ACTUL JURIDIC CIVIL
este o manifestare de vointa libera, constienta si exteriorizata spre a fi cunoscuta
manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice specifice
efectele actului juridic constau în nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic concret
conditii esentiale pt validitatea unei conventii sunt:
o capacitatea de a contracta
o consimtamântul valabil al partii care se obliga
o obiectul determinat
o cauza licita, scopul
o
exceptie tacerea poate valora consimtamânt în urmatoarele
cazuri
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
NOŢIUNE este sanctiunea de drept civil care consta în lipsirea actului juridic civil de acele efecte care sunt contrare normelor edictate pt încheierea valabila a acestuia.
TRĂSĂTURILE NULITĂŢII:
este o sanctiune de drept civil
consta în lipsirea actului juridic de efecte
intervine atunci când se încalca norme de drept civil edictate pt încheierea valabila a actului juridic
se raporteaza la data încheierii actului juridic civil
FUNCŢIILE NULITĂŢII
FCŢ. PREVENTIVĂ ~ consta în actiunea inhibitorie pe care cunoasterea institutiei nulitatii o exercita asupra subiectilor de dr civil care sunt tentate sa nu respecte conditiile de validitate
FCŢ SANCŢIONATORIE ~ consta în înlaturarea efectiva a efectelor actelor juridice lovite de nulitate
FCŢ DE GARANTARE A PRINCIPIULUI LEGALITĂŢII ~ se realiz prin aplicarea primelor 2 fctii
Doctrina si practica judiciara sustin ca nulitatea asigura respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri
NULITATEA: consta în lipsa de efecte a unui a j încheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile sale de validitate
REZOLUŢIUNEA:consta în desfiintarea unui contract sinalagmatic, în cazul în care una din parti nu-si executa obligatiile.
Asemanari: ambele duc la desfiintarea contractului, ambele produc efecte retroactiv, ambele se pronunta de o instanta judecatoreasca.
Deosebiri: deosebire de ipoteza: NULITATEA pp un act nevalabil, REZOLUŢIUNE pp un act valabil încheiat; deosebire de domeniu: NULITATEA se aplica oricarui act juridic, REZOLUŢIUNE doar contractelor sinalagmatice; deosebire privind data cauzelor: NULITATEA cauzele sunt contemporane momentului încheierii actului, REZOLUŢIUNEA cauza este ulterioara momentului încheierii, data când creditorul invoca nerealizarea.
REZILIEREA: consta în încetarea,desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva pt neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti; se refera la contracte în timp.
Asemanari+deosebiri identice, doar ca efectele nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor.
CADUCITATEA: consta în lipsirea actului juridic de orice efecte datorita aparitiei unor cauze ulterioare încheierii sale si independent de vointa autorului
REVOCAREA : consta în înlaturarea efectelor actului juridic datorita ingratitudinii gratificatului ori neexecutarii culpabile a sarcinii
INOPOZABILITATEA: sanctiune aplicabila în cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti sau a lipsei ori depasirii puterii de a reprezenta
Dupa NATURA INTERESULUI OCROTIT în dispozitia legala încalcata la data încheierii a j
a) Nulit absoluta - intervine în cazul în care la încheierea a j se încalca o dispozitie ce ocroteste un interes general, obstesc, public
b) Nulit relativa - când interesul ocrotit este unul individual, particular, privat
Dupa ÎNTINDEREA EFECTELOR nulitatii
a) Nulit totala - înlatura toate efectele a j
b) Nulit partiala - numai unele clauze sunt contrare legii
Dupa ASPECTUL LA CARE SE REFERĂ
a) Nulit de fond - aplicata în cazul lipsei sau nevalabilitatii unei conditii de fond a aj
b) Nulit de forma - intervine în cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem
Dupa modul CUM ESTE PREVĂZUTĂ ÎN LEGISLAŢIE ( consacrare legislativa)
a) Nulit textuala ( explicita, expresa)
b) Nulit virtuala (implicita, tacita)
Dupa crit PROCEDEULUI în care VALORIFICĂM NULITATEA
a) Nulit amiabila - recunoscuta de parti
b) Nulit jurisdictionala - stabilita de instanta
Încalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor
Lipsa ori nevalabilitatea consimtamântului
Nevalabilitatea obiectului
Nevalabilitatea cauzei
Lipsa formei ceruta ad validitatem
Lipsa sau nevalabilitatea autorizatiei administrative
Încalcarea unei norme imperative sau a ordinii publice
Frauda legii
Viciile de consimtamânt: eroare, dol, violenta si leziune
Lipsa discernamântului în momentul încheierii a j
Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei
nerespectarea dreptului de preemptiune
Priveste 3 aspecte: cine poate invoca nulitatea, cât timp poate fi invocata si posibilitatea de acoperire a nulitatii prin confirmare
NULITATEA ABSOLUTĂ : poate fi invocata de oricine are interes: partile, avânzii-cauza, procurorul, instanta ; este imprescriptibila , adica poate fi intentata oricând; NU poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita
NULITATEA RELATIVĂ: poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic; invocarea poate fi facuta personal sau prin reprezentant; este prescriptibila, adica trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva; poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita.
