APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE

 

  I.Scurte consideratii teoretice

Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale.

1.Mijloace de aparare:

a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului;

b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare).

2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.

Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului.

2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate)

  -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii).

2.2.Conditii de exercitare.

Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate.

In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001.

2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara

  -mobiliara.

Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor.

Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate.

2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sa-si dovedeasca dreptul sau de proprietate.

In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni;

-lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu).

-stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis.

Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea.

Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis.

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati :

- posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta;

- actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. 

Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

2.6.Efectele actiunii in revendicare.

a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini;

b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ;

c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie

  - utile-se restituie in masura sporului de  valoare

-voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului.

3.Actiunea negatorie.

-reclamantul:titularul dreptului de proprietate;

-paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie;

-obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ;

-este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv.

4.Actiunea confesorie.

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate;

-paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului;

-este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete.

La 23 februarie 1998, la cāteva ore dupa ce cumparase un radiocasetofon primind īn acest sens o factura doveditoare de la un magazin specializat, A. īl pierde īn zona centrului Capitalei. B. īl gaseste si īl aduce la el acasa, folosindu-l īn interes propriu.

Nemultumit de uzura acumulata īn timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se īntelege cu X. asupra conditiilor si pretului de vānzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenita cu titlu de pret, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc dupa 5 zile, cānd se plateste si pretul.

Īn ziua executarii celor doua prestatii, A. afla identitatea celui care a gasit radiocasetofonului si se deplaseaza la domiciliul acestuia cerānd restituirea, īnsa B. īl informeaza ca l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce īmpotriva lui X. o actiune prin care solicita restituirea radiocasetofonului īn deplina proprietate si posesie, depunānd la dosarul cauzei factura de provenienta a bunului si consemnānd īn mod irevocabil la dispozitia pārātului o suma egala cu pretul la care acesta din urma a cumparat bunul.

Ce solutie va pronunta instanta si cu ce motivare?

Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989.

In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare -cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator.

Cerinte:
a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente..

b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB.

c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna - in cote  parti egale- imobilul de la T.

. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru a-si putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier.

La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 - citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea.

A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

Ia aceste conditii, X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A, solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv ; in ceea ce priveste sustinerea paratului, X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C.Civ. se refera exclusiv la bunuri imobile.

Cerinte:

a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X.

b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat , iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia, Y. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? 

A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12.10.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil.In sustinerea pretentiei sale, reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca, dupa cinci ani de la incheierea acestui contract , paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului.

B se apara invocand articolul 973 C.civ. si afirmand, pe acest tmei, faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta , care, in aceste conditii, nu ii este opozabil.

Cerinte :

a)             Ce solutie pronunta instanta?

b)             Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect- neprecizat in speta ?

La 15.11.1996, A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti, pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul- casa de locuit- din strada Roma, nr.32, Bucuresti.

Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau,X, decedat in anul 1989 si cae, la randul sau, detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1230/1960.

Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr.223/1974, la data de 10.09.1976.

Instanta, invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil, constata ca potrivit art. 4 din Decretul nr.223/1974, un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative.

Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea, nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative, iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens.

Cerinte :

a)               Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului.

b)              Care considerati ca era functia deciziei administrative ?

c)               Solutionati cererea introdusa de reclamanta.

 

6. a) Prin actiunea civila nr.x/12.01.1996, reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor, nr.16, sector 1, compus din parter plus doua nivele.

In motivarea actiunii, reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr.92/1950 , aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor, X, si care figura in listele -anexa la decret la pozitia 190; de asemenea , A si B sustin ca Decretul nr.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor, , intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie, nefiid , asadar, industrias, bancher sau mare comerciant.

Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare, a intrat deja in vigoare Legea nr.112/1995- care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-, astfel incat respinge actiunea formulata.Impotriva acestei sentinte, recalamantii au formulat apel.

Cerinte :

1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti.

2)Solutionati apelul.

b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr.11/1997.Ar fi fost diferita solutia ?

c) Rezolvati speta in ipoteza in care , cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial, imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni.

7. La 15.08.1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale "X" pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti, strada Apusului, nr.12, asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare , autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10.02.1960.

In cadrul apararii, paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat- ICRAL- care i-a reparizat imobilul in litigiu.

Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate , insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata, de peste treizeci de ani.

In subsidiar, juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr.218 /1960 pentru modificarea Decretului nr.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care, in articolul III prevedea :"dreptul la actiune avand ca obiect restituirea , in natura sau prin echivalent, a unu bun intrat, inainte de data publicarii sale, in posesia statului, in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti, fie fara nici un titlu, fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr.111/1951, se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie."

Cerinte :

a)      Analizati apararea chematei in garantie.

b)      Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art.III din Decretul nr.218/1960.

c)      Solutionati actiunea introdusa de reclamant.

 

  III. Lectura juridica.

Comentati urmatoarele citate:

a) " La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat. El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala, pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege, fiind de stricta interpretare, retentia nu poate fi admisa, dupa rigoarea principiilor, decat in cazurile anume statornicite de lege, adica: in cazurile art.509,771,1322,1323,1377,1444,1618,1619,1694,1700 c.civ. etc. ...

... dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta, de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate. Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului.

Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara, pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos ... de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real, de un fel de cauza de preferinta, in favoarea sau in contra creditorului. Conchidem , deci, ca posesorul, fie chiar de buna credinta , nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul, si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii." ( D.Alexandresco )

b)" Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu, in care ultima nu este parte, si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor, ca o parte nu poate pune adversarului un act, la care acesta nu a luat parte. Totusi atat jurisprudenta, cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar .( ...) Pentru a justifica acest sistem, s-a spus ca proprietatea , spre deosebire de dreptul de creanta, este un drept absolut, opozabil tuturor, si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol, vol.1 n.2455; Alexandresco vol.3 p.267 ). S-a obiectat ... ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista; or, aici este in discutie tocmai existenta proprietatii, care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului; nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare, care tine de natura generala a probei in materie de proprietate. In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate , ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului, ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa.( Colin et Capitant vol.1 p.1010 si 1012- 1013)." (C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu

c)"...orice achizitionare a cuiva, care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit.Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal... Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) , totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus), iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi).(I.Kant)

  Bibliografie minimala

1.C. Bīrsan, "Drept civil. Drepturile reale principale", Ed. ALL Beck, Bucuresti, 2001,p.199-234.