611, se opreste P-601 si alimentarea cu sola LBR la E-602.

c) Treptat, se inchide FRCV-613. Apoi se trece TRCV-612 pe pozitia "MAN" si se creste temperatura pe talerul din varful coloanei la 100 C, in aprox.45min.

d) Cand temperatura pe TI-1611 ajunge la 100 C, se va continua "fierberea" timp de 5 min. Apoi se inchide TRCV-612 si se opreste alimentarea cu abur LS.

e) Se deschide robinetul de by-pass la E-603 si apoi se elimina intreaga cantitate de apa din T-

601 in colectorul de ape uzate.

NOTE: 1) Inainte de a se efectua "fierberea", se verifica daca nivelul indicat la T-601(pe LG)este corect.

2) In timpul "fierberii" se verifica daca PG-6101 pe T-601 indica mai putin de 0.5 kg/cmG.

3) Se verifica daca nivelul din D-601 este aprox. 50% pe LRC-612.

4) Se verifica daca metanolul nu se scurge odata cu apa drenata de la baza coloanei T-601 in bazin.

11.20. Curatarea rezervoarelor TK-601A sau B

TK-601A sau B este un rezervor tampon pentru coloana T-601, care are rolul de a mentine constant debitul de alimentare metanol uzat la T-601 si de a pastra constant continutul de metanol din metanolul uzat. In timpul unei operari normale prelungite, hexanul si polimerul sunt antrenate in metanolul uzat si se acumuleaza in acest rezervor. In mod normal, continutul din rezervor se separa in trei faze, asa cum este prezentat in fig.11- 17

Fig. 11 - 17. Formarea straturilor in TK-601

Intrucat straturile de polimer si de hexan sunt in crestere, pe sticla de nivel LG de pe TK-601 nu se poate citi nivelul real de metanol uzat. Apoi, in final polimerul este antrenat in metanolul uzat care este alimentat la T-601 si astfel filtrul de pe aspiratia pompei P-601 se infunda.

In acest caz debitul de metanol uzat care se alimenteaza la T-601 fluctueaza, ceea ce poate perturba functionarea coloanei. De aceea, inainte ca filtrul de pe aspiratia pompei P-601 sa se infunde, se va comuta de pe un rezervor pe celalalt ( TK-601A / B).

Curatarea rezervorului TK-601 se realizeaza , in principal, pentru indepartarea hexanului si a polimerului acumulat .

a) Dupa ce se comuta de pe un rezervor pe altul (TK-601A pe TK-601B), TK-601A se va lasa cel putin o saptamana. Apoi, se transfera solutia apoasa de metanol ramasa la baza rezervorului TK-601A sau B.

b) Se transfera lichidul din TK-601A in D-703, unde se va dilua cu apa de proces sub agitare, pentru a se indeparta hexanul si polimerul .

c) Solutia apoasa de metanol transferat la D-703 va fi ulterior recuperata in TK-601A, in timp ce hexanul si polimerul vor fi tratate in D-706.

d) Apoi, hexanul separat de polimer este indepartat din D-706.

NOTE: 1) Hexanul recuperat este reutilizat in instalatie.

2) Nu este necesara indepartarea totala a hexanului si a polimerului din TK-601, dar se recomanda indepartarea cat mai mult posibil.

11.20.1. Intervalul de timp necesar comutarii rezervoarelor TK-601

Cand grosimea stratului de polimer si hexan din TK-601 atinge aprox. 1m, TK-601 trebuie sa fie golit si curatat. In mod normal, stratul atinge 1 m inaltime in 3 - 4 luni.

Grosimea straturilor poate fi estimata dupa cum urmeaza:

a) Se preleveaza o proba din rezervor, de la stuturile de proba.

b) Se alimenteaza sau se descarca metanolul uzat pana cand apare polimer la stutul de proba superior si metanol la cel inferior.

c) Astfel, interfata dintre polimer si metanol se gaseste la nivelul stuturilor de proba.