confirmareA: manifestarea de vointa a celui în drept sa invoce nulitatea relativa, prin care se renunta la actul astfel încheiat
constau în desfiintarea RJ generat de actul juridic lovit de nulitate totala sau partiala si prin aceasta restabilirea legalitatii ; sunt posibile urmatoarele ipoteze:
o actul nu a fost executat înca : situatia egala aceleia în care actul nu s-ar fi încheiat
o actul a fost executat total sau partial : desfiintarea retroactiva a a j + restituirea prestatiilor efectuate în temeiul actului anulat
o actul a fost executat, iar dobânditorul de drepturi le-a transmis, la rândul sau, unor terti subdobânditori (act subsecvent): desfiintarea retroactiva a a j + restituirea prestatiilor efectuate în temeiul actului anulat + desfiintarea actului subsecvent
în esenta, efectul nulitatii este conturat pe adagiul: ceea ce este nimic, nu produce nimic
Principiul retroactivitatii = nulitatea înlatura efectele a j produse între momentul încheierii a j si cel al anularii efective spre a se ajunge în situatia în care s-ar fi aflat partile daca nu s-ar fi încheiat actul
nulitatea produce efecte pt trecut si pt viitor
Exceptii când efectele se produc numai pt viitor
o mentinerea efectelor deja produse de un contract cu executare succesiva, de la încheiere pâna la anularea sa
o pastrarea fructelor culese anterior anularii contractului de vânzare-cumparare
Principiul repunerii în situatia anterioara (restitutio in integrum) = tot ce s-a executat în temeiul actului lovit de nulitate trebuie restituit, aî partile RJ trebuie sa ajunga în situatia în care s-ar fi aflat daca acel act nu s-ar fi încheiat
Are aplicatie numai asupra efectelor nulitatii a j între parti, nu si fata de terti
Exceptii prestarile efectuate în temeiul a j anulat nu sunt supuse restituirii
o Restituirea prestarilot primite de incapabil numai în limita îmbogatirii în actiunea în resciziune înaintea angajamentelor lor
o Aplicarea principiului conform caruia: nimanui nu îi este îngaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine sau imoralitate pt a obtine protectia unui drept. Actiunea în restituirea prestatiei nu este însa admisibila în cazul în care reclamantul a urmarit un scop vadit imoral prin încheierea contractului. Astfel, ar însemna ca reclamantul sa se bazeze pe propria sa turpitudine în sustinerea actiunii, ceea ce nu trebuie admis
Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial = regula de drept în virtutea careia anularea actului initial, primar, atrage anularea si a actului subsecvent dat legaturii sale cu primul
Priveste efectele nulitatii a j fata de terti
Se aplica aj care a operat transmisiunea dreptului de proprietate sau a altui drept real când nulitatea actului are consecinte asupra tertului
Domeniu de aplicatie:
În cazul actelor autorizate a caror anulare atrage si anularea actului civil care se întemeiaza pe acea autorizare
În cazul a 2 acte dintre care unul principal si celalalt accesoriu
C civil face aplicatia acestui principiu în materia ipotecii
Exceptii actul subsecvent se mentine datorita interesului ocrotirii bunei credinte a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros sau datorita necesitatii asigurarii stabilirii circuitului civil
Valabila dobândire a unui bun imobil de catre subdobânditorul de buna-credinta, în temeiul unui act cu titlu oneros încheiat cu un detentor precar pe care îl crede adevarat proprietar, desi acesta dobândise bunul de la adevaratul proprietar în temeiul unui titlu lovit de o cauza de nulitate
Subdobânditorul cu titlu oneros al bunului unei persoane declarate judecatoreste moarta NU este obligata sa restituie bunul persoanei ce a cerut anularea hotarârii declarative de moarte
REGULI DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ PRINCIPIUL:CEEA CE ESTE NIMIC, NU PRODUCE NICI UN EFECT: acest principiu este anihilat când vine în conflict cu alte principii de drept:
Principiul conversiunii actului juridic: principiul potrivit caruia manifestarea de vointa în cadrul unui act real poate valora independent de soarta acelui act, ca alt act juridic
conversia a j = înlocuirea actului nul cu un alt a j valabil
pt a opera conversiunea conditii:
sa existe un element de diferenta între actul nul si cel valabil
unul din acte sa fie anulat efectiv si total
actul socotit valabil sa întruneasca toate conditiile prevazute de lege
din manifestarea de vointa a partilor sa NU rezulte inadmisibilitatea conversiunii
Principiul "error communis facit jus"(eroarea obsteasca, comuna, generala este nascatoare de drept)
este denumit si principiul aparentei de drept
eroarea obsteasca înlatura nulitatea a j când aparenta este izvor de drept
raspunderea civila delictuala are ascendent si înlatura nulitatea actului pt încalcarea de catre minorul parte la act a regulilor privind capacitatea civila, încheierea actului si conduita permisa partilor
are aplicatie în materia ocrotirii minorului
dreptul de proprietate, în exercitiul sau se descompune în 3 atribute:
o jus utendi = dr proprietarului de a se folosi de lucru potrivit destinatiei lui
o jus fruendi = dr de a culege fructele lucrului asupra caruia poarta dr de proprietate
o jus abutendi = dr de a dispune de lucru, potrivit intereselor sale si în limitele prevazute de lege
NOŢIUNE: este acel drept real subiectiv care da expresie apropierii (însusirii) unui drept, drept care permite titularului sau sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru în mod exclusiv si perpetuum în interes propriu, în cadrul si cu respectarea legii
Este un drept absolut
o Proprietarul poate exercita puteri nelimitate asupra lucrului sau, ce se manifesta prin acte materiale de folosinta si de consumatie sau prin acte juridice
o Acest drept poate fi exercitat numai în limitele prevazute de lege
o Limitarile îsi gasesc temeiul în dispozitiile legii, în hotarârea instantei judecatoresti sau în vointa omului
Este un drept exclusiv în dublu sens
o Proprietatea, ca toate drepturile reale, este opozabila oricarei persoane ce intra în contact cu lucrul asupra careia poarta
o Titularul sau este singurul îndreptatit sa exercite toate atributele pe care dr de propriet le confera: dr de a dispune, dr de a se folosi si dr de a-i culege fructele
o Exceptii: servitutile pozitive si lantul nesfârsit al legilor de prelungire a contractelor de închiriere
servitutile pozitive confera tertului care beneficiaza de ele facultatea de a savârsi anumite acte de uzaj asupra imobilului
Este un drept perpetuu
o Dr de proprietate dureaza atâta timp cât exista bunul
Dr de proprietate se identifica cu bunul si nu poate fi separat de acesta
NU exista drept de proprietate temporar
NU trebuie ca bunul mobil sau imobil sa apartina continuu aceluiasi proprietar; prin înstrainarea bunului, dr de propriet nu se stinge, ci se transfera la dobânditor
o Dr de proprietate NU se pierde prin neuz
Imprescriptibilitatea dr de proprietate sub aspect extinctiv se întemeiaza pe perpetuarea lui
Sunt imprescriptibile extinctiv urmatoarele drepturi reale principale: act în revendicare imobiliara, oricare ar fi titularul dr de proprietate si act negatorie
Este un drept individual
o Din acest caracter rezida absolutismul dr de proprietate
o Coproprietatea este numai o exceptie de la regula nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune
Este un drept total
o Proprietarul dispune de toate puterile asupra bunului, care sunt grupate în 3 atribute: posesia (jus utendi), folosinta (jus fruendi) si dispozitia (jus abutendi)
o Aceste atribute apartin exclusiv titularului si sunt exercitate de el sau de altul în numele sau
o Din caracterul absolut decurge caracterul total al acestui drept
Este un drept real
o În temeiul sau titularul îsi poate exercita prerogativele asupra unui lucru fara intermediul altei persoane
o Confera titularului dr de urmarire al bunului în mâna oricui s-ar afla
o Confera titularului dr de preferinta fata de alti creditori cu privire la acel bun
|
