APELUL
G Calea de atac a apelului este mijlocul procesual prin care partea nemultumita de hotararea primei instante sau procurorul,solicita instantei ierarhice superioare,in conditiile prevazute de lege,reformarea hotarari atacate ori anularea acesteia.
ELEMENTELE APELULUI:
Subiectele apelului,se face o precizare ca partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel.Pt a putea declara apel inpotriva unei hotarari in prima instanta,persoana tr sa fi fost parte in proces,intrucat hotararea produce efecte numai fata de partile care sau judecat in fata primei instante.au calitatea de perte si succesorii in drepturi ai partilor,precum si cei carora legea le recunoaste calitatea procesuala activa.
In mod exceptional,poate exercita apelul cel care nu a fost parte la judecata in fond :-in materie necontencioasa,orice persoana interesata,chiar dac 13113w2222n a nu a fost citata la dezlegarea pricinii ;-dobanditorul cu titlu particular al unui dr sau bun ce formeaza obiectul litigiului ;-creditorul chirografar.
Pt a putea exercita apelul cel nemultumit de hotarare tr sa justifice un folos practic,cea ce justifica ca el a cazut in pretentii ca urmare a judecatii.Cu privire la calitatea procesuala aceasta se raporteaza la dr substantial in cazul judecati in apel la fel ca la judecata in prima instanta.In apel nu se poate schimba calitatea partilor.
Pt a se face apel apelantul tr sa aiba capacitatea de exercitiu deplina de a sta in judecata,ca si la actiune,personal sau prin mandatar.Minorul pana la inplinirea varstei da 14ani si persoana pusa sub interdictie,tr sa stea in judecata prin reprezentantul lor legal,iar cel cu capacitatea de exercitiu restransa tr asistat de ocrotitorul legal.
In cazul coparticiparii procesuale se ridica problema conditiilor in care coparticipanti pot sasi exercite dr de a ataca hotararea cu apel,dar numai pt aprarea propriilor interese.
O alta conditie pt a putea exercita apelul este acea ca partea nemultumita de hotarare sa nu fi renuntat la dr de apel.Renuntarea poate fi expresa sau tacita,insa aceasta tr sa fie dedusa din inprejurari neechivoce.Pt a se putea renunta la dr de apel partea tr sa aiba capcitatea de exercitiu deplina si mai este necesar ca litigiu sa se poarte asupra unor dr de care partile pot dispune.Dr de apel se exercita de catre partea nemultumita de hotararea primei instante inpotriva parti adversare.In cazul in care sa formulat o cerere de interventie principala,iar prima instanta a respins atat cererea de chemare in judecata cat si cererea de interventie,pot declara apel fie reclamantul fie intervenientul,fie ambi,iar intimat va fi paratul.
Daca instanta a admis cererea de chemare in judecata si a respins cererea de interventie principala,pozitia procesuala de apelant poate fi dobandita de parat sau de intervenient,iar reclamantul va deveni intimat.Cand ambele cereri au fost admise in parte,ori o cerere a fost admisa in parte iar cealalta a fost respinsa,tote cele trei parti pot avea atat pozitia procesuala de apelant,cat si cea de intimat in acelasi timp
Daca paratul a introdus o cerere de chemare in garantie,iar prima instanta a admis atat cererea de chemare in judecata cat di cererea de chemare in garantie,paratul poate declara apel inpotriva reclamantului,iar reclamantul in garantie poate apela contra paratului,dar si contra reclamantului invocand cereri de chemare in judecata si in consecinta lipsa de obiect a cereri de garantie.Exista si situatii in care chiar si chematul in garantie ar avea interesul de a cere sa participe la judecata in apel,pt a nu i se crea o situatie mai rea.
Daca apelantul isi indreapta apelul nu numai inpotriva adversarului sau direct ci si contra tertului chemat in garantie de acesta,nu exista nici o dificultate,deoarece instanta de apel este investita cu judecarea ambelor cereri.Mai sunt situatii in care legea acorda calitatea procesuala activa nu numai titularului dreptului,ci si altor persoane sau organe.in masura in care acestea au participat la judecata in prima instanta,ele vor putea apela hotararea pronuntata.Cu privire la atragerea tertilor in proces,direct in fata instantei de apel cererile noi nu sunt admisibile in apel.
Partile in momentul ivirii conflictului de interese intre ele nu au posibilitatea sa treaca peste un grad de jurisdictie,sesizand direct instanta de apel,insa pot conveni ca o cerere de interventie principala sa fie judecata in apel.
OBIECRUL APELULUI.
