Activitatea de practicA
In cadrul cabinetului de avocat "
s-au urmarit listele afisate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective.
s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii, divort, partaj, litigii de munca, comerciale, punere in posesie, ordonanta presedintiala e.t.c.
s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive.
PROCESUL CIVIL
Procesul civil este activitatea desfasurata de: instanta, parti,
organul de executare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea
justitiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre acesti
participanti, in vederea realizarii sa 555g67f u stabilirii drepturilor ori intereselor
civile deduse judecatii si executarii silite a hotarārii judecatoresti sau a
altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege.
In cadrul infaptuirii justitiei,
procesul civil este deci activitatea pe care o desfasoara organele de stat
competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii
conflictelor ce se ivesc in circuitul civil.
Procesul civil serveste ca forma
speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului
subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.
1. ETAPA SCRISĂ
Cererea de chemare in judecata
Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza instantei de judecata pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de vointa a celui interesat de a-si afirma o pretentie si de a-si exercita dreptul de a reclama punerea in miscare a actiunii civile.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda, potrivit art. 112 Codul de procedura civila, urmatoarele elemente:
− numele, domiciliul sau resedinta partilor ori pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Rominia, unde urmeaza a i se face toate comunicarile;
− numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional;
− obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cind pretuirea este posibila;
− aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
− aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere;
− semnatura.
Ca forma a actiunii civile, cererea de chemare in judecata declanseaza procesul civil si, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecata:
− investeste instanta cu solutionarea litigiului;
− constituie baza raportului procesual civil ce se formeaza intre reclamant si pārāt, fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului;
− exprima optiunea reclamantului, in cazul competentei teritoriale alternativ, de a alege instanta competenta, optiune asupra careia nu poate reveni;
− opereaza punerea in intārziere a pārātului;
− face sa intrerupa prescriptia dreptului la actiune, insa pentru a produce efectul imperativ de prescriptie trebuie ca cererea sa fie introdusa inauntrul termenului si sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau reclamantul sa nu fi renuntat la ea.
Intāmpinarea
Intāmpinarea este actul de procedura prin care pārātul raspunde la cererea de chemare in judecata si urmareste sa se apere fata de pretentiile reclamantului.
Intāmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedura civila: exceptiile de procedura pe care pārātul le ridica la cererea reclamantului; raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii; dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere - cind va cere dovada cu martori, pārātul va arata numele si locuinta lor; semnatura.
Intāmpinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul prevazut de lege, a intāmpinarii, atrage decaderea pārātului din dreptul de a mai propune probe si de a mai invoca exceptii in afara celor de ordine publica.
Cererea reconventionala
Cererea reconventionala este mijlocul procedural prin care pārātul formuleaza pretentii proprii fata de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu intāmpinarea sau, daca pārātul nu este obligat la intāmpinare, cel mai tārziu la prima zi de infatisare. Ea se judeca odata cu cererea principala, insa, cind aceasta este in stare de a fi judecata, instanta va putea judeca deosebit.
Masurile asiguratorii
Masurile asiguratorii reprezinta in general toate mijloacele prin care cel care ridica o pretentie in justitie āsi asigura din timp execu-tarea hotarārii favorabile pe care sa o obtina impotriva adversarului sau. Este de retinut ca masurile asiguratorii nu sunt masuri de executare silita, ci mijloace procesuale care intra in continutul actiunii civile si care au ca scop doar asigurarea partii, prin indisponibilizarea bunurilor urmaribile ale debitorului sau a celor ce formeaza obiectul litigiului, asupra posibilitatii de realizare efectiva a executarii silite daca va obtine titlul executoriu.
In Codul de procedura civila sunt reglementate trei masuri asigu-ratorii, si anume: sechestrul asigurator (se aplica in cazul in care obiectul litigiului de fond il reprezinta plata unei sume de bani si consta in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmaribile ale debi-torului-pārāt); poprirea asiguratorie (se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporabile urmaribile datorate debitorului de o terta persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente in conditiile stabilite de art.591 C.pr.civ); sechestrul judiciar (se aplica in cazul bunurilor ce formeaza obiectul procesului si consta in incre-dintarea de catre instanta a pazei si administrarii acestor bunuri unei anumite persoane pina la finalizarea procesului printr-o hotarāre executorie).
