ANUL 2 SEM 1- SUBIECTE EXAMEN DREPT FINANCIAR

ANUL 2 SEM 1- SUBIECTE EXAMEN DREPT FINANCIAR

1.DREPTUL FINANCIAR .NOTIUNE , IZVOARE , NORME.

Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire , administrare , repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice , destinate satisfacerii sarcinilor social economice ale societatii.Dreptul financiar este o ramura a dreptului public si are in centrul reglementarilor sale finantele publice ,ocupandu-se de reglementarea primara si secundara a tuturor aspectelor ce tin de administrarea banului public si evidenta patrimoniului statului si institutiilor publice.

-Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare. Asfel distingem :

-Izvoare comune ale dreptului financiar si altor ramuri de drept : Constitutia Romaniei , legile ordinare ale parlamentului , ordonantele de guvern , ordonantele de urgenta ,hotararile de guvern .

-Izvoare specifice ale dreptului financiar : sunt considerate actele normative care cuprind dispozitii referitoare exclusiv la sfera finantelor publice

Normele dreptului financiar - Pornind de la notiunea normei juridice , norma de drept financiar se poate defini ca o regula de conduita stabilita prin lege , care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carei respectare este asigurata de autoritatea de stat .

Continutul normei de drept financiar are aceeasi structura logico-juridica (ipoteza,dispozitie si sanctiune),precum si o constructie externa ,data de modul de exprimare al actelor normative (capitole,sectiuni , articole,alineate si paragrafe). Elementul specific normei juridice financiare este sanctiunea .Astfel ,sunt stabilite sanctiuni caracteristice acestei categorii de relatii , si anume : amenda contraventionala , majorarile de intarziere , recuperarea prejudiciului in cadrul raspunderii materiale , supravegherea activitatii economico-financiare , executarea silita a debitorului rau-platnic , etc.

2.RAPORTURILE DE DREPT FINANCIARRaporturile juridice reprezinta acea parte a relatiilor sociale care iau forma juridica prin reglememtarea lor expresa de catre lege si a caror executare este asigurata de catre autoritatea de stat .

Raporturile de drept financiar se nasc numai in cadrul activitatii financiare infaptuite de stat si organele sale .

In functie de sfera de cuprindere a finantelor publice , raporturile de drept financiar pot fi :

a)          Raporturi juridice bugetare ;

b)          Raporturi juridice fiscale ;

c)          Raporturi juridice de creditare ;

d)          Raporturi juridice de garantare ;

e)          Raporturi juridice de organizare a circulatiei monetare ;

f)            Raporturi juridice valutare ;

g)          Raporturi juridice de asigurare prin efectul legii ;

h)          Raporturi juridice de control financiar .

Elementele constitutive ale raporturilor juridice financiare , la fel ca si in cazul altor categorii de raporturi juridice ,sunt subiectele ,obiectul si continutul.

3.FINANTELE PUBLICE , NOTIUNE ,FORME SI PARTICULARITATI In perioada de dupa primul razboi mondial locul statului neinterventionist a fost luat de statul interventionist. Finantele publice devin un mijloc de interventie in activitatea social-economica, de exercitare a unei influente pozitive pentru organizarea intregii activitati.Prin finante publice ,in general ,intelegem totalitatea fondurilor banesti si a bunurilor lichide (care pot fi transformate in bani),aflate la dispozitia statului si ale autoritatilor administrativ-teritoriale ,fonduri banesti necesare si utilizate in vederea indeplinirii functiilor statului si organizarii serviciilor publice .

Particularitati :

- Sunt relatii cu caracter economic, intrucat ele apar in procesul formarii, repartizarii si utilizarii produsului social;

- Apar in forma baneasca deoarece, in 151i83b cadrul productiei de marfuri si al actiunii legii valorii, produsul de productie, reproductie si de circulatie a marfurilor, repartitia produsului social, relatiile de schimb, retribuirea muncii, precum si relatiile dintre agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice, se exprima prin intermediul banilor, in cadrul unor relatii banesti. Notiunea de finante publice sau relatii financiare nu poate fi confundata cu cea de bani sau relatii banesti. Banii reprezinta o marfa, iar finantele sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare a mijloacelor banesti;

- Sunt relatii fara echivalent, adica nu presupun in mod necesar, o contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti;

- Mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.

