USTENSILE DE LABORATOR
Īn laboratoarele chimice, majoritatea vaselor sunt confectionate din sticla si portelan, materiale care prezinta o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici si la variatii mari de temperatura. Au īnsa dezavantajul ca prezinta o mare fragilitate, de aceea vasele de sticla si de portelan se manipuleaza cu mare atentie.
Vase si ustensile de sticla
Vasele si ustensilele de sticla sunt cele mai folosite īn laboratoarele chimice, datorita īn primul rānd transparentei lor si greutatii relativ mici.
1.1. Sticlele de reactivi - se folosesc pentru pastrarea substantelor lichide si a solutiilor. Au forme si dimensiuni standardizate si denumirea continutului trebuie etichetata 444i88e pe sticla.
1.2. Borcane pentru reactivi - se folosesc pentru pastrarea substantelor solide. Au forme si dimensiuni standardizate si au etichete cu denumirea continutului.
Paharele de laborator
a) Pahare cilindrice care pot fi cu sau fara cioc, care se numesc pahare Berzelius si care pot avea diferite capacitati(fig.1). Se folosesc pentru prepararea, īncalzirea, transvazarea solutiilor si a reactivilor lichizi, pentru precipitari, recoltarea filtratelor etc. Īncalzirea reactivilor īn pahare Berzelius se poate face la flacara pe o sita de azbest.
Figura 1. Pahare de laborator Berzelius
b) Flacoane conice (Erlenmayer) - de capacitati diferite, cu sau fara dop de sticla slefuit (fig.2). Se folosesc mai ales pentru titrarea solutiilor, dar si pentru īncalzirea reactivilor lichizi, īncalzirea facāndu-se la flacara pe o sita de azbest.
Figura 2. Flacoane conice (Erlenmayer)
1.4. Eprubete - se folosesc pentru experimente pe volume mici de solutii(fig.3). Ele se tin īn stative speciale confectionate din lemn material plastic sau metal. Pot fi de diferite dimensiuni. Se pot īncalzi direct pe flacara.
Atentie la pozitia eprubetei !
Figura 3. Eprubete. Stativ cu eprubete
1.5. Sticlele de ceas - pot avea marimi diferite(fig.4). Se folosesc pentru acoperirea paharelor si pentru cāntarirea substantelor solide stabile īn conditii atmosferice.
Figura 4. Sticla
de ceas
1.6. Baghete de sticla - se folosesc pentru agitarea si amestecarea solutiilor, īndepartarea precipitatelor de pe peretii paharelor (fig.5). Pot avea lungimi si diametre diferite.
Figura 5. Baghete de sticla.
1.7. Baloane de sticla sunt vase de sticla necesare
majoritatii operatiilor de laborator (fig.6). Ele pot fi cu fund
rotund sau plat, cu gātul lung sau scurt, larg sau subtire, de forma
sferica, "picatura" sau "para".
Fig.6. Baloane de sticla: a) balon rotund; b) balon "picatura"; c) balon "para"; d) balon cu fund plat; e) balon cotat; f) balon Wűrtz.
Baloanele cu fund rotund, pot avea sau nu tub lateral (fig.6 a,f) se folosesc īn special pentru īncalzirea si distilarea lichidelor.
Baloanele cu fund plat se folosesc pentru īncalzirea lichidelor, solutiilor.
Baloanele cotate se folosesc pentru prepararea solutiilor de concentratie determinata si pentru diluarea solutiilor. Au un gāt lung pe care exista un semn inelar, care indica gradarea balonului. Sunt prevazute cu un dop de sticla slefuit. Masoara volume de lichide, marcat prin umplere.
1.8. Pālnii de sticla - sunt de diferite dimensiuni (fig.7). Se folosesc pentru transvazari de lichide si solutii si ca suport pentru hārtia de filtru la operatia de filtrare.
Fig.7. Pālnii de sticla
1.9. Pālnii de separare (de picurare) - sunt folosite pentru extractii si separari si au forme sferice, conice si cilindrice (fig.8). Dintre acestea, cele conice asigura vizibilitatea cea mai buna a suprafetei de separare a straturilor.
La partea superioara sunt prevazute cu dop rodat, iar la partea inferioara cu un tub de scurgere pe care se gaseste un robinet, cu care se regleaza scurgerea.
Figura 8. Pālnii de separare (picurare):
a) sferica;
b) conica;
c) cilindrica cu tub lateral
Aceleasi pālnii se folosesc si pentru adaugarea prin picurare a unui reactant la balonul īn care se efectueaza sinteza. Īn cazul īn care pālnia de picurare se utilizeaza īntr-o sinteza īn care īn balon se poate crea o suprapresiune, pālnia trebuie sa fie prevazuta cu un tub lateral, care egalizeaza presiunea din vas cu cea de deasupra lichidului ce urmeaza a fi picurat (fig.8).