Citarea si comunicarea actelor de procedura
Potrivit art.85 din Codul de procedura civila, judecatorul nu poate hotarā asupra unei cereri decāt dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel. Art.88 din Codul de procedura civila prevede ca citatia va cuprinde numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului; aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare; aratarea instantei si sediului ei; numele, domiciliul si calitatea celui citat; numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii; alte notiuni prevazute de lege; parafa sefului instantei si semnatura grefierului. Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inminata partii cu cel putin cinci zile inaintea termenului de judecata, iar in pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.
ETAPA DEZBATERILOR
Desfasurarea procesului in fata instantei de judecata da posibi-litate judecatorului sa-si execute rolul activ in vederea aflarii adevarului, sa asigure respectarea principiului contradictorialitatii, a principiului dreptului de aparare si a principiului legalitatii.
sedintele de judecata
Grefierul de sedinta, conform art. 46 din Regulament, preia dosarele din arhiva sub semnatura in registrul de termene, cu cel putin 48 ore inaintea termenului de judecata, indeplinind urmatoarele activitati: intocmeste lista cauzelor, pe care o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului de judecata; completeaza condica de sedinta, separat pe complete; verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de inminare sau de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte procedurale; informeaza pe presedintele completului de judecata asupra eventualelor deficiente inainte de a preda dosarele completului.
Judecarea cauzelor civile se face, in mod obisnuit, de un complet care este, de regula, prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei atunci cind acesta participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de catre judecatorul desemnat de presedintele instantei sau sectiei.
Potrivit art.130 alin.1 C.pr.civ., judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.
sedintele de judecata sunt publice; accesul publicului in sala nu poate fi limitat decāt in cazurile si in conditiile anume prevazute de lege.
Principalele momente in desfasurarea judecatii sunt:
− apelul, care se face de catre grefierul de sedinta. In functie de situatia concreta, presedintele completului va proceda la aminarea procesului (cind exista motive intemeiate) sau la solutionarea cauzei (cind nu s-a impus aminarea);
− in cazul in care s-a trecut la solutionarea cauzei, instanta se va pronunta mai intii daca au fost invocate, asupra exceptiilor de procedura si a celor care fac inutila cercetarea fondului;
− la judecatorie, presedintele completului de judecata inainte de a intra in dezbateri va incerca āmpacarea partilor;
− dupa solutionarea aspectelor mentionate se intra in dezbateri;
− cind instanta se va socoti lamurita, presedintele completului va declara dezbaterile inchise, instanta retragindu-se pentru deliberare. In cazul in care instanta gaseste necesare noi lamuriri, cauza poate fi repusa pe rol.
Solutionarea unui proces, de regula, nu se poate efectua la un singur termen de judecata, ci la mai multe termene, dintre care o importanta deosebita are prima zi de infatisare.
Prima zi de infatisare este acel termen la care partile legal citate pot pune concluzii.
Prima zi de infatisare poate fi primul termen de judecata, insa daca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile mentionate (partile sa fie legal citate si sa poata pune concluzii) prima zi de infatisare se proroga pina la termenul cind se va realiza acest aspect.
Exceptiile procesuale
Exceptiile procesuale sunt mijloacele prin care, in cadrul procesului civil, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu invoca in conditiile prescrise de lege si fara a pune in discutie fondul pretentiei deduse judecatii neregularitati procedurale sau lipsuri privind exercitiul dreptului la actiune, urmarind aminarea sau āmpiedicarea judecatii in fond. Exceptiile procesuale se clasifica dupa trei criterii, si anume: obiectul lor (exceptii de procedura si exceptii de fond), actul pe care tind sa-l realizeze (exceptii dilatorii si exceptii peremptorii), caracterul de ordine publica sau de ordine privata al normei juridice incalcate (exceptii absolute si exceptii relative).