11.20.2. Operatia de curatare

Aceste instructiuni de curatare sunt valabile atat pentru curatarea rezervorului TK-601A dupa comutarea de la rezervorul TK-601A la TK-601B, cat si invers. Inainte de a efectua operatia de curatare, continutul din D-703 va fi tratat in D-706.

Metanolul uzat se va transfera de la circuitul (D-304 TK-601A) la circuitul (D-304 TK-601B). De asemenea, se va transfera alimentarea de metanol uzat de la circuitul (TK-601A T-601) la circuitul (TK-601B T-601).

NOTA: In prealabil vor fi stocati cel putin 80m de metanol uzat in TK-601B, cu concentratie standard.

1) Transferul solutiei apoase de metanol

a) Dupa comutarea de la rezervorul TK-601A la TK-601B, TK-601A trebuie sa stationeze cel putin o saptamana, perioada in care lichidul din rezervor este separat in solutie apoasa de metanol, hexan si polimer.

b) Se preleveaza o proba de lichid prin fiecare stut de proba a rezervorului TK-601A si se estimeaza grosier cantitatile de solutie apoasa de metanol, hexan si polimer. De asemenea, se verifica concentratia de metanol.

c) Se face linia TK-601A P-606 TK-601B si se porneste P-606 pentru a se transfera treptat solutia apoasa de metanol din TK-601A in TK-601B.

d) In timpul operatiei de transfer, se preleveaza o proba de la robinetul de scurgere de pe linia de aspiratie a pompei P-606 si se verifica ca proba sa nu contina hexan sau polimer. Daca exista polimer sau hexan in proba recoltata, se opreste imediat transferul solutiei apoase de metanol.

e) Daca debitul transferat de solutie apoasa de metanol este prea mare sau daca se intrepatrund straturile formate in TK-601A, toate acestea fac imposibil transferul stratului de solutie apoasa de metanol. De asemenea, poate fi perturbata formarea straturilor de lichid in TK-601B, astfel fiind afectata operarea sistemului coloanei T-601.De aceea, transferul solutiei apoase de metanol se va realiza la un debit de aprox.5 m/h.

f) Daca incepe sa se detecteze hexan sau polimer in solutia apoasa de metanol transferata, sau daca nivelul din TK-601A a scazut la 100 m, se opreste pompa P-606 si deci implicit transferul solutiei de la TK-601A la B. Apoi, se spala cu CW liniile utilizate pentru transfer.

g) In timpul acestei operatii, se verifica sa fie mentinute la un nivel normal, etansarile la TK-601A.

2) Agitarea si transferul hexanului si polimerului

a) Se verifica daca nivelul de hexan si polimer este in intervalul 50 - 100 m. Daca nivelul de lichid este prea scazut, este probabil sa apara vibratii anormale, in timp ce un nivel prea ridicat va produce scaderea efectului agitarii.

b) Plutitorul de la LG-ul de pe TK-601A se ridica.

c) Se verifica traseele de intrare-iesire la P-605.

Fiecare dintre stuturile de proba pentru agitare de la TK-601A va fi utilizat dupa cum urmeaza:

Stutul de proba superior va fi utilizat cand nivelul in TK-601A este cuprins in intervalul 75 - 100 m

Stutul de proba inferior va fi utilizat cand nivelul in TK-601A este cuprins in intervalul 50 - 75 m

NOTA: Aceste trei stuturi de proba pentru functionarea cu agitare trebuie sa fie utilizate simultan in scopul evitarii vibratiilor anormale din rezervor si este necesar a fi complet deschise in toata aceasta perioada .

d) Dupa ce s-au realizat traseele , se porneste P-605. Treptat, se deschide robinetul de refulare si se porneste agitarea lichidului din rezervorul TK-601A.

e) In timpul agitarii, se urmaresc posibilele vibratii in rezervor.

f) Dupa agitarea lichidului din rezervor timp de o ora, se verifica traseul de la P-605 la D-703. Se verifica de asemenea, daca D-703 este gol.

