ADMINISTRATIA PUBLICA DIN TERITORIU
Prefectul. Institutia prefectului
Prefectul nu este un organ al administratiei publice locale, ci un organ unipersonal al
administratiei ministeriale, având competenta teritoriala limitata la unitatea administrativteritoriala
(judetul sau municipiul Bucuresti) în care a fost numit si functioneaza.
Prefectul este numit de Guvern, la propunerea Ministerului Administratiei si
Internelor, fara ca organele administratiei publice locale sa aiba cel mai mic rol.
Statutul prefectului este definit de dispozitiile constitutionale si de prevederile Legii
privind institutia prefectului referitoare la conditiile de ac 16516e420q ces în aceasta functie, numirea în
aceasta functie si, respectiv, eliberarea din aceasta functie, incompatibilitatile acestei functii,
atributiile prefectului, actele prefectului si raspunderea acestuia. Institutia prefectului are
capacitate juridica de drept public care se exercita în exclusivitate de prefect sau de catre o
alta persoana anume desemnata prin ordin al acestuia.
Potrivit art.1 alin.(2) din Legea nr.340/2004, prefectul este numit de Guvern, la
propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, iar subprefectul este numit de primulministru,
la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.
Prefectul si subprefectul sunt functionari publici, facând parte din categoria înaltilor
functionari publici.
Atributiile prefectului sunt prevazute de lege, în concordanta cu calitatea de
reprezentant al Guvernului si cu rolul sau constitutional, de a conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din
unitatile administrativ-teritoriale (art.123 alin.(4) din Constitutie, republicata) si de a ataca,
în fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau
al primarului, în cazul în care considera actul ilegal (art.123 alin.(5) din Constitutie,
republicata).
Actele prefectului. Ca organ al administratiei publice ministeriale, reprezentant al
Guvernului în raporturile cu autoritatile administratiei publice locale din unitatea
administrativ-teritoriala în care functioneaza, prefectul are competenta legala ca, pentru
îndeplinirea atributiilor ce îi revin, sa emita acte administrative pe care legea le denumeste
ordine. Ordinele emise de prefect pot avea caracter normativ ori pot avea caracter
individual.
Aparatul propriu de specialitate al prefecturii este cunoscut sub denumirea de
Prefectura, structura organizatorica si atributiile acestuia fiind stabilite prin hotarâre a
Guvernului, structurile componente putând fi organizate, prin ordin al prefectului, la nivel
de directii, servicii si birouri.
Administratia publica locala
Principiile administratiei publice locale
Principiul autonomiei locale este principiul prioritar care guverneaza organizarea,
functionarea si activitatea autoritatilor administratiei publice locale, art.2 alin.(1) din Legea
nr.215/2001 definind autonomia locala ca fiind dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor
administratiei publice locale de a gestiona, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe
care le reprezinta, treburile publice, în conditiile legii.
Principiul descentralizarii serviciilor publice este strâns legat de principiul
autonomiei locale, fiind o premisa, dar si o consecinta a acestuia din urma, administratia
guvernamentala fiind uneori interesata, alteori nevoita sa procedeze la cedarea în favoarea
organelor administratiei publice locale a înfiintarii unor servicii publice de interes local sau
judetean.
11
Descentralizarea serviciilor publice de interes local si judetean este guvernata, la
rândul sau, de principiul subsidiaritatii potrivit caruia serviciile de interes local si
judetean trebuie lasate în competenta organelor administratiei publice locale si judetene,
statul urmând sa intervina numai atunci când initiativa locala nu a satisfacut sau a satisfacut
insuficient si necorespunzator nevoile colectivitatilor locale.
Principiul deconcentrarii serviciilor publice ale administratiei ministeriale a fost
configurat constitutional ca urmare a revizuirii Constitutiei din 1991, în art. 120(1)
prevazându-se ca, în unitatile administrativ-teritoriale, administratia publica se întemeiaza,
între alte principii, pe principiul deconcentrarii serviciilor publice.
Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale nu apare
formulat în acesti termeni în Constitutia României, republicata, el fiind enuntat în mod
expres doar în Legea nr.215/2001 la art.2 alin.(1) si materializat în reglementarile Legii
nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
Principiul legalitatii nu este nici el formulat în art.120 din Constitutie, republicata,
el fiind consacrat în mod expres la art.2 alin.(1) din Legea nr.215/2001 si impune ca
organizarea si functionarea tuturor structurilor administratiei publice locale, competenta si
activitatea acestora sa se realizeze în conformitate cu Constitutia, cu legile si cu celelalte
acte normative bazate pe lege.