4.MONEDA SI INSTRUMENTELE MONETARE .NOTIUNI GENERALE Moneda este orice bun care poate fi utilizat pentru achizitia de bunuri sau servicii ori pentru plata datoriilor.Moneda este o creanta a celui ce o detine, asupra celui care a emis-o.ste o marfa care are calitatea de a masura si de a evolua orice volum economic, pentru a indeplini rolul de moneda, un bun trebuie sa indeplineasca simultan mai multe conditii:1.sa aiba putere liberatorie; 2.Sa fie usor de cunoscut de cei care o utilizeaza; 3.Sa aiba divizibilitate; 4.Sa aiba durabilitate in timp;5.Sa fie usor de purtat;In afara acestor criterii de ordin fizic, pentru a-si indeplini in mod eficient functiile sale moneda trebuie sa aiba stabilitate in timp.Prin bani se exprima intreaga varietate a instrumentelor care masoara valoarea marfurilor ,mijlocesc circulatia si plata sau constituie activul de rezerva in relatiile economice .Ei se manifesta in mod concret sub forma monedelor si a celorlalte instrumente monetare (bani scripturali , bilete de banca , etc.)

5.IPOTEZE PRIVIND APARITIA MONEDEIMoneda a insotit sub diverse forme, relatii de schimb din cele mai vechi timpuri.A existat insa un moment in care un bun s-a desprins si a fost utilizat drept unic intermediar al relatiilor de schimb. A doua etapa a fost crearea monedei de credit cu cele doua forme ale sale. Biletul de banca si moneda de cont, ca o consecinta a cresterii volumului de tranzitie economica prin dezvoltarea economiilor nationale, a aparut un dezechilibru intre cererea de moneda marfa si oferta de moneda (productia de metal pretios a devenit insuficienta in raport cu valoarea operatiunilor de scont). Este momentul aparitiei primelor monede semn. Acestea erau in scrisuri puse in circulatie de banci care primeau in depozitele lor cantitati de metal pretios si emiteau bilete de banc ce puteau fi utilizate in tranzactiile comerciale la fel ca si monedele cu valoare intrisecta. Astfel o lunga perioada de timp moneda de credit a circulat in paralel cu moneda confectionata din material pretios. Cu timpul insa metalul monetar a fost retras din circulatie si depozitat la bancile care emiteau moneda din hartie. Totusi s-a pastrat legatura intre cele doua forme de existenta a monedei in sensul ca detinatorul biletelor de banca putea sa solicite oricand la schimb metalul pretios. Acest mecanism poarta numele convertibilitate. Mecanismul conversiei biletelor de banca - aur a functioanat atata vreme cat s-a pastrat in raport echilibrat intre stocul de metal pretios aflat la dispozitia bancilor si cantitatea de bani pusi in circulatie. Cand s-a dezechilibrat acest raport a aparut o noua etapa istorica in evolutia monedei.A treia etapa : desprinderea monedei de credit de metalul monetar. In aceasta situatie legatura directa dintre metalul pretios si moneda semn dispare, desi aurul continua sa ramana mijloic de rezerva pt. bancile centrale din intreaga lume. Practic astazi a disparut orice mecanism de conversie a bacnotelor in metal pretios, singura forma de convertibilitate fiind cea intre monedele emise de stateAstazi emisiunea monetara nu mai are legatura cu volumul depozitelor de metale pretioase ale bancilor centrale, ci se afla intr-o relatie de directa proportionalitate cu productia de bunuri si servicii din economia respectiva.