g) Transferul solutiei apoase de metanol, hexan si polimer de la TK-601A la D-703 se realizeaza cu un debit de 5 - 10 m/h, in timp ce P-605 se mentine in functiune. In aceasta perioada, DJ-703 se opreste.

h) Se verifica indicatia la LRA-751 pentru debitul de lichid transferat de la TK-601A la D-703 si cand aceasta ajunge la 50% se opreste operatia de transfer. Totusi, se mentine P-605 in functiune.

i) Se verifica nivelul in D-703, precum si al suspensiei din D-703 si dupa 1 ora, se face linia D703 P-710 TK-601A.

j) Se porneste P-710 si se transfera cat mai mult posibil din solutia apoasa de metanol de la fundul vasului D-703 catre TK-601A.

Se regleaza deschiderea robinetului de pe refularea pompei P-710 pentru a preveni antrenarea hexanului si a polimerului odata cu solutia apoasa de metanol. Se preleveaza o proba din solutia de metanol din aspiratia pompei P-710 pentru a verifica daca nu s-a antrenat hexan sau polimer.

k) Se alimenteaza CW la D-703 pana la indicatie 70 % pe LRA-751 si se va porni DJ-703 timp de 5 min. D-703 va fi lasat din nou in stationare timp de o ora si apoi solutia apoasa de metanol va fi transferata prin intermediul pompei P-710 la TK-601 A. Se preleveaza o proba de solutie de metanol de pe aspiratia pompei P-710 pentru a determina concentratia de metanol. Aceasta operatie va fi repetata pana cand concentratia de metanol a solutiei din D-703 va scadea pana la 1 % sau mai putin.

l) Dupa confirmarea atingerii concentratiei de metanol de max. 1 %, hexanul si polimerul din D-703 se vor transfera in D-706 pentru tratare si astfel D-703 va fi complet golit.

m) Dupa ce se verifica daca D-703 este gol, se repeta etapele de la pct. g) pana la l), pentru indepartarea hexanului si polimerului din TK-601 A. Aceasta operatie se va efectua pana cand concentratia. suspensiei va scadea pana la aprox. 10 g/l lichid. Se verifica nivelul concentratiei, prelevand probe de lichid din TK-601A, din cand in cand, de la scurgerea de pe aspiratia pompei P-605.

n) Cand concentratia suspensiei din TK-601 A a ajuns la aprox. 10 g/l lichid, curatarea lui TK-601 A se considera a fi incheiata. Se opreste P-605. Se alimenteaza CW la linia de aspiratia a pompei P-605 si se spala cu CW liniile aferente pompei P-605.

o) Pana la curatarea completa a lui TK-601 A, se fixeaza plutitorul LG-ului de pe TK-601 A

in pozitia normala.

p) TK-601A va stationa timp de o ora si se va realiza transferul solutiei apoase de metanol din TK-601 A in TK-601 B, pana cand nivelul in TK-601 A va cobori la 10 m3, utilizand pompa P-606.. Apoi se lasa TK-601 A pe pozitia de stand-by.

11.20.3. Precautii necesare pentru operatia de curatare a rezervoarelor TK-601A/B

1) Se verifica daca etansarea sistemului de aerisire pentru TK-601 si D-703 functioneaza normal.

2) Inainte de agitarea lichidului din TK-601, se verifica daca plutitorul LG-ului este ridicat pentru a evita posibilele perturbari datorita agitarii.

3) In timpul agitarii lichidului din TK-601, se urmaresc vibratiile din rezervor si cresterea de temperatura a lichidului in interior. Daca temperetura depaseste 40 C la TG-6001 A sau B, se opreste P-605. Nu se va reporni P-605 pana cand nu se confirma ca lichidul s-a racit.

4) Agitarea lichidului din TK-601 se va realiza doar cand volumul lichidului este de cel putin 50m³.

5) Nu este necesara indepartarea completa a polimerului din TK-601 A sau B decat in cazurile in care se lucreaza cu flacara deschisa, scantei, etc.,la lucrarile de raparatii.

