ACTIUNEA ACTELOR NORMATIVE IN TIMP, SPATIU SI ASUPRA PERSOANELOR
Actiunea actelor normative in timp
Actele normative sunt adoptate pentru actiona asupra relatiilor sociale , pt. a determina conduita si comportamentul subiectelor de drept .
Adoptarea acestor acte nu coincide cu inceputul actiunii lor , cu intrarea lor in vigoare , deoarece aceste acte , in urma elaborarii lor , trebuie sa fie intai aduse la cunostinta cetatenilor , organelor de stat si organizatiilor , tuturor celor chemati sa le respecte.
Pentru determinarea actiunii normei juridice in timp este necesar sa se stabileasca atat momentul intrarii in vigoare cat si cel al incetarii sau iesirii din vigoare a actului normativ.
In ceea ce priveste intrarea in vigoare a legii si a altor acte normative , modalitatile determinarii acestui moment pot fi diferite. Astfel , actul normativ poate sa stabileasca el insusi printr-o prevedere speciala data intrarii sale in vigoare .Atunci cand in actul normativ nu se prevede o data expresa a intrarii sale in vigoare , se considera , in principiu , ca data a inceperii actiunii sale , data publicarii sale oficiale .
Nu se poate stabili o regula cu privire la moduk in care se procedeaza la alegerea uneia dintre cele doua solutii de intrare in vigoare a unui ac 15315r1723p t normativ . De obicei , daca legiuitorul considera ca pana la intrarea in vigoare a unui ac 15315r1723p t normativ este necesara o perioada de timp pentru asigurarea pregatirii organizatorice sau de alta natura in vederea introducerii noilor reglementari , atunci se stabileste data intrarii in vigoare dupa o perioada considerata necesara pentru aducerea la indeplinire a acestor masuri .
In sistemul juridic din tara noastra , legile si celelalte acte normative ale organelor centrale ale puterii si administratiei de stat intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in "Monitorul Oficial al Romaniei" , daca in cuprinsul lor , nu este indicata o alta data . In unele sisteme de drept sunt prevazute prin constitutie sau legi termene precise de intrare in vigoare a legilor dupa adoptare , daca, bineinteles , in teztul lor nu se prevede altfel .
Principiul neretroactivitatii legilor
Noua reglementare juridica nu se poate referi decat la relatiile sociale , la situatiile si la conduita viitoare , ce vor apare sub imperiul legii respective .Ea nu poate determina continutul relatiilor sociale , comportamentul pentru situatiile existente inaintea intrarii ei in vigoare .
De la principiul neretroactivitatii legii exista si unele exceptii ale retroactivitatii legii sau actului normativ , exceptii care se datoreaza si se explica prin necesitatile practice sau principiile d eordin umanitar .
In tara noastra , retroactivitatea actului normativ este admisa , in principiu , in urmatoarele situatii :
a) Cand actul normativ prevede in mod expres ca se aplica si unor fapte petrecute anterior .
b) Legea penala mai favorabila sau mai blanda
c) Legile interpretative
Aplicarea noului act normativ la situatii vechi nu poate fi admisa decat in interesul statului si, desigur , pentru apararea unor interese legitime ale cetatenilor .
Prevederea expresa a aplicarii retroactive a unui act normativ decurge din vointa exprimata , in mod nemijlocit , direct de catre legiuitor .
Intr-un regim de legalitate se va recurge foarte rar si prudent la aceasta , pentru a nu tulbura evolutia normala a relatiilor sociale si nu se va admite o asemenea masura in cazul in care ea ar leza drepturile si interesele legitime ale cetatenilor .
Iesirea din vigoare a actelor normative sau incetarea actiunii lor
a) Cand durata de timp a unui act normativ nu a fost limitata si atnci incetarea actiunii sale are loc prin una din formele abrogarii;
b) Cand durata de timp a unui act normativ isi inceteaza actiunea prin ajungerea la termen ;
Abrogarea este conceptul prin care se exprima incetarea actiunii actului normativ , scoaterea lui din vigoare .
Abrogarea :
a) Expresa-direct - atunci cand noul act normativ prevede, in mod expres , ca vechiul act normativ , sau anumite articole din el , se abroga .
b) Expresa-indirect - cand noul act normativ nu numeste , in mod expres , actul normativ sau anumite articole din el ,care se abroga , ci se limiteaza la prevederea ca se abroga toate actele normative anterioare , contrare dispozitiunilor sale .
c) Tacita sau implicita - are loc atunci cand noul act normativ nu abroga in mod direct sau indirect , nici un fel de acte normative anterioare , dar reglementarea pe care o cuprinde se indeparteaza si se deosebeste atat de mult de reglementarile din actele normative vechi , incat acestea nu se mai pot aplica si , deci , sunt considerate abrogate .