Dispozitiile articolului 137 alin.1 din Codul de procedura civila reglementeaza procedura de solutionare a exceptiilor procesuale, stabilind ca instanta se va pronunta mai intii asupra exceptiilor de procedura si asupra exceptiilor de fond care fac de prisos, in total sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Al doilea alineat al articolului 137 din Codul de procedura civila prevede ca exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decāt daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea pe fond a pricinii. Din dispozitiile legale mentionate reiese ca exceptiile procesuale se rezolva inainte de cercetarea fondului pretentiei deduse judecatii. Daca exceptia este invocata in cursul judecarii fondului, instanta va solutiona in primul rind exceptia procesuala. In cazul in care exceptia invocata este intemeiata instanta o va admite pronuntind fie o incheiere daca dispune aminarea judecatii, fie o hotarāre daca respinge sau anuleaza cererea sau āsi declina competenta. In cazul in care exceptia este neintemeiata instanta, o va respinge printr-o incheiere interlocutorie continuindu-se judecata.
Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins exceptia procesuala poate fi atacata numai odata cu hotarārea de fond, daca legea nu dispune alt fel.
Hotarārea prin care a fost admisa exceptia este supusa aceluiasi regim juridic ca si hotarārea ce urma sa se pronunte pe fond.
Probele in procesul civil
In procesul civil, probele au o importanta deosebita, deoarece, pentru a putea pronunta hotarārea judecatoreasca, judecatorul trebuie sa cunoasca raporturile juridice dintre parti, faptele care au dat nastere conflictului de interese dedus judecatii si in functie de aceste fapte sa aplice norma de drept corespunzatoare. Procesele sunt reglementate in Codul civil si Codul de procedura civila.
In cadrul procesului civil sunt folosite urmatoarele mijloace de probe: proba prin inscrisuri, proba prin declaratiile martorilor, proba prin rapoartele de expertiza, cercetarea la fata locului, marturisirea, prezumtiile.
Proba prin inscrisuri
Prin inscris se intelege consemnarea de date despre acte si fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe un anumit suport material. Cele mai importante inscrisuri sunt inscrisurile autentice (se fac cu solemnitatile cerute de lege de un functionar de stat care are drept de a functiona in locul unde actul s-a incheiat) si inscrisurile sub semnatura privata (sunt intocmite si semnate de partile de la care emana). In Codul civil, in afara de inscrisurile autentice si inscrisurile sub semnatura privata, sunt prevazute si dispozitii care se refera la registrele comerciantilor (art.1183-1184), registrele, cartile sau hārtiile casnice (art.1185), menti-nerea creditorului pe titlu de creanta (art.1186), raboaje (art.1187).
Codul comercial se refera la facturi acceptate corespondenta, telegrame si registrele partilor.
Proba prin declaratiile martorilor
Prin marturie se intelege relatarea orala facuta de o persoana in fata instantei de judecata cu privire la acte sau fapte litigioase care au fost savārsite in trecut despre care are cunostinta personal.
Potrivit art.189 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori: rudele si afinii pina la gradul trei inclusiv; sotul chiar despartiti, interzisii judecatoresti si cei declarati prin lege incapabili de a marturisi, cei condamnati pentru juramint sau marturie mincinoasa.
Marturisirea (recunoasterea)
Marturisirea este recunoasterea de catre o persoana a unui act sau fapt pe care o alta persoana āsi intemeiaza o pretentie si care este de natura sa produca efecte contra coautorului ei.
Reiese ca marturisirea provine numai de la una din parti si ea nu trebuie confundata cu marturia, care apartine, asa cum am aratat, martorului.
Marturisirea poate fi de doua feluri: marturisirea extrajudiciara (este facuta in afara judecatii procesului) si marturisirea judiciara (este facuta in timpul procesului inaintea instantei de judecata).
In cazul in care nu este facuta spontan, marturisirea se obtine prin procedura interogatoriului (art.218 - 225 C.pr. civ.).
Proba prin rapoartele de expertiza
Potrivit art.201 C.pr.civ., cind pentru lamurirea unor āmprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, ea va numi la cererea partilor ori din oficiu unul sau trei experti stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel incāt depunerea expertizei la instanta sa aiba loc cu cel putin cinci zile inainte.
Cercetarea la fata locului
In cazul cind va socoti de trebuinta, instanta va putea hotarā ca in intregul ei sau unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor āmprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere (art.215 C. pr. civ.). Cercetarea la fata locului se solicita de parti sau se dispune din oficiu de instanta.
Prezumtiile
Prezumtiile sunt definite de art.1199 C. Cv. Potrivit dispozitiei legale mentionate, prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.