NOTA: 1) In timpul operatiilor de curatare, linia de reziduu va fi conectata la TK-701B.

2) Dupa spalarea cu CW, P-605 si P-606 vor fi protejate impotriva dilatarii termice.

11.21. Operarea sistemului de recuperare hexan uzat

11.21.1. Rolul utilajelor TK-701 B si D-703

Aceasta instalatie este de tip "instalatie de suspensie". In consecinta, chiar cand este imposibil sa se transfere suspensia din vase in sectiunea urmatoare in cazul unor opriri de avarie, se impune ca liniile sa fie spalate cu hexan pentru a preveni infundarea lor. Nivelele din vasele respective vor creste datorita spalarii cu hexan, facand necesar transferul suspensiei .

In S.200, polimerizarea propilenei dizolvate continua chiar dupa ce s-a oprit alimentarea cu materie prima si catalizator, iar reactorul se trece pe racire rapida.

Ca rezultat, concentratia de suspensie din reactor va creste treptat. Intr-un astfel de caz este necesara diluarea suspensiei cu hexan. Din nou, se va observa cresterea nivelului din reactor, fiind necesara descarcarea suspensiei din reactor.

Cand apar situatii ca cele mentionate mai sus, TK-701 B si D-703 se utilizeaza pentru a colecta suspensia descarcata. Conductele de descarcare din S.200 si S.300 spre TK-701 B si D-703 sunt cele prezentate in fig.11 - 18.

In cazul opririi temporare a S.300 sau a S.400, se recomanda mentinerea in functiune a S.200, concomitent cu descarcarea suspensiei, inainte de oprirea completa a instalatiei.

11.21.2. Utilizarea vaselor D-703 si TK-701 B functie de scopul propus

Intrucat D-703, cu o capacitate de 23 m³, este prevazut cu un agitator, descarcarea produselor uzate se realizeaza cu usurinta. Pe de alta parte, TK-701 B, cu o capacitate de 500 m³, este un rezervor cu capac conic obisnuit, descarcarea produselor uzate fiind relativ dificila. Drept urmare, produsele uzate se vor descarca fie in D-703, fie in TK-701 B, functie de tipul de produs, dupa cum urmeaza:

a)       Suspensia din S.200 si S.300 va fi descarcata in D-703. TK-701 B nu va fi utilizat, exceptie

facand cazurile cand este absolut necesar;

b) In comparatie cu suspensia, solutia atactica si hexan este relativ usor de tratat. Deoarece solutia atactica si hexanul se elimina in cantitati mari, descarcarea se va efectua direct in TK-701 B.

11.21.3. Operarea rezervorului TK-701 B

a) Apa de la fundul rezervorului TK-701B va fi descarcata cu pompa P-709 in TK-601 A sau B.

NOTA: Se va preleva cate o proba, din cand in cand, de la robinetul de scurgere de pe linia de aspiratie a pompei P-709 si se va verifica sa nu contina hexan sau polimer.

b) Tratarea suspensiei

- Se deschide robinetul plasat in punctul cel mai jos al rezervorului TK-701B ,aflat in faza de suspensie.

- Se deschide complet robinetul de recirculare de la P-709 si se porneste aceasta pompa pentru a se realiza transferul suspensiei in D-703.

11.21.4. Operarea vasului D-703

Este de dorit ca suspensia din D-703 sa fie tratata in D-706 si astfel D-703 sa fie mentinut la un nivel scazut.

1) Incarcarea suspensiei in D-703

a) Se verifica daca PC-751 este mentinut in operare, iar uleiul pentru etansare SO la DJ-703 este alimentat la debitul normal.

b) Se alimenteaza in D-703 2 - 3 m³ CW si aprox. 30 kg NaOH , iar DJ-703 se pune in functiune.

c) Dupa incheierea procedurii de mai sus, se incarca suspensia in D-703.