Caderea in desuetudine a actului normativ
Acte normative care au fost total depasite de dezvoltarea relatiilor sociale , de schimbarile social-economice si politice care au avut loc in societate , de faptul ca starile de lucru care au detrminat necesitatea elaborarii acestor acte normative au incetat sa mai existe , astfel incat actiunea lor nu isi mai are nici o justificare si nici nu mai poate fi sustinuta .
Principiul incetarii actiunii unui act normativ prin abrogare sau ajungere la termen are o exceptie =ultractivitate a legii.Aceasta are loc in situatii cu totul exceptionale cand un act normativ , desi a fost abrogat sau a ajuns la termen , poate fi aplicat pentru rezolvarea unor cazuri ce apar ulterior scoaterii sale din vigoare: Potrivit reglementarii penale in vigoare pentru anumite forte care au fost incriminate de o lege temporara , persoanele care s-au facut vinovate pot fi trase la raspundere penala chiar si dupa ce a expirat termenul de actiune a acestei legi . Aceeasi solutie se da si in cazul legii penale mai favorabile care se aplica si dupa inlocuirea ei cu o lege mai aspra , pentru faptele petrecute sub imperiul ei .
Actiunea actelor normative in spatiu
Actele normative au o actiune bine determinata in spatiu , adica pe un anumit teritoriu , deoarece ele sunt produsul activitatii statului si organelor sale , care au o anumita competenta teritoriala .
In cercetarea actiunii actelor normative in spatiu se diting 2 aspecte : unul intern si unul international .
a)Pornindu-se de la principiul suprematiei puterii in stat , latura interna a suveranitatii statului , se ajunge la concluzia obiectivitatii legilor si a altor acte normative pentru toti cetatenii statului respectiv si pentru toate rganismele si organizatiile sociale care se afla pe teritoriul sau .
- Actiunea actelor normative in spatiu este conditionata de competenta teritoriala a organului de stat emitent .
- In tara noastra ca si in alte state unitare , exista un singur rand de organe legislative si ale administratiei de stat , iar actele lor normative actioneaza pe intreg teritoriu statului nostru .
- Actele normative adoptate de organele locale de stat au o actiune limitata la unitatea administrativ-teritoriala asupra careia se extinde autoritatea organului de stat respectiv .
- Organele centrale pot limita , daca este necesar , actiunea actelor lor normative la o anumita parte a teritoriului statului.
- In cazul actelor cu structura federala trebuie elucidate , pe de o parte , raporturile dintre competenta teritoriala a organelor federale si cea a organelor statelor membre ale federatiei , pe de alta parte , raporturile dintre competenta teritoriala a statelor care compun federatia .
b) Actiunea actelor normative in spatiu sub aspectul international
- Pe teritoriul unui stat actioneaza legile si celelalte acte normative ale sale , determinand conduita tuturor persoanelor aflate pe acest teritoriu. Aceasta presupune excluderea actiunii in acest teritoriu si asupra persoanelor aflate pe el , a legilor si altor acte normative ale unor state straine .
- Necesitatea mentinerii si dezvoltarii unor relatii politice , economice si culturale intre state a creat , anumite exceptii de la principiul suveranitatii normative a teritoriului sau a teritorialitatii ,exceptii care , in conditiile respectarii principiului egalitatii depline intre state , a liberului consimtamant al statelor , nu afecteaza cu nimic suveranitatea lor .
- In anumite conditii , pe teritoriul unui stat , pot exista persoane si unele locuri asupra carora nu se aplica , in anumite limite , actele normative ale statului normativ : imunitatea diplomatica , statutul juridic al consulilor , regimul specific al unor categorii de straini .
- Cetatenii statului nostru sunt datori , oriunde s-ar afla , sa respecte legile si alte acte normative adoptate de organele noastre de stat , iar in cazul in care , aflati in strainatate , ar comite fapte interzise de dreptul nostru vor suporta sanciunile legale .
- In legatura cu aspectele internationale ale aplicarii normelor juridice in spatiu si, in special , cele privind exceptarea aplicarii lor asupra unor categorii de persoane in anumite conditii , precum si cele privind aplicarea lor extrateritoriala in anumite conditii , are o mare importanta respectarea prncipiilor democratice ale dreptului international , in special a egalitatii si reciprocitatii.
|