1.10. Piseta - este formata dintr-un balon cu fund plat si gāt lung, prevazut cu un dop, prin care patrund doua tuburi de sticla: unul scurt īndoi la un unghi optuz si altul lung īndoit la un unghi ascutit (fig.9). suflānd prin tubul scurt, lichidul urca īn tubul lung si iasa sub forma de jet. Evacuarea apei din piseta se poate face prin īnclinarea pisetei.
Figura 9. Piseta
1.11. Cilindrii gradati - sunt vase de forma cilindrica, gradate (fig.10). Au diferite capacitati, cei mai uzuali fiind cei de 5 - 1000 cm3. Se folosesc pentru masurarea aproximativa a volumelor de lichide.
1.12. Pipete - au forme si capacitati diferite (fig.11). Se prezinta sub forma de tuburi de sticla efilate la un capat si se folosesc pentru masurarea exacta a volumelor de lichide prin golire. Ele sunt calibrate pentru o anumita temperatura. Pot fi divizate īn cm3 si submultiplii lor sau pot avea un singur reper situat spre capatul superior (pipete cu bula). Se pastreaza īn stative speciale, confectionate din lemn, plastic sau metal.
1.13. Biurete - sunt niste tuburi de sticla gradate īn cm3 si submultiplii lor (fig.12). La partea inferioara sunt prevazute cu o clema, robinet de sticla sau plastic, sau cu bila. Se folosesc pentru masurarea exacta a volumelor de lichide si pentru operatii de titrare. Unele dintre biurete sunt prevazute cu dunga albastra īn vederea masurarii mai exacte a volumelor de solutii. Se pastreaza si se utilizeaza fixate īn stative metalice.
Fig. 10. Cilindrii gradati Fig. 11. Pipete Fig. 12. Biurete
1.14. Exicatoare - se folosesc pentru mentinerea substantelor solide īn stare uscata (fig.13). Sunt recipiente de sticla cu capac, īn partea lor inferioara avānd o substanta higroscopica (CaCl2, silicagel, H2SO4 concentrat, Na2SO4 anhidru). Exicatoarele sunt prevazute cu o placa de portelan cu orificii, pe care se aseaza vasele continānd substantele care trebuie mentinute īn stare uscata. Īnchiderea si deschiderea exicatoarelor se face tragānd capacul prin alunecare. Pentru īnchiderea ermetica a lor, suprafata de contact dintre corpul exicatorului si capac este unsa cu unsoare siliconica.
Fig.13. Exicatoare
Vase de portelan
Ustensilele din portelan sunt mai rezistente si mai stabile la temperaturi īnalte decāt cele de sticla. Īn vasele de portelan nu se pot efectua topiri cu alcalii, carbonati alcalini si reactii cu acid fluorhidric. Cele mai uzuale ustensile din portelan sunt: baghetele, capsulele, creuzetele, mojarele si pālniile Bűhner. Tot din portelan se confectioneaza si placile pentru exicatoare.
2.1 Baghetele de portelan - au aceeasi forma si īntrebuintare ca cele de sticla.
2.2. Capsulele - se folosesc pentru evaporarea lichidelor la un volum redus sau la sec (fig. 14). Pot avea diferite dimensiuni.
2.3. Creuzetele - se utilizeaza la calcinarea precipitatelor (fig.15). Pot fi cu sau fara capac si pot avea diferite forme. Un tip de creuzet aparte sunt creuzetele filtrante. Ele se confectioneaza din sticla si au la baza o placa filtranta din material poros, cu finetea porilor diferita. Se folosesc pentru filtrarea precipitatelor si uscarea lor īn etuva.
Fig. 14. Capsula de portelan Fig. 15. Creuzete de portelan
2.4. Mojarele - se folosesc pentru maruntirea diferitelor materiale solide (fig.16). operatia se efectueaza cu ajutorul pistilului. Mojarele se pot confectiona si din alte materiale (sticla, metale etc.).
Fig. 16. Mojare
Ustensile de laborator din alte materiale
Īn laboratoarele chimice se folosesc si alte ustensile, cum ar fi : stative metalice, cleme, inele, mufe, clesti metalice, stative de lemn, metal sau plastic pentru eprubete, stative pentru uscare, trepiede metalice, site de azbest etc.
Stativele sunt utilizate pentru fixarea diferitelor ustensile de laborator sau a instalatiilor de sticla.
Mufele sunt piese metalice care servesc la fixarea clemelor sau inelelor metalice pe stative.
Inelele, sunt de diferite diametre si servesc ca suport pentru pālniile de separare sau pentru vase care urmeaza a fi īncalzite.
Clemele sunt piese metalice de strāngere, care servesc la fixarea unor vase de laborator (baloane, refrigerente etc.).
Pentru īncalzire se folosesc bai de apa (eventual bai de glicerina, ulei sau nisip pentru temperaturi mai mari de 100ŗC). Īn laboratoare se folosesc frecvent pentru īncalzire becuri de gaz sau aparate electrice. Pentru a evita spargerea vaselor de sticla, ele nu se īncalzesc direct pe flacara, ci prin intermediul unei site de azbest.
|