2) Spalarea suspensiei in D-703

a) Dupa alimentarea cu suspensie si apa a vasului D-703, se opreste DJ-703 si se lasa suspensia in stationare timp de 30 min.

b) Se realizeaza linia D-703 blaz P-710 TK-601 A sau B.

c) Apa din D-703 se transfera in TK-601 A sau B.

NOTA: Se va preleva o proba de la robinetul de scurgere de pe aspiratia pompei P-710 si se verifica sa nu contina hexan sau polimer. Nu este permis ca hexanul sau suspensia sa fie transferate in TK-601A sau B.

d) Se porneste DJ-703.

11.21.5. Operarea vasului D-706

1) Pornirea si operarea normala

a) Se verifica urmatoarele:

- alimentarea cu CW la E-708

- alimentarea cu sola HBR la E-715

- PC-751

- alimentarea cu ulei de etansare SO la DJ-706

b) Se alimenteaza CW la D-706 pana la indicatia de 70% pe LIC-752.

c) Se porneste P-712. Se comuta LIC-752 pe pozitia "MAN" si apoi se inchide. Se deschide complet robinetul de izolare de la LICV-752.

d) Se comuta LIC-752 pe pozitia "AUTO" mentinandu-se setarea la 70%.

e) Se inchide TICV-751. Se dreneaza aburul prin robinetul de scurgere de la TICV-751 si apoi se deschid robinetii de izolare de la TICV-751. Treptat, se creste temperatura din D-706 la 90 C pe TIC-751.

f) Se alimenteaza CW la D-706 cu un debit de 2 t/h prin FI-751.

g) Se verifica daca LICV-752 functioneaza corespunzator.

h) Se porneste DJ-703 si apoi P-710. Deoarece in D-703 este suspensie, mai intai se alimenteaza HX in aspiratia pompei P-710 si apoi se porneste pompa. Apoi, se deschide treptat robinetul de iesire din D-703 spre aspiratia pompei P-710 si incet se opreste alimentarea cu HX. Cand pompa P-710 functioneaza la parametri normali, se alimenteaza treptat in D-706 suspensie, avand robinetul de intrare de la D-706 deschis la 50%.

i) Cand se observa o scadere a concentratiei de suspensie din D-706, se fixeaza debitul de alimentare CW (sau apa reziduala fierbinte care este recirculata prin P-726) la 2 - 3 t/h pe FI-751. Cand concentratia suspensiei este ridicata, se creste debitul de alimentare apa pentru deversarea grosiera a pudrei de polimer.

j) Cand incep sa se acumuleze in D-704 apa si hexan, se pornesc P-711 si P-713. Se fixeaza LCA-753 la 75%. Se comuta LCA-753 pe pozitia "AUTO" si se transfera hexanul in TK-701 A sau B .

k) Se fixeaza LC-754 la 50% si apoi se descarca apa (continand o mica cantitate de metanol) in TK-701 A sau B (care din ele este in operare).

l) Amestecul polimer - apa din D-706 se goleste in bazinul de polimer uzat prin LICV-752.

m) Se verifica sa nu se evacueze si hexan prin LICV-752. Daca temperatura este de 80 C pe TIC-751, nu apar probleme in D-706.

n) Daca debitul de alimentare suspensie la D-706 este ridicat, polimerul va fi antrenat in E-708. Debitul de alimentare suspensie la D-706 va fi astfel reglat incat debitul de hexan recuperat sa fie de aprox. 1.5 t/h la FR-752.

NOTA: Se va acorda atentie la evacuarea polimerului din D-706. Cand in suspensia uzata se observa o cantitate mare de polimer atactic, se va proceda la scaderea debitului de alimentare suspensie in D-706.