6.CATEGORII DE MONEDE SI INSTRUMENTE MONETAREPe piata monetara au fost lansate si s-au utilizat frecvent diverse tipuri de instrumente monetare .a).Moneda conventionala - reprezinta o unitate de cont , cu caracter international , fara o existenta materiala propriu-zisa , utilizata de grupari de state in scopul exprimarii valorice a shimburilor , a tranzactiilor dintre ele , in scopul inlaturarii pe cat posibil a influentelor negative determinate de fluctuatiile cursurilor valutare . Sunt cunoscute in practica monetara actuala urmatoarele monede conventionale :-D.S.T.-emis de F.M.I. ;-E.C.U.-fosta moneda C.E.E.;-pesoul andinez -unitatea monetara a Grupului Andin ;-A.M.U.- emisa de Societatea Internationala pentru transportul aerian ;La acestea se mai adauga si altele , dar cu o intrebuintare mai restransa .b).Moneda de calcul este moneda-etalon care are functia de masurare a drepturilor si obligatiilor reciproce intre parti .Aceasta moneda este utilizata in mod special in relatiile internationale , ca urmare a fluctuatiilor cursurilor monetare nationale .c).Moneda de cont sau bancara - este o moneda scripturala , care nu se vede , dar care permite perceperea efectelor pe care le produc functiile sale .Acesti bani nu au o existenta materiala , ci se afla numai scriptic in conturile bancare .Moneda de cont se utilizeazain sfera circulatiei fara numerar . Ea reprezinta in prezent partea cea mai insemnata a masei monetare ; pentru ca este utilizata cu usurinta in cele mai multe operatiuni in timp relativ scurt si cu cheltuieli minimale , tinde sa ia locul monedei efective , manuale .d).Moneda de credit sau bacnota - este folosita in procesul creditarii economiei nationale .Cu functia de bani se intrebuinteaza urmatoarele monede de credit : bacnotele , cambiile , cecurile . Prin aparitia monedei de credit , stocul de aur al bancilor de emisiuni este folosit si ca fond de rezerva pentru plata depozitelor si asigurarea convertibilitatii biletelor de banca . e).Moneda divizionara - este un submultiplu al unitatii monetare nationale , o fractiune a unitatii monetare de baza . Este confectionata din metale comune sau aliaje banale , ea este destinata schimbului de valori mai putin insemnate .f).Moneda fiduciara -sau de incredere circula numai in virtutea increderii pe care o are detinatorul in autoritatea emitenta , banii fiduciari neavand o valoare materiala proprie , ci numai una conventionala , fictiva .Banii fiduciari circula ca mijloc de schimb doar pe teritoriul statului care i-a emis.g).Moneda universala -are functia de mijlocitor al schimbului de marfuri si de stingere al obligatiilor . Aurul indeplineste aceasta functie .h).Cardurile bancare - sunt un instrument de plata bazat pe electronica , ca alternativa a instrumentelor clasice de plata -numerarul si cecul , iar detinatorul lui are dreptul de acces la o procedura de autorizare si plata cu card .7.SISTEMUL BANESC AL LEULUI În perioada preistorica schimbul de marfuri s-a realizat prin troc, si ulterior prin obiecte din metal cum ar fi vârfuri de sageti, securi, inele. Dupa formarea statelor feudale romanesti, în Tara Româneasca si Moldova, au aparut sisteme monetare proprii ale acestora . Au fost batuti ducati,dinarisialtemonededeCirculatie.europeana. Bazele juridice ale adoptarii unui sistem monetar national au fost puse de Constitutia din 1866, care consfintea dreptul de a bate moneda.Prin Legea nr.14/1867 pentru înfiintarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor nationale s-a creat primul sistem monetar romanesc. S-a adoptat o moneda nationala leul, împartita in 100 de bani. S-au pus in circulatie monede de aur de 5, 10 si 20 de lei, monede de argint de 50 de bani, 1 si 2 lei si monede de arama de 1,2,5 si 10 bani.

8.CIRCULATIA MONETARA . NOTIUNE SI FORMECirculatia monetara (baneasca) este un proces al schimbului de marfuri care , prin mijlocirea banilor , determina transformarea in bani si apoi a banilor in marfuri.Acest proces cuprinde doua momente distincte : vanzarea si cumpararea .Circulatia monetara este desemnata de totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara ,concretizate in incasarile si platile banesti , determinate de circulatia marfurilor , de prestarea serviciilor si executarea de lucrari in cadrul unui stat . Se disting in practica doua forme de circulatie monetara : circulatia monetara legala si circulatia monetara paralela .Circulatia monetara legala - cuprinde operatiunile banesti in afara de cele care se realizeaza prin intermediul conturilor bancare . Circulatia monetara paralela - cuprinde operatii banesti cu numerar , operatii ce se realizeaza , in mod deosebit , in raporturile cu persoanele fizice