Principiul consultarii cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes
deosebit a fost consacrat pentru prima oara de art.2 alin.(1), completat de art.3 alin.(3), din
Legea nr.215/2001, care precizeaza ca forma de consultare a cetatenilor referendumul sau
orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice.
Principiul responsabilitatii, consacrat în art.6 alin.(1) din Legea nr.215/2001
reprezinta garantia respectarii principiului legalitatii în activitatea organelor administratiei
publice locale. Astfel, în cazul în care aceste autoritati nu-si îndeplinesc sau îsi încalca
atributiile legale, iar prin aceasta vatama drepturile sau interesele legitime ale celor
administrati, vor raspunde în conditiile Legii nr.554/2004 privind contenciosul
administrativ.
Principiul cooperarii si solidaritatii, enumerat, de asemenea, la art.6 alin.(1) din
Legea nr.215/2001 trebuie sa caracterizeze activitatea organelor administratiei publice
locale în rezolvarea problemelor întregului judet, cât si raporturile dintre autoritatile din
cadrul judetului.
Principiul utilizarii limbii materne este prevazut la art.17 din Legea nr.215/2001,
potrivit caruia, în raporturile cu administratia locala si serviciile publice deconcentrate din
unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii apartinând minoritatilor nationale au o
pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, alaturi de limba româna, ca limba oficiala,
va putea fi folosita si limba materna.
Principiul controlului administrativ si controlului financiar asupra activitatii
autoritatilor administratiei publice locale este consacrat în reglementarea art.16 din Legea
nr.215/2001 ca expresie a caracterului unitar al statului si al actiunii altor doua principii
fundamentale: principiul legalitatii si principiul responsabilitatii.
Principiul transparentei decizionale în activitatea autoritatilor administratiei
publice centrale si locale, în raporturile stabilite între ele cu cetatenii si asociatiile legal
constituite ale acestora, a fost consacrat prin Legea nr.52/2003 privind transparenta
decizionala în administratia publica.
Consiliile locale si judetene
Potrivit art.121 si art.122 din Constitutie, republicata, autoritatile administratiei
publice prin care se realizeaza autonomia locala sunt consiliile locale si primarii, în comune
si orase, respectiv consiliul
judetean si presedintele acestuia în judet.
12
Astfel, în fiecare comuna si oras functioneaza câte un consiliu local si câte un primar,
iar în fiecare judet functioneaza câte un consiliu judetean condus de presedintele acestuia.
Consiliile locale si judetene sunt autoritati reprezentative ale administratiei publice
locale, cu caracter eligibil, colegial si deliberativ, având o competenta generala în limitele
unitatii administrativ-teritoriale în care au fost alese si rezolvând, în conditiile legii, treburile
publice ale colectivitatilor pe care le reprezinta.
Consiliului local si judetean au urmatoarele trasaturi caracteristice:
a) Sunt autoritati ale administratiei publice, prin modul de organizare, de
functionare si prin atributiile executiv-administrative conferite de lege în limitele unitatilor
administrativ-teritoriale în care au fost alese.
b) Sunt autoritati locale ale administratiei publice locale, spre deosebire de prefecti
si celelalte servicii deconcentrate în teritoriu care, desi îsi desfasoara activitatea în aceleasi
unitati administrativ-teritoriale, nu sunt organe ale administratiei publice locale, ci apartin
administratiei guvernamentale, ministeriale, care actioneaza în teritoriu.
c) Sunt organe cu competenta generala în unitatile administrativ-teritoriale în care
functioneaza, având atributii si rezolvând problemele colectivitatilor în toate domeniile
vietii sociale, în conditiile legii.
d) Sunt organe alese, pe baza votului direct exercitat de corpul electoral în cadrul
alegerilor locale organizate în unitatile administrativ-teritoriale.
e) Sunt organe colegiale, fiind alcatuite din mai multe persoane si desfasurându-si
activitatea în sedinte periodice, potrivit legii.
f) Sunt organe deliberative, adoptând hotarâri pe baza unui vot majoritar, care
urmeaza unor dezbateri si discutii deliberative.
g) Sunt organe reprezentative ale colectivitatilor locale care le-au ales. Puterea,
autoritatea acestor organe nu este transmisa din puterea statului, ci provine de la
colectivitatile care le-au mandatat prin votul acordat cu ocazia alegerilor.