2) Oprirea

a) Cand se considera incheiata operatia de alimentare a suspensiei de la D-703 la D-706 si cand apare fenomenul de cavitatie la P-710, se opreste alimentarea cu suspensie la D-706 si apoi se opreste pompa P-710. De asemenea, se opreste DJ-703.

b) Se continua alimentarea cu CW (sau apa reziduala fierbinte) si cu abur LS la D-706. Se mareste valoarea prescrisa la TIC-751 de la 90 C la 100 C.

c) Cand temperatura la TIC-751 atinge valoarea de 100 C , se opreste alimentarea cu CW (sau apa reziduala fierbinte) si se izoleaza TICV-751.

d) Se transfera hexanul si apa din D-704 la TK-701 A sau B, respectiv TK-601 A sau B si se goleste complet D-704.

e) Se descarca apa fiebinte si polimer din D-706 in bazinul de polimer uzat prin robinetul de by-pass de la LICV-752. Se opreste P-712.

f) Se opreste DJ-706.

Conform noii tehnologii, vasul D-706 nu se mai utilizeaza.

11.22. Operatia de regenerare a uscatoarelor (D-214 si D-707)

11.22.1. Comutarea si frecventa inlocuirii uscatoarelor

a) Periodic, se preleveaza proba de hexan de la robinetul de scurgere la PICV-742. In cazul in care continutul de apa din proba depaseste valoarea de 3 ppm , se schimba uscatorul D-707.

b) Daca activitatea catalizatorului este afectata de continutul de apa din hexan, se va determina acest continut, iar daca este necesar, se schimba uscatorul D-707.

c) Uscatorul D-214 se schimba o data la luna si ori de cate ori se impune, functie de continutul de apa din propilena.

11.22.2. Procedura de comutare a uscatoarelor

Mai jos, este prezentat exemplul de schimbare a uscatorului D-214A cu D-214B. Referitor la uscatoarele D-707A si B, procedura de schimbare este identica.(Vezi fig 11 19 a)

a) Se opereaza D-214A si B in paralel.

b) Se inchid robinetii de intrare-iesire propilena de la D-214A.

c) Se alimenteaza abur LS in mansonul conductei de evacuare dintre D-214 si sistemul de facla.

d) Se deschide complet robinetul de evacuare de la fundul vasului D-214A. Se regleaza debitul de descarcare a propilenei la sistemul de facla prin reglarea deschiderii robinetului intrare propilena vapori V-1 astfel incat temperatura de pe linia de iesire propilena vapori sa nu scada sub 0 C.

e) Se verifica la LG-2001A ca D-214A sa fie complet golit.

f) Se inchide robinetul de evacuare de la fundul uscatorului D-214A si robinetul de la intrare in vaporizator. Apoi se opreste alimentarea cu abur LS la vaporizator.

g) Se monteaza blinde -ochelari pe intrarea si iesirea de la D-214A.

NOTA: In timp ce se presurizeaza cu azot D-707, hexanul se evacueaza din D-707 la TK-701.

11.22.3. Regenerarea sitelor moleculare

Se prezinta ca exemplu schimbarea lui D-214A cu D-214B. Pentru uscatoarele D-707A si B procedura este aceeasi (vezi fig. 11 - 19 b).

a) Se verifica sa fie inchise toti robinetii pentru gazul de regenerare tur si retur (RG-RRG) de pe D-214A/B si D-707A/B.

b) Se deschid robinetii de pe RG si RRG de la D-214A.

c) Se deschid robinetii de pe RG si RRG de la limita bateriei.

d) Se regleaza debitul de la FR-901 la 800 Nm³/h prin deschiderea robinetului intrare RG de la E-901.

NOTA: Cantitatea de gaz de regenerare pentru D-707 este de 1000 Nm³/h, iar toate celelalte proceduri sunt identice cu cele mentionate anterior.

e) Se alimenteaza abur HS la E-901 si CW la E-902. Apoi, treptat, se mareste temperatura pe TC-901 pana la 120 C. Dupa 4 ore, se va mari temperatura pe TC-901 la 220 C.

f) Cand temperatura la TI-201A, -202A si -203A atinge 220 C, se va continua regenerarea la aceasta temperatura timp de 8 ore.