9.ECHILIBRUL MONETAR . CEREREA SI OFERTA DE MASA MONETARA .Dupa criza economica din anul 1929, politica monetara a fost considerata, o lunga perioada de timp, de importanta minora, constatându-se ca bancile centrale nu dispun decât de mijloace limitate pentru "gestionarea" eficienta a masei monetare . Aceasta optica referitoare la politica monetara s-a accentuat în conditiile manifestarii unei inflatii sporite. Într-un asemenea context, diferite teorii monetare si-au orientat analiza spre vasta problematica a echilibrului.monetar, situat la intersectia dintre cererea si oferta de moneda.Cererea de moneda cu scopul de încasari pentru tranzactii variaza odata cu nivelulPIB. Atunci când acesta creste este necesara mai multa moneda pentru satisfacerea necesitatilor agentilor economici, în vederea realizarii de tranzactii: daca venitul national scade, atunci si necesarul de moneda se diminueaza.Oferta de moneda reprezinta cantitatea mijloacelor de plata puse la dispozitie, la nivelul unei economii, fiind asigurata de sistemul bancar care creeaza moneda si o pune în circulatie. Sursele ofertei de moneda sunt reprezentate de contrapartidele masei monetare: creantele asupra strainatatii, creantele asupra Trezoreriei, creantele asupra bancilor comerciale.

10.INFLATIA MONETARA . NOTIUNE SI FORMELE DE MANIFESTARE A INFLATIEI MONETARE Din punct de vedere istoric, inflatia a fost definita, pentru prima data, ca un fenomen monetar. Potrivit definitiei clasice a inflatiei, aceasta este un fenomen care consta, în esenta, în aparitia în circulatie a unei cantitati excedentare de moneda, care creeaza un dezechilibru. Inflatia este proces de crestere a nivelului general al preturilor de consum,mecanism care provoaca variatii multiple de lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele permanentei sale si exprima prin majoritatea cea mai mare parte a preturilor.In functie de gradul de depreciere a monedelor se disting :- inflatie latenta; - inflatie reala ;- inflatie epidemica ;In functie de cresterea preturilor putem avea:-inflatie relativa ;- inflatie absoluta ;In functie de ordinul de marime , distingem :- inflatie taratoare sau latenta ;- inflatie dechisa;- inflatie galopanta ;-hiperinflatia .

11.CONCEPTUL DE SISTEM BUGETAR .NOTIUNE , NATURA JURIDICA , PARTILE SISTEMULUI BUGETAR.Sistemul bugetar , poate fi definit ca fiind planul financiar al statului , prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp . Sistemul bugetar , care este in esenta, un plan bugetar adoptat de Parlament (lege bugetara anuala) - are o natura juridica de lege .Sistemul bugetar nu se prezinta sub forma unui document unic , ci sub forma unui ansamblu de bugete ,format din :-bugetul general (ordinar) al statului , care cuprinde veniturile si cheltuielile publice la nivel central ;-bugetele unitatilor administrativ-teritoriale ;-bugetele institutiilor publice ;-bugetele extraordinare care sunt intocmite in momente de dificultate financiara , provocate de cresterea unor anumitor categorii de cheltuieli care urmeaza sa fie acoperite din imprumuturile de stat , emisiunea monetara , vanzarea .

12.CONTINUTUL SISTEMULUI BUGETAR

Sistemul bugetar este format din veniturile publice si cheltuieli publice .

Veniturile publice sunt formate din venituri ordinare si venituri extraordinare.

Veniturile ordinare - sunt resurse banesti care se cuvin bugetelor componente ale sistemului bugetar reglementat, in baza unor prevederi legale , fiind formate din impozite , taxe , contributii si alte varsaminte precum si cele prevazute in bugetele locale .

Veniturile extraordinare - fac parte :imprumuturile interne si externe , bonurile de tezaur , obligatiuni de stat , suplimentarea masei monetare aflate in circulatie printr-o noua emisiune monetara , vanzarea unei parti din rezervele de aur ale statului .

Cheltuieli publice - reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii . Cheltuielile publice sunt repartizate de la bugetul de stat pentru : acoperirea nevoilor militare , functionarea aparatului de stat , plata datoriei publice , acordarea de subventii , dezvoltarea sectorului economic de stat , acoperirea nevoilor social-culturale , precum si a celor de cercetare - dezvoltare .

13.PROCEDURA BUGETARA .NOTIUNE , PRINCIPII

Prin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ , infaptuite de organe pecializate ale statului in scopul elaborarii , adoptarii , executarii si incheierii executiei bugetare .

La elaborarea sistemului bugetar stau principiile universalitatii , publicitatii , unitatii , anualitatii , specializarii bugetare , unitatii monetare , neafectarii veniturilor si legalitatii .