Constituirea consiliului local. Potrivit prevederilor Legii nr.67/2004 pentru alegerea
autoritatilor administratiei publice locale, consiliile locale se aleg prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat, pe baza scrutinului pe lista, potrivit principiului reprezentarii
proportionale, pe circumscriptii electorale organizate la nivelul unitatilor administrativteritoriale.
Consiliul local este considerat legal constituit dupa validarea mandatelor si
depunerea juramântului de catre cel putin doua treimi din membrii sai.
Atributiile consiliului local
Autoritatile administratiei publice locale au o competenta materiala generala, putând
hotarî în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în
competenta altor organe ale statului, acestea având astfel atributii foarte importante pentru
unitatea administrativ-teritoriala în care au fost alese.
Functionarea consiliului local. Consiliul local îsi desfasoara activitatea în cadrul
unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului, ori în sedinte extraordinare, la
cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul consilierilor.
Actele si raspunderea consiliului local. În exercitarea atributiilor pe care le are,
consiliul local adopta hotarâri cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Hotarârile adoptate de consiliul local pot avea caracter normativ, ori pot avea caracter
individual, fiind acte juridice administrative care pot fi atacate pentru nelegalitate în fata
instantelor de contencios administrativ.
Dizolvarea consiliului local.
Consiliul local poate fi dizolvat în doua situatii:
13
- potrivit art.57 din lege, daca a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, 3
hotarâri care au fost anulate în mod irevocabil de instanta de contencios
administrativ;
- potrivit art.58 din lege, în cazul în care nu se întruneste timp de 3 luni consecutive
sau nu a adoptat nici o hotarâre în 3 sedinte ordinare consecutive, precum si în
situatia în care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se
poate completa prin supleanti.
Consiliul judetean
Regulile de constituire a consiliilor locale sunt aplicabile si în cazul consiliilor
judetene.
Functionarea consiliului judetean.
Consiliul judetean se întruneste în sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea
presedintelui, iar când acesta este în imposibilitate, la convocarea vicepresedintelui
desemnat de presedinte prin dispozitie.
Consiliul judetean se poate întruni si în sedinte extraordinare, ori de câte ori este
necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor
consiliului ori la cererea prefectului, adresata presedintelui, în cazurile prevazute de lege.
Consiliul judetean se dizolva de drept daca nu se întruneste timp de 6 luni
consecutive sau nu a adoptat, în 3 sedinte ordinare, nici o hotarâre, ori numarul consilierilor
se reduce sau doua treimi si nu se poate completa prin supleanti.
Presedintele si cei 2 vicepresedinti ai consiliului judetean sunt alesi dintre
membrii consiliului, pe toata durata exercitarii mandatului, prin votul secret al majoritatii
consilierilor în functie, acestia pastrându-si calitatea de consilieri pe durata mandatelor în
functiile respective.
Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul în relatiile cu celelalte autoritati
publice, cu persoanele fizice si juridice române si straine, precum si în justitie si raspund în
fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.
Primarul
Alegerea si durata mandatului. Comunele, orasele si municipiile au câte un primar
si un viceprimar, iar cele care sunt resedinte de judet au câte doi viceprimari, acestia
neputând fi în acelasi timp si consilieri.
Municipiul Bucuresti are un primar general si doi viceprimari, iar fiecare sector are
un primar si un viceprimar.
Ca regula generala, primarii unitatilor administrativ-teritoriale sunt alesi în cadrul
acelorasi alegeri locale în care sunt alese si consiliile localitatilor respective, dupa aceleasi
reguli, dar nu pe baza scrutinului de lista, ci pe baza votului uninominal.
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pâna la depunerea juramântului de
catre primarul nou ales, dar poate fi prelungit în caz de razboi sau de catastrofa.
Atributiile primarului. Primarul a fost definit ca fiind autoritatea administrativa
publica locala unipersonala, eligibila, reprezentativa si autonoma, mandatata sa hotarasca în
problemele interesând colectivitatea locala ca organ executiv, actionând si ca reprezentant al
statului în acea localitate.
Atributiile principale ale primarului sunt prevazute de Legea nr.215/2001.
Trebuie mentionat ca, în exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de
stare civila, precum si a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensamânt,
la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a
altor atributii stabilite prin lege, primarul actioneaza si ca reprezentant al statului în
localitatea în care a fost ales.
14
Actele primarului. În exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite
dispozitii, care pot fi cu caracter normativ sau individual si care devin executorii numai
dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor
interesate.
|