g) Se izoleaza TCV-901 si se racesc sitele moleculare din D-214 cu RG (se mentine un debit de

gaz de 800Nm³/h ).

h) Cand temperatura la TI-201 A, -202 A si -203 A a atins 35 C, se inchide robinetul de pe RG la limita bateriei.

i) Apoi se conecteaza un furtun de la conducta de azot 5N la robinetii de scurgere de la PG-9051 de pe conducta de RG si se realizeaza purjarea cu azot.

j) Dupa purjarea uscatorului D-214 A timp de 30 min., se indeparteaza blindele ochelari.

k) Se verifica daca presiunea la PG-2005 A este de aprox. 4 kg/cm²G si se inchide robinetul de intrare RG la D-214 A, apoi se opreste alimentarea cu azot 5N.

l) Se deschide treptat robinetul intrare propilena de la D-214 A si se alimenteaza propilena in uscator.

m) Dupa alimentarea propilenei la D-214 A, se inchide robinetul intrare propilena si se trece D-214 A pe stand-by.

NOTA: 1) In timpul regenerarii sitelor moleculare din D-707, hexanul condensat se acumuleaza la baza lui E-902. De aceea, condensatul se va transfera in sarje la TK-701, urmarindu-se LG-9051.

2) Pentru a preveni antrenarea in sus a sitelor moleculare, hexanul si propilena se vor alimenta cu precautie in uscator.

11.22. Operarea preconcentratorului D-710

(vezi fig. 11 - 20)

Valori normale de operare pentru aparatura AMC:

- LRC-721                     65 %

- PRCA-721                   5 kg/cm²G

- TR-722                       140 C

- PIC-722                      25 kg/cm²G

Fig. 11 - 20. Sistemul AMC la D-710

11.23.1. Debitul de alimentare

Debitul de alimentare a solutiei de polimer atactic la D-710 este controlat prin FRC-721. Valoarea prescrisa trebuie determinata pe baza cantitatii de hexan utilizat in instalatie precum si a nivelelor din TK-701 A si B si respectiv TK-702, TK-602 (conform PV-CTE nr. 2/16.01.1998 TK-602 este utilizat ca rezervor de hexan).

11.23.2. Temperatura in D-710

Temperatura in D-710 este indicata pe TR-722 si se determina cu PRCA-721, functie de presiunea de vapori saturati de hexan. Aceasta temperatura trebuie mentinuta la valoarea sus mentionata pentru a permite polimerului izotactic sa se dizolve complet in hexan. Deoarece temperatura necesara dizolvarii polimerului izotactic in hexan este de aprox. 120 C, temperatura in D-710 trebuie sa fie de 140 C.

11.23.3. Controlul concentratiei

Concentratia de polimer din D-710 este controlata functie de debitul de alimentare solutie de polimer atactic (FRC-721) si debitul de alimentare solutie atactica la M-701 (FRC-724).

11.24. Operarea analizorului de oxigen din azot tip 756A         

Pentru detectarea continutului de oxigen din azot este montat un analizor langa tabloul de comanda.

Operarea acestui analizor se realizeaza astfel:

1) Se verifica ca presiunea probei de azot sa fie cu­prinsa intre 0,4 - 0,6 kg/cm²G

ATENTIE: Presiunea nu trebuie sa depaseasca 1 kg/cm²G

2) Se verifica ca debitul probei de azot sa fie intre limitele indicate de rotametrul "S".

3) Presiunea de insuflare aer in camera analizorului sa fie peste 0,8 kg/cm²G

4) Este necesara purjarea periodica a filtrului de uscare a azotului, pentru a scurge eventualele urme de apa , in special cand sint diferente mari de temperatura in atmosfera.

5) Cand acul indicator al scalei ajunge in jurul valorii de 80 % din domeniul de masura , se va comuta selectorul de domeniu pe o valoare imediat superioara, pentru a proteja celula de masu­ra.

6) Se interzice cu desavarsire ca valoarea masurata sa fie pe maxim de scala (1% = 10.000 ppm)