Aceste principii definesc modul de reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in sistemul bugetar , adica : sfera de cuprinde a acestuia , durata de timp pentru care Parlamentul autorizeaza Guvernul sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuielile stabilite ; relatia care trebuie sa existe intre totalul veniturilor si cheltuielilor bugetare ; informarea opiniei publice despre sursele veniturilor si destinatia acestora .

14.ELABORAREA SI APROBAREA PROIECTULUI SISTEMULUI BUGETARElaborarea proiectului sistemului bugetar reprezinta un proces de mare complexitate si responsabilitate pentru guvernul aflat putere.Guvernul elaboreaza proiectele legilor anuale bugetare anuale si ale bugetelor prin Ministerul Finantelor Publice , care raspunde de elaborarea acestora .

Lucrarile de intocmire a bugetului de stat se fundamenteaza pe analize si prognoze ale stadiilor de evolutie ale echilibrului financiar , monetar si valutar , a datoriei interne si externe a statului , in vederea stabilirii directiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltarii economico-sociale .

Aprobarea sistemului bugetar - avand in vadere importanta deosebita a relatiilor bugetarepe care le cuprinde sistemul bugetar , bugetele sunt supuse dezbaterii Parlamentului , fiind aprobate prin acte normative denumite "Legile bugetare anuale" , prin care se confera acestor importante relatii forta juridica de lege .

15.CUPRINSUL LEGII BUGETARE ANUALE

Legile bugetare anuale cuprind veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora pentru realizarea cu prioritate a drepturilor cetatenilor romani cu privire la invatamant , sanatate , asistenta sociala , alocatii si ajutoare pentru copii , alte activitati social-culturale , protectia mediului , programe de cercetare , desfasurarea in conditii normale a regiilor autonome , a institutiilor publice , asigurarea apararii tarii si ordinii publice .

Legile bugetare cuprind unele atributii si raspunderi ce revin Guvernului in legatura cu realizarea veniturilor inscrise in buget si efectuarea cheltuielilor in limitele si destinatiile stabilite.In bugetul de stat este prevazut un fond de rezerva , pus la dispozitia Guvernului (de regula sub 7%din totalul cheltuielilor) , pentru a fi utilizat de acesta la acoperirea financiara a unor actiuni sau sarcini noi, intervenite in cursul anului.

Legile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare , elaborate cel mai tarziu pana la data de 30 noiembrie a exercitiului in curs .

16.EXECUTIA BUGETELOR PUBLICE

Consta in esenta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare stabilite prin legile bugetare anuale .

Pentru realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare este necesar un complex de acte , fapte si operatiuni , cu privire la incasarea , pastrarea si eliberarea fondurilor banesti in si din contul bugetelor componente ale sistemului bugetar.

Procedura executiei bugetare este formata din urmatoarele faze :

- repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare ;

- executia de casa bugetara ;

- realizarea veniturilor bugetare ;

-efectuarea veniturilor bugetare.

17.PROCEDURA INCHEIERII EXECUTIEI BUGETARE

Elaborarea si aprobarea contului general de executie - competenta in elaborarea contului de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat apartine Ministerului Finantelor Publice , avand la baza si conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetelor ordonatorilor principali de credite .

Pe baza situatiilor contabile prezentate de ordonatorii principali de credite bugetare , Ministerul Finantelor Publice elaboreaza contul general anual de executie a bugetului de stat .

Guvernul analizeaza si prezinta spre aprobare Parlamentului contul general anual de executie a bugetului de stat pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie .Parlamentul aproba contul general anual de executie de stat si , respectiv contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat , cu anexele respective , cel mai tarziu pana la data de 30 noiembrie a anului urmator celui care se refera .

18.CONTROLUL EXECUTIEI BUGETARE

Executia bugetului public national presupune ca realizarea veniturilor si cheltuielilor sa se faca sub controlul unor organisme de stat cu raspunderi in activitatea bugetara.Atributiile de control al executiei bugetare sunt indeplinite de urmatoarele organe :

a).Parlamentul tarii (Camera Deputatilor si Senatul), care exercita control politic ;

b).Curtea de Conturi , care exercita un control jurisdictional ;

c).Ministerul Finantelor Publice , care exercita un control administrativ specializat.

19.SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE

Veniturile statului sunt ordinare si extraordinare . Veniturile ordinare sunt reprezentate de inpozite , taxe , contributii sociale si contributii la fondurile speciale extrabugetare . In cadrul veniturilor ordinare includem si vaniturile statului din dividente , dobanzi , vanzarea actiunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, etc.

Veniturile extraordinare sunt reprezentate de imprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligatiuni de stat si bonurile de tezaur .

Veniturile ordinare si extraordinare apartin bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale .

20.VENITURILE PUBLICE ORDINARE

a) Impozitele si Taxele

Principalele impozite datorate bugetului de stat :

- impozitul pe profit;

- impozitul pe venit;

- taxa pe valoare adaugata ;

- accizele;

- taxele vamale .

Principalele impozite si taxe locale datorate bugetelor locale:

- impozitul pe cladiri;

- impozitul pe teren ;

- taxa asupra mijloacelor de transport ;

- impozitul pe spectacole ;

- taxa hoteliera ;

- taxele speciale / taxele parafiscale ;

- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ;

- dobanzi pentru plata intarzierilor a taxelor si impozitelor locale ;

- taxele de timbru.

b).Contributii Sociale

- contributia de asigurari sociale ( CAS );

- contributia de asigurare pentru accidentele de munca si boli profesionale .

c).Contributiile la fondurile speciale extrabugetare

- contributia la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate ( CASS );

- contributii la bugetul asigurarilor de somaj .

21.VENITURILE PUBLICE EXTRAORDINARE

a). Imprumuturi acordate din disponibilitatile Trezoreriei Finantelor Publice ;

b).Imprumuturi temporare in conditiile legii , privind finantele publice c).Datoria publica , formata din :

- Datoria publica guvernamentala: - imprumuturile de stat ; - titlurile de stat ;

- garantiile guvernamentale . --Datoria publica locala .

22.SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE .NOTIUNE , ROL , STRUCTURA .

Prin cheltuielile publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare în fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima realitati economico - sociale în forma baneasca care se manifesta între stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla în strânsa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut.

Legea bugetara anuala este documentul care prevede si autorizeaza , pentru fiecare an bugetar , cheltuielile bugetare si reglementarile specifice legate de acestea .Sumele aprobate cu titlu de cheltuieli prin legea bugetara anuala Reprezinta limitele maxime care nu pot fi depasite . Angajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, in conditiile legii.

Cheltuielile bugetare sunt repartizate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielolor militare , intretinerea aparatului de stat , plata datoriei publice , acordarea de subventii , dezvoltarea sistemului economic de stat , acoperirea nevoilor social-culturale , precum si a celor de cercetare-dezvoltare.

Cheltuielile publice sunt structurate astfel :

- cheltuieli publice pentru scopuri sociale ;

- cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare ;

- cheltuieli militare ;

- cheltuieli pentru functionarea aparatului de stat ;

- cheltuieli publice cu caracter economic ;

- alte cheltuieli.

23.CHELTUIELI PUBLICE IN DOMENIUL SOCIAL

In aceasta categorie intra cele pentru finantarea invatamantului public si subventionarea celui privat , pentru apararea sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si organizarea altor actiuni sanitare , pentru organizarea sistemului securitatii si asistentei sociale , etc.

Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare , a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale , precum si a resurselor provenind din taxe scolare , donatii , venituri din exploatarea proprietatilor apartinand scolii sau din activitatile desfasurate de acestia catre terti .

Cheltuielile publice pentru sanatate sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate reglementat de Legea nr.95/2006 , care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza .

Cheltuielile publice pentru asigurari sociale sunt acoperite din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetul asigurarilor de somaj.

24.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU CERCETARE - DEZVOLTARE

O parte din fondurile publice este dirijata spre finantarea cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare . In aceasta categorie se includ cheltuielile pentru :

- cercetarea fundamentala , care are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei ;

- cercetarea aplicativa , care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice ;

- dezvoltarea , care urmareste verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara industriala , prin construirea de prototipuri , statii pilot , etc.

Ca urmare , rezultatul activitatii de cercetare de materializeaza in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale .

25.CHELTUIELI MILITARE

Cheltuielile militare sunt clasificate in literatura de specialitate in doua categorii : directe si indirecte .