In esenta, prezumtia este o presupunere pe care o face legiuitorul (prezumtia legala), sau judecatorul (prezumtia simpla).
Incidente procedurale care pot aparea in cursul judecatii
Suspendarea judecatii
Suspendarea judecatii intervine datorita unor āmprejurari voite de parti, care nu mai staruie in solutionarea cauzei, sau independente de vointa lor, cind sunt in imposibilitatea de a se prezenta la judecata. Cauzele principale de suspendare sunt grupate in art. 242-244 C.pr.civ. Suspendarea este de doua feluri: suspendarea voluntara (intervine datorita manifestarii vointei partilor, si este, la rindul ei, expresa sau tacita ) si suspendarea legala (intervine de drept sau ramine la aprecierea instantei).
Suspendarea judecatii se dispune de catre instanta printr-o incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat (art.244 C.pr.civ).
Perimarea
Perimarea este sanctiunea procedurala ce determina stingerea procesului in faza care se gaseste ca urmare a raminerii lui in nelucrare un anumit timp, prevazut de lege, din culpa partii.
Potrivit art.248 C.pr.civ., orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perimeaza de drept chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste a fi de vina cind actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.
Alineatul 2 prevede ca termenul perimarii nu curge cāt timp, fara vina partii, cererea nu a ajuns la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata.
Spre deosebire de termenul de perimare care, in materie civila, este de un an, in materie comerciala este de 6 luni. Perimarea se constata din oficiu de catre instanta sau la cererea partii interesate. Hotarārea prin care se constata perimarea este supusa recursului in termen de cinci zile de la pronuntare (art.253 al.2 C.pr.civ).
Actele de dispozitie ale partilor
Renuntarea reclamantului
Renuntarea reclamantului se manifesta sub doua forme: renuntarea reclamantului la judecata si renuntarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus judecatii.
Potrivit art.246 C.pr.civ., reclamantul poate sa renunte oricind la judecata fie verbal in sedinta, fie prin cererea scrisa. Instanta ia act de cererea de renuntare la judecata printr-o incheiere data fara drept de apel.
De asemenea, renuntarea la dreptul subiectiv dedus judecatii poate avea loc oricind, desi art.247 alin.2 se refera numai la renuntarea in fata primei instante si apel.
In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta se va pronunta prin hotarāre, prin care va respinge cererea in fond si va hotarā asupra cheltuielilor. Hotarārea este supusa recursului.
Achiesarea
Achiesarea se manifesta sub doua aspecte: achiesarea pārātului (acesta recunoaste pretentiile reclamantului fie spontan fie prin intermediul reclamantului) si achiesarea partii care a pierdut procesul (partea care a pierdut procesul renunta la dreptul de a ataca hotarārea).
Tranzactia
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintāmpina un proces ce se poate naste prin concesii reciproce, constind in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savārsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios ori indoielnic.
Dispozitiile art. 271 Cod de procedura civila prevad ca partile se pot infatisa oricind in cursul judecatii chiar fara sa fi fost citate pentru a cere sa se dea hotarāre care sa consfinteasca invoiala lor.
Invoiala partilor va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotarārii.
Hotarārea care consfinteste invoiala partilor este supusa numai recursului.
3. ETAPA DELIBERĂRII sI PRONUNŢĂRII HOTĂRĀRII
Dupa inchiderea dezbaterilor, judecatorii delibereaza in secret asupra solutiei ce urmeaza sa dea fiecarei cauze. Rezultatul deliberarii are loc printr-o minuta scrisa de catre un membru al completului de judecata si care a participat la judecata cauzei. Solutia se consemneaza in condica de sedinta, iar dupa aceasta, intotdeauna, se pronunta in sedinta publica, chiar in lipsa partilor.
Hotarārea judecatoreasca
Hotarārea desemneaza actul de dispozitie prin care instanta, realizind o adevarata activitate de judecata, transeaza un litigiu, rostind dreptul si stabilind masuri pentru recunoasterea, ocrotirea sau valorificarea lui.
Din punct de vedere al redactarii, hotarārea judecatoreasca cuprinde trei parti: practicaua (se intocmeste de catre grefierul de sedinta si trebuie prevazute mentiunile din art. 261, pct. 1-4), considerentele (motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei in vederea pronuntarii), dispozitivul ( cuprinde solutia data de completul de judecata, concretizata in minuta).
