ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND TACTICA CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN INFRACTIUNILE DE OMOR

ASPECTE TEORETICE sI PRACTICE PRIVIND TACTICA CERCETĂRII LA FAJA LOCULUI ĪN INFRACŢIUNILE DE OMOR

Cercetarea la fata locului este un procedeu probatoriu reglementat prin art. 129 Cod procedura penala, care consta n deplasarea organului judiciar, n cazul infractiunilor de omor n mod obligatoriu a procurorului la locul unde s-a sav rsit infracti­unea mpotriva vietii unei persoane sau alt loc legat de existenta infractiunii, n scopul constatarii situatiei locului faptei, a descoperirii si fixarii urmelor infractiunii ori a stabilirii pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba

Cercetarea la fata locului este una din activitatile procedurale si de tactica criminalistica ce se realizeaza de obicei la nceputul urmaririi penale n scopul cunoasterii nemijlocite a locului faptei. Prin aceasta activitate organul judiciar īsi deschide multiple posibilitati de descoperire a numeroase si variate urme create cu prilejul sav rsirii infractiunii, de identificar 929o1410j e a per­soanelor care au cunostinte despre infractiunea respectiva si autorul sau, cercetarea la fata locului neput nd fi nlocuita cu alte activitati tactice de administrare a probelor n cauza, chiar daca ne-am g ndi la ascultarea de persoane (fara de care n orice cauza penala, nu poate fi conceputa cercetarea criminalistica

Faptul ca cercetarea locului comiterii unei infractiuni de omor constituie o activitate incipienta, ce trebuie efectuata ntr-un moment n care c mpul infractional īsi pastreaza caracteristicile pe care le avea si n momentul comiterii faptei, impune respectarea unor reguli tactice care sa asigure at t succesul acestei activitati, c t si o baza de date corespunzatoare pentru activitatile ulterioare.

1.0 prima regula ce trebuie respectata, mai mult dec t n cazul oricaror alte categorii de infractiuni, este aceea potrivit careia cercetarea la fata locului trebuie efectuata ne nt rziat, de ndata ce organele judiciare au luat cunostinta despre comiterea unei infractiuni de omor.

Practica judiciara a confirmat ca ntre urgenta cercetarii la fata locului si rezultatele acestei activitati, exista o relatie directa. Cu c t intervalul de timp, cuprins ntre momentul n care procurorul a luat cunostinta despre sav rsirea unei infractiuni contra vietii si momentul deplasarii la fata locului este mai scurt, cu at t sporesc sansele stabilirii tuturor mprejurarilor necesare aflarii adevarului.  *

2.0 a doua regula ce trebuie sa caracterizeze activitate de cercetare la fata locului, este aceea potrivit careia, aceasta activitate trebuie desfasurata complet si obiectiv.

Obiectivitatea impune procurorului chemat sa efectueze cercetarea la fata locului, adoptarea unei atitudini ce exclude orice pornire subiectiva, ce obliga la consemnarea si fixarea completa si fidela a configuratiei reale a locului comiterii infractiunii, a urmelor si mijloacelor materiale de proba, a celorlalte constatari desprinse ca urmare a temeiniciei examinarii situatiei de fapt existente la fata locului.

Anumite manifestari, consecinte ale rutinei, determinate de unele asemanari ntre diferite cazuri de omor, cunoscute organ­ului judiciar dintr-o experienta anterioara, nu sunt altceva dec t amenintari n aplicarea acestei reguli. Pornirile subiective canal­izeaza activitatea de cercetare ntr-o singura directie, rexpectiv a versiunii avute n vedere, cu riscul, n cazul unui esec, pierderii acelor urme si mijloace materiale de proba, considerate initial irelevante, dar care ulterior se dovedex a fi fost utile cauzei.

Certitudinile privind natura faptei comise, mprejurarile comiterii acesteia, pe seama faptuitorului apar numai ca urmare a unei analize obiective si prelucrarii datelor obtinute cu ocazia cercetarii la fata locului, coroborate cu alte mijloace de proba

3. Cercetarea la fata locului trebuie efectuata minutios, regula tactica ce exprima obiectivul ca aceasta activitate sa conduca la cautarea, ridicare si fixarea tuturor urmelor si mijloacelor de proba materiale aflate ntr-un raport sau altul cu fapta comisa, ast­fel nc t prin prelucrarea acestora, nici un aspect av nd legatura cu infractiunea sau cu faptuitorul sa nu fie ignorat.

Aceasta regula īsi are izvorul n aspectul ca n cazul infractiunilor de omor, care de regula au ca autori persoane ce au mai avut de a face cu legea penala, recidivisti, cunoscatori" a dispozitiilor penale, cel putin p na la un nivel al investigatiilor organ­ul judiciar nu poate face o selectare a urmelor si mijloacelor materiale de proba, ca fiind importante sau lipsite de interes.

Pentru acest motiv, este de preferat sa se fixeze urme si mijloace materiale de proba cu privire la care, ulterior, sa se sta­bileasca ca nu au legatura cu infractiunea si faptuitorul dec t sa se ignore asemenea dovezi cu privire la care mai t rziu sa se constate ca ar fi fost utile cauzei.

4. Nu n ultimul r nd, cercetarea locului comiterii faptei trebuie sa se faca organizat, dupa un plan judiciar elaborat. Acesta trebuie sa urmareasca n principal:

a) determinarea limitelor cercetarii, astfel nc t sa se asigure examinarea ntregului spatiu aflat n legatura cu fapta comisa

b) precizarea atributiunilor ce revin fiecarui participant la cercetare;

c) determinarea procedeelor necesare pentru fixarea mprejurarilor comiterii infractiunii;

d) metodele folosite pentru descoperirea, ridicarea si fixarea urmelor si mijloacelor materiale de proba

e) activitatile opreative ce urmeaza a fi efectuate, paralel cu cercetarea la fata locului.

De cele mai multe ori, urmele si mijloacele materiale de proba, descoperite si fixate cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locu-

lui, necesita interpretari ori investigatii stiintifice care presupun utilizarea unor metode si mijloace tehnice n scopul identificarii persoanelor si obiectelor aflate n anumite raporturi cu infractiunea. Aceasta activitate, mbraca forma expertizei criminalistice.

mprejurarea ca cei ce ndeplinesc atributiile organelor judiciare au cunostinte de specialitate n domeniul criminalisticii, nu nlatura necesitatea dispunerii unei expertize. Ori de c te ori se iveste necesitatea lamuririi unui aspect ce reclama cunostinte de specialitate, se va recurge la concursul expertilor, efectuarea examinarii de specialitate de catre organele judiciare, depasind limita atributiilor conferite prin lege acestora.

Echipa de cercetare - imediat dupa ce a sosit la fata locului si a realizat activitatile pregatitoare trece la efectuarea cercetarii propriu-zise. n procesul acestei cercetari echipa este chemata sa constate:

Ci cum se prezinta locul faptei;

□ ce fel de schimbari s-au produs p na la sosirea sa;

□ ce categorii de urme se afla n perimetrul lui;

□ ce anume s-a nt mplat (accident, sinucidere, ori s-a comis o infractiune);

□ c nd s-a produs evenimentul n cauza

□ cine este victima si cu ce ocazie s-a aflat n acel loc;

□ care poate fi mobilul infractiunii;

□ ce posibilitati sunt pentru descoperirea si retinerea infractorului. Printre regulile tactice aplicabile trebuie mentionate urmatoarele:

a) efectuarea cercetarii c t mai repede dupa luarea la cunostinta despre sav rsirea infractiunii, pentru a preveni pierderea sau degradarea urmelor fie datorita fenomenelor atmosferice, fie datorita persoanelor interesate n cauza. Respectarea acestei reguli este determinata de o multitudine de factori obiectivi si subiectivi. Pe masura trecerii timpului, toate probele, n functie de natura lor, sunt supuse unui proces continuu, obiectiv, de pierdere treptata a detaliilor. n cazul c nd n timpul respectiv mai inter­vin si anumiti factori nocivi acestia accelereaza procesul de atenuare a detaliilor, daca nu le degradeaza sau chiar distrug com­plet. Asa de pilda, v ntul si razele solare grabesc reducerea n volum a detaliilor urmelor, iar ploaia si zapada de multe ori chiar le distrug devenind astfel inutile cercetarii criminalistice. Tot asa se poate nt mpla si cu cunostintele pe care le au martorii ocu­lari despre infractiune. Prin scurgerea timpului multe amanunte din secventele sav rsirii faptelor, n mod obiectiv, se uita, adaug ndu-se si posibilitatea influentarii martorilor de catre persoane interesate n cauza, pentru a denatura intentionat declaratiile.