Din prima categorie fac parte cheltuielile cu intretinerea in tara sau in strainatate a armatei , flotei maritime si aeriene , achizitionarea de armament , echipament militar , mijloace de subzistenta , etc.

Din cea de-a doua categorie fac parte cheltuielile legate de lichidarea urmarilor razboiului , cum ar fi : platile in contul datoriei publice contractate in timpul razboiului , reparatiile de razboi , pensiile datorate invalizilor , vaduvelor si orfanilor de razboi , cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri internationale cu caracter militar , cheltuielile cu pregatirea de razboaie (pentru cercetari stiintifice in scopuri militare),etc.

Ponderea cheltuielilor directe si indirecte in totalul cheltuielilor militare se schimba continuu . In timpul razboiului , cresc cheltuielile directe , in timp ce in perioada de dupa razboi cresc cheltuielile indirecte .

26.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU FUNCTIONAREA APARATULUI DE STAT

O categorie importanta de cheltuieli publice o constituie cea pentru intretinerea si functionarea organelor de administratie .

Acestea actioneaza ca organe ale puterii de stat , alese sau numite , si se preocupa de cele mai variate probleme , incepand cu elaborarea si adoptarea legilor , intretinerea de relatii diplomatice cu alte state , stabilirea si incasarea impozitelor , canalizare , salubritate , iluminatul public , ingrijirea parcurilor , construirea de drumuri si poduri , intrtinerea si repararea strazilor , protectia mediului , etc.

La acestea se adauga cheltuielile privind organele insarcinate cu mentinerea ordinii publice , si anume : politia si jandarmeria , siguranta statului , justitia si procuratura , deci intreg aparatul cu atributii coercidive .

Aceste cheltuieli nu se refera numai la salariile functionarilor de stat , ci si la mijloacele materiale si tehnice pe care trebuie sa le aiba la dispozitie .Nivelul salariilor functionarilor publici are o deosebita importanta asupra functionarii corespunzatoare ale organelor statulul , putand duce la grave probleme de dinsfunctionalitate , si chiar la coruptie .

27.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ACTIUNI ECONOMICE

Functia economico-organizatorica a statului se manifesta , intre altele , in dezvoltarea sistematica in ramurile economiei nationale. In acest scop an de an , statul aloca o buna parte din resursele sale banesti in scopul dezvoltarii economiei nationale . Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la :

- construirea de fabrici , inteprinderi , uzine noi si echiparea lor cu masinile , utilajele si uneltele necesare productiei; precum si reconstruirea , modernizarea celor existente ;

- constituirea rezervelor materiale de stat ;

- acoperirea unor diferente de pret ;

- acoperirea cheltuielilor pentru finantarea actiunilor agronomice , zootehnice si veterinare , de gospodarie comunala , intretinerea si repararea drumurilor si podurilor ;

Organele financiare realizeaza planurile financiare ale ministerelor si inteprinderilor in ceea ce priveste necesitatile de resurse banesti ale acestora , iar pe parcursul anului exercita un control sistematic asupra activitatilor economice .

28.CONTROLUL FINANCIAR SI PROCEDURA CONTROLULUI FINANCIAR

Procedura controlului financiar e alcatuita dintr-un ansamblu de acte si operatiuni privind organizarea,desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control.
Controlul financiar: o componenta a controlului economic si are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum sunt dministrate mijloacele materiale si financiare de catre societatile comerciale,publice ,modul de realizare si cheltuire a banului public,urmarirea asigurarii si consolidarii echilibrului financiar,asigurarea eficientei economico-financiare,dezvoltarea economiei nationale.
Etapele actiunilor de control:
- pregatirea echipei de control financiar
- prezentarea la unitatea in care urmeaza sa fie efectuat controlul
- organizarea activitatii echipei de control
- desfasurarea activitatii de control
- redactarea actelor de control
- valorificarea rezultatelor actiunii de control.
Actele controlului financiar: proces-verbal de control, proces-verbal de constatare a contraventiilor, nota de prezentare a procesului-verbal de control, nota de expunere a concluziilor controlului.

29.AUDITUL PUBLIC INTERN

Auditul public intern reprezinta o activitate functional independenta si obiectiva , care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice .

Legea privind auditul intern defineste trei tipuri de audit :

a).auditul de sistem - reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern , cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic , eficace si eficient ,pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora ;

b).auditul performantei - examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele ;

c).auditul de regularitate - reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public , sub aspectul respectarii ansamblului principiilor , regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile .

30.FORMELE CONTROLULUI FINANCIAR

Formele controlului financiar sunt :

Controlul financiar preventiv - este activitatea prin care se verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public , inainte de aprobarea acestora .

Controlul intern - reprezinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice , inclusiv auditul intern , stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale .

Auditul public intern - reprezinta activitatea functional independenta si obiectiva, care da asigurari si consiliere conducerii institutiei publice pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice , evalueaza si imbunatateste eficenta si eficacitatea sistemului de conducere .

Controlul ulterior al Curtii de Conturi - se exercita asupra modului de formare , de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public , precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale .

31.RASPUNDEREA JURIDICA . NOTIUNE , FUNCTII , CONDITII , FORME.

Raspunderea - reprezinta raportul dintre individ si autoritatea societatii.

Responsabilitatea - reprezinta asumarea constienta si deliberata - în fata societatii si a propriei constiinte a prudentei pentru succesul sau riscul, rezultatul si eficienta, consecintele si valoarea activitatii pe care individul o desfasoara.

Raspunderea juridica - ca forma a raspunderii sociale - consta în raporturile juridice care iau nastere ca urmare a savirsirii unei fapte ilicite si care cuprinde:

- pe de o parte - dreptul persoanei vatamate si al societatii, în general, de a obtine repararea prejudiciului cauzat si restabilirea ordinii de drept.

- pe de alta parte - obligatia celui vinovat de a acoperi paguba si de a se supune sanctiunilor legale atrase de conduita sa contrara legii si celorlalte reguli de convietuire sociala.

Ca forme ale raspunderii juridice avem:

raspunderea penala;

raspunderea administrativa (contraventionala si disciplinara);

raspunderea patrimoniala (civla si materiala).

32.CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI . ORGANIZARE , FUNCTIONARE .

Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar , functionand in mod independent pe langa Parlamentul Romaniei , dar cu respectarea dispozitiilor prevazute in Constitutie si in celelalte legi ale tarii .

Prin activitatea sa , Curtea de Conturi asigura populatia ca impozitele pe care le platesc si averea publica sunt administrati conform legii.

Functionarea Curtii de Conturi este guvernata de doua principii :

- principiul unicitatii ;

- principiul autonomiei .

Conform legii Curtea de Conturi este definita ca fiind institutie suprema de control financiar ulterior extern , asupra modului de formare ,de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public . Atributiile Curtii de Conturi la nivelul judetelor si a municipiului Bucuresti sunt exercitate de camere de conturi judetene , care sunt considerate a fi prelungiri ale organului suprem in teritoriu .

33.SPATIUL MONETAR "EURO"

Euro este moneda unica adoptata (pâna în acest moment) de 16 state membre ale Uniunii Europene care, împreuna, formeaza zona euro. Introducerea monedei euro în 1999 a reprezentat un pas important pentru integrarea europeana. A fost, de altfel, si unul dintre succesele sale majore: aproximativ 329 milioane de cetateni europeni folosesc moneda unica si se bucura de avantaje care se vor extinde pe masura ce si alte tari vor adopta moneda euro.

În momentul lansarii, la 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua moneda oficiala a 11 state membre, înlocuind, în doua etape, vechile monede nationale .

Euro nu este moneda tuturor statelor membre. Doua tari (Danemarca si Regatul Unit) au optat pentru clauza de neparticipare prevazuta în Tratat, iar restul (majoritatea noilor state membre si Suedia) nu au îndeplinit criteriile stabilite în vederea adoptarii monedei unice. În momentul în care le vor îndeplini, monedele lor nationale vor fi înlocuite de euro.

CE ŢĂRI AU ADOPTAT EURO sI CÂND

Toate statele membre ale UE fac parte din Uniunea Economica si Monetara (UEM), care poate fi considerata o etapa avansata a integrarii economice bazate pe o piata unica. UEM presupune coordonarea strânsa a politicilor economice si fiscale, iar în cazul tarilor care îndeplinesc anumite conditii existenta unei politici monetare unice si a unei monede unice - euro.
Politica fiscala (impozitarea si cheltuielile) ramâne atributia guvernelor nationale - desi acestea pot adera la reguli comune privind finantele publice, cunoscute sub denumirea de Pact de Stabilitate si Crestere.