Hotarārea este redactata de catre judecatorul desemnat de catre presedintele completului de judecata atunci cind completul este alcatuit din mai multi judecatori.
Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, avand ca scop constatare la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Este activitatea de dovedire a infractiunilor care formeaza obiectul unei cauze penale, realizata, potrivit legii, de procedura penala de catre organele judiciare ale statului, cu participarea partilor si a altor persone, in scopul restabilirii ordinii de drept, prin aplicarea pedepselor corespunzatoare persoanelor vinovate si prin luarea celorlalte masuri prevazute de legea penala.
Fazele procesului penal
Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala si dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala.
Faza de urmarire penala
Are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea autorului (faptuitorului) unei infractiuni, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea si administrarea probelor in vederea trimiterii in judecata si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este cazul sau nu sa se dispuna trimiterea in judecata (art.200 Cod p.p)
Actiunea de urmarire penala este efectuata de procurori, de organele de cercetare penala ale justitiei, formate din organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale.
Actele prin care este marcat momentul de inceput al urmaririi penale sunt: procesul-verbal sau rezolutia motivata / ordonante, iar momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispune trimiterea in judecata; ordonanta de scoatere de sub urmarire penala; incetarea urmaririi penale; clasarea.\
Faza de judecata.
In aceasta faza, isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti, ce verifica legalitatea actelor si masurilor procesuale dispuse de organale de urmarire penala, readministreaza probele stranse in cursul urmaririi penale, procedand la completarea lor, la care participa, de regula, procurorul.
Momentul de inceput al fazei de judecata este marcat de inaintarea rechizitoriului la instanta cand s-a efectuat urmarirea penala, sau plangerea prealabila, cand nu se efectueaza urmarirea penala, iar momentul final al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sentinta, decizie.
3. Punerea in executare a hotararilor penale
Isi desfasoara activitatea instantele de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului de Interne si alte organe abilitate.
Momentul de inceput este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiterea acestuia la organul competent sa-l duca la indeplinire. Momentul final este determinat In functie de felul pedepsei: inchisoarea - momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a inceperii executarii si amenda - momentul final este depunerea, la instanta de executare, a recipisei de achitare a amenzii penale.
Participantii:
Participantii in procesul penal sunt acele organe si persoane care, prin calitatea si rolul pe care il au, contribuie la realizarea scopului procesului penal.
Participantii In procesul penal sunt:
Organele judiciare actioneaz` In numele statului pentru ocrotirea intereselor intregii societati. Acestea sunt:
Instantele de judecata (judecatorii, tribunale specializate, tribunale, curti de apel, tribunale militare, tribunalul militar teritorial, curtea militara de apel, Inalta curte de casatie si justitie);
Ministerul Public - reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, in conditiile legii ;
Organele de cercetare penala (organele de cercetare ale politiei judiciare si organe de cercetare speciale).
Partile din proces actioneaza pentru realizarea intereselor persoanelor care se nasc din infeac\iune, prin formularea de cereri, memorii, interventii, concluzii adresate organelor judiciare:
Inculpatul;
Partea vatamata;
Partea civila;
Partea responsabila civilmente.
Aparatorul, care actioneaz` in numele partii careia ii acorda asistenta juridica, avand o pozitie speciala intre ceilalti participanti.
Alte persoane
Martorii;
Martorii asistenti;
Expertii;
Interpretii;
Agentii procedurali;
Mandatarii;
Succesorii.
Reprezentantii.
Substituitii procesuali.
Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de alte instante judecatoresti stabilita de lege.
Este separata si este in echilibru cu celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, conform principiului constitutional al independentei si inamovibilitatii judecatorilor si cu dispozitiile celorlalte legi.
Infaptuiesc justitia in scopul apararii, realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.
Consiliul
Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.
Instantele pot avea In organizarea lor doua sau mai multe sectii. Numarul sectiilor curtilor de apel, tribunalelor, precum si sectiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii.
TIPURILE competenTei:
a) Competenta functionala- forma de competenta prin care se determina categoriile de activitati pe care le desfasoara fiecare organ judiciar.
b) Competenta materiala - forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale.
c) Competenta teritoriala - forma de competenta prin intermediul careia se repartizeaza cauzele penale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontala, intre organele judiciare de acelasi grad.
Competenta in materie penala:
judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.
solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege;
b) Competenta tribunalului militar
judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv, cu exceptia celor date in competenta altor instante;
b) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 348-354, savarsite de civili;
judeca si solutioneaza si alte cauze anume prevazute de lege.
c) Competenta tribunalului
judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266-270, 273-276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
b) infractiunile savirsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;
d) infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;
e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;
e) infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;
f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
d) Competenta tribunalului militar teritorial
judeca in prima instanta:
a) infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a)-e), savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, de militari pana la gradul de colonel inclusiv;
b) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare, cu exceptia infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si a infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;
ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
e) Competenta Curtii de Apel
judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si 356-361;
b) infractiunile savirsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchetele de pe linga aceste instante, precum si de notarii publici;
c) infractiunile savarsite de judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai camerelor de conturi judetene, precum si de controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate in prima instanta de tribunale;
ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale din circumscriptia sa ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptia Curtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.
f) Curtea Militara de Apel:
judeca in prima instanta:
a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si art. 356-361, savarsite de militari;
b) infractiunile savirsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe linga aceste instante;
c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare teritoriale;
ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele militare teritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.
g) Competenta Curtii Supreme de Justitie
judeca in prima instanta:
a) infractiunile savirsite de senatori si deputati;
b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;
c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii, judecatorii si procurorii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului;
d) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori;
e) infractiunile savirsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii Parchetului National Anticoruptie;
g) alte cauze date prin lege in competenta sa;
ca instanta de recurs, judeca:
a) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
b) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
c) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie, precum si alte cazuri prevazute de lege.
judeca recursurile in interesul legii;
solutioneaza:
a) conflictele de competenta in cazurile in care Curtea Suprema de Justitie este instanta superioara comuna;
b) cazurile in care cursul justitiei este intrerupt;
c) cererile de stramutare;
d) alte cazuri anume prevazute de lege.
Dosarele care vor fi judecate vor ajunge inainte de inceperea sedintei de la arhiva la judecatori pentru a le studia inainte de inceperea sedintei de judecata; dupa aceea, grefierul ia dosarele de la judecatori si le aduce in sala de sedinta cu de ora inainte de a incepe sedinta.
Grefierul le pune la dispozitia partilor spre a le studia, luandu-le inainte de intrarea completului de judecata.
Grefierul anunta intrarea completului de judecata si roaga persoanele aflate in sala sa se ridice in picioare. Presedintele completului cere persoanelor sa se aseze, declarand deschisa sedinta. Presedintele completului intreaba care cauze vor fi amanate si care vor fi cazurile cu impacari. Grefierul striga cauzele indicate de parti care sufera amanari si inmaneza dosarul completului pentru judecata. Dupa aceea, grafierul striga lista in ordinea in care sunt cazurile.
Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grafierul va face referire la obiectul cauzei si stadiul in care se afla pe scurt. Daca partile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei prin ascultarea partilor, prin prezentarea si depunerea probelor, si toate celelalte discutii cu privire la judecata. Daca la prima strigare a unei cauze o parte nu este prezenta si prezenta ei este obligatorie, se amana cauza la a doua strigare .
In cursul sedintei grefierul va consemna in caietul de note:
numarul dosarului
sustinerile orale ale partilor
masurile dispuse de instanta.
Caietul de note va fi numerotat si sigilat, acesta depunandu-se la arhiva instantei. Daca instanta ramane in pronuntare, presedintele completului va anunta in sedinta ziua si ora stabilite pentru pronuntarea deliberarii.
La sfarsitul sedintei, completul se ridica iar presedintele completului declara incheiata sedinta de judecata. Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio. Incheierea de sedinta se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata.
Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. La deliberare i-au parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.
Presedintele completului sau unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta, inainte de pronuntare in sedinta publica, solutiile pronuntate.
Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, fiind asistat de catre grefier.
Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE
10 MAI 2007
SECTIA PENAL , COMPLET DE JUDECATA : A. 4
Asistarea la sedintele de judecata din
data de 10 MAI 2007
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE
14 mai 2007
SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 5
|
| |||
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE
16 mai 2007
SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3
LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE
18 mai 2007
SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3
|
