Sisteme disperse

SISTEME DISPERSE

Clasificarea sistemelor disperse

Sistemele disperse sunt amestecuri formate din doua sau mai multe substante din care una constituie mediul de dispersie, se gaseste in cantitate mai mare, iar restul componentelor sunt dispersate in acesta si constituie mediul dispersat.

Clasificare dupa starea de agregare a celor doua medii;

2.2. dupa marimea particulelor dispersate;

2.3. dupa felul lor.

Dupa marimea particulelor fazei dispersate

A)    Dispersii

B)    Solutii coloidale

C)    Solutii moleculare

A)    Dispersii : Sunt solutii dispersate grosier, avand marimea particulelor cuprinsa intre 10^-3 – 10^-6 m.

- Instabile, deoarece marimea particulelor fazei dispersate sunt mult mai mari decat particulele mediului de dispersie; de aceea , substanta dispersata fie se depune pe fundul vasului, fie se ridica la suprafata.

- Particulele dispersate se vad la microscop, dar si cu ochiul liber.

In functie de starea de agregare a fazei dispersate dispersiile pot fi : suspensii   sau emulsii.

Suspensiile sunt formate din particule solide dispersate intr-un mediu lichid ( ex. apa tulbure)

Emulsiile sunt formate din particule lichide dispersate intr-un mediu lichid ( ex. grasimea din lapte).

B)     Solutii coloidale : Sunt sisteme in care marimea particulelor este cuprinsa intre 10^-6 – 10^-9m;

Particulele coloidale se pot vedea cu ultramicroscopul, dar sunt mai mari decat particulele solventului;

Solutiile coloidale sunt larg raspandite in natura, in organismele vegetale alcatuind seva bruta si cea elaborata, iar in organismele animale sunt reprezentate de sange si limfa.

C)     Solutii moleculare : Dimensiunile particulelor sunt cuprinse intre 10^-9 – 10^-10m;

Sunt sisteme stabile deoarece marimea particulelor fazei dispersate e apropiata de cea a particulelor mediului de dispersie.

Particulele solutiilor moleculare nu se vad cu ochiul liber si nici cu microscopul obisnuit, ci doar cu cel electronic;

Se mai numesc si solutii propriu-zise, mediul de dispersie fiind lichid.

Dupa starea de agregare a mediului de dispersie si a mediului dispersat; se cunosc 9 tipuri de sisteme disperse:

Dupa felul lor sistemele disperse pot fi omogene sau neomogene.

Sisemele disperse sunt omogene daca particulele componente formeaza o singura faza: g-g; l-l; s-s.

Sistemele disperse sunt neomogene(heterogene) atunci cand apar doua sau mai multe faze: s-g; s-l; l-g.