b) cercetarea si fixarea urmelor descoperite sa se faca cu toata obiectivitatea, ri sensul ca trebuie cautate si fixate toate urmele, indiferent daca ele confirma sau infirma versiunile elaborate. Aceasta presupune ca dupa elaborarea versiunilor, pe baza datelor deja existente, toate urmele de la locul faptei trebuie sa ocupe pozitii identice, nici una sa nu fie mai importanta dec t celelalte. Prin urmare, n procesul cercetarii la fata locului, urmele descoperite se studiaza si se fixeaza prin metodele adecvate naturii lor si aspectului sub care se prezinta, fara a tine seama de faptul ca unele vin n contradictie cu altele, fara a se aprecia valoarea lor n functie de masura n care ar putea contribui ntr-un proces de identificare din activitatea de cercetare criminalis­tica. Ar fi o evidenta lipsa de obiectivitate din partea organului judiciar daca, formul ndu-se o versiune mai acceptabila referitoare la modul sav rsirii infractiunii, la autorul ei sau la mobilul sau, ar desfasura cercetarea la fata locului prin retinerea din ansam­blul probelor numai pe acelea care confirma versiunea aleasa" nlatur ndu-le ca fara importanta pe cele care nu au tangenta cu versiunea respectiva sau chiar o infirma

c) efectuarea cercetarii n mod amanuntit, prin notarea tuturor particularitatilor, indiferent de importanta lor. ntruc t cerce­tarea la fata locului este o activitate de nceput a urmaririi penale, organul judiciar n acest moment nca nu stie n mod sigur care anume din datele descoperite prezinta sau nu, si n ce masura, importanta pentru stabilirea adevarului n cauza. Unele urme sau anumite obiecte din perimetrul locului faptei, chiar daca nu au legatura nemijlocita cu sav rsirea infractiunii, este posibil sa atraga atentia organului judiciar ca fiind importante pentru solutionarea cauzei, altora nsa, desi n realitate create n procesul comiterii infractiunii respective, sa nu le fie nteleasa importanta si drept urmare prezenta lor sa fie neglijata. Afara de aceasta, anumite obiecte sau urme de la fata locului, fara legatura directa cu fapta, prin prezenta, pozitia si starea n care se afla n colab­orare cu alte date, ar putea fi utilizate la explicarea unor situatii controversate" din locul cercetat sau alteori la aflarea mobilului infractiunii, la descoperirea anumitor persoane implicate ntr-un fel sau altul n cauza. Toate aceste secrete" ale multor urme sau obiecte de la locul faptei este posibil sa nu fie descoperite n procesul acestei activitati tactice. Acestea se descifreaza" mai t rziu, dupa ce se ntreprind si alte activitati tactice de urmarire penala nsa numai n situatiile c nd cercetarea la fata locului se face obiectiv, n mod amanuntit, prin fixarea a tot ce se gaseste n perimetrul locului cercetat chiar si a anumitor detalii ce par fara semnificatie pentru fapta. De aceea, afara de descrierea amanuntita a tot ce se gaseste la locul infractiunii este necesar sa se fixeze si prin fotografiere at t n ansamblu c t si n detaliu deoarece aparatul de fotografiat imprima pe pelicula tot ce se afla n fata obiectivului sau, fara aprecieri, fara prejudecati, fapt care, de multe ori s-a dovedit a fi de mare utilitate cercetarii criminalistice.

d) efectuarea cercetarii la fata locului prin respectarea cerintelor morale. Pentru respectarea acestor cerinte n timpul desfasurarii activitatii de cercetare la fata locului trebuie sa nu se admita prezenta persoanelor straine iar membrii echipei de cercetare sa aiba o comportare serioasa fara z mbete sau glume fata de corpul victimei, de obiectele ce formeaza īmbracamintea intima a acesteia, de obiectele din locuinta, explic ndu-le persoanelor apartinatoare ca cerceteaza obiectele respective nu din curiozitate ci din necesitate, pentru descoperirea urmelor infractiunii. Datele obtinute din diferite declaratii, n

legatura cu viata intima a unor persoane se pastreaza n secret put nd fi dezvaluite numai celor interesati direct n cauza sau persoanelor chemate sa le utilizeze ca probe n solutionarea cauzei. De asemenea, n cazul fixarii si ridicarii unor urme se cauta ca pe c t posibil sa nu se degradeze anumite bunuri de valoare ce formeaza proprietatea victimei sau a altor persoane.

e) cercetarea la fata locului se efectueaza