Hotararile date in prima instanta de judecatorie si tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.Rezulta in primul rand regula ca pot fi atacate prin intermediul acestor cai de atac toate hotararile date in prima instanta,indiferent daca sau pronuntat in fond sau nu,apelul fiind calea de atac obisnuita,care permite judecarea in fata unei instamte superioare.Exista unele situatii in care legiuirorul asuprimat dr de apel prevazand fie ca hotararea esta definitiva,fie ca hotararea se da fara dr de apel.
De asemanea hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile inpotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate,nu sunt supuse apelului daca legea nu prevede astfel.Existenta hotararilor date fara dr de appel rezulta si din colaborarea dispozitiei potrivit careia apelul intotdeauna exista daca un text de lege nui interzice.Hotararile pronuntate in apel sunt definitive,iar cele pronuntate in recurs sunt irevocabile,astfel incat ele nu pot constitui obiect al apelului.
Sunt posibile doua situatii:1.legea speciala sa prevada ca hotararile judacatoresti sau tribunalului sunt definitive,voind la data adoptarii ei sa le sustraga caii de atac la acel moment.In aceste situatii hotararile nu sunt supuse apelului,dar pot fi atacate cu recurs.
Nici o lege nu poate ingradi dr unei persoane de a se adresa justitiei,iar justitia se realizeaza prin Inalata Curte De Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stbilite de lege.Constitutia nu consacra insa sistemul dublului grad de jurisdictie,despre care se vb la noi in prezentastfel incat hotararea judecatoreasca este supusa cailor de atac in conditiile stabilite de lege.
2.legea specaiala sa prevada ca hotararea este supusa recursului,calea ordinara de atac din acel moment.
In reglementarea actuala este posibil sa se aleaga intre doua solutii:sa se decida si in continuare ca recursul aste singura cale de atac ce se poate exercita inpotriva hotararilor,astfel cum prevedea in mod expres legea;sa se decida ca asemenea situatii este admisibil si apelul si recursul,din moment ce la data edoptarii legii speciale legiuitorul a hotarat ca legea sa fie supusa caii ordinare de atac.
Intrucat incheierile premergatoare fac corp comun cu hotarirea finala,Codul Procesual Civil dispune ca apelul declarat inpotriva hotararii se socoteste facut si inpotriva incheierilor premergatoare,cea ce inseamna ca in cererea de appel nu este necesar sa se faca mentiune speciala despre o anumita incheiere si ca prin apelul indreptat inpotriva unei sentinte,partea se poate plange chiar si numai cu privire la incheierea premergatoare binenteles cu conditia de a se justifica un interes.In anumite materii speciale,acesta regule esta reafirmata.
De la regula enuntata mai sus ezista doua categorii de exceptii:-in sensul ca unele incheieri premergatoare nu pot fi atcate niciodata;-iar alte incheieri premergatoare pot fi apelate separat de hotararea primei instante de fond.Deci pot fi apelate numai incheierile prin care sa suspendat cursul judecatii in fata primei instante,nu si in fata instantei de apel.
Daca prin aceiasi incheiere instanta se pronunta nu numai asupra suspendarii,ci si cu privire la o alta cerere,susceptibila de a fi apelata separat este numai solutia referitoare la suspendare.In categoria incheierilor premergatoare care pot fi atacate separat de hotararea de fond se include si incheierea prin care instanta,in cadru proceselor de partaj a dispus scoaterea la vanzare a imobilului supus inpartelii.
In unele situatii,desi se pronunta solutii finale asupra litigiului,aceast are loc printro incheiere
Ca urmare,obiect al apelului il reprezinta,in principiu,hotararile de prima instanta,indiferent de solutia pronuntata.
CAUZA APELULUI
Referitor la cauza,apelul este singura cale de atac pt care legea nu prevede expres motivele de exercitare.Asadar,cauza apelului consta in expunerea sumara a justificari apelului, a motivelor de nemultumire contra primei judecati,a observatiilor critice in temeiul carora apelantul cere o alta solutie a procesului.
Toate motivele pt care pot fi exercitate celelalte cai de atac reprezinta in acelasi timp si motive de apel,la acestea aduganduse orice alte motive de nelegalitate sau de netemeinicie
Apelantul va trebui sa indice in cererea de appel motivele de drept si de fapt pe care se intemeiaza apelul,iar daca nu a mentionat in cerere cauza apelului,va putea sa inplineasca aceasta lipsa cel terziu la prima zi de infatisare in apel.In caz contrar va interveni decaderea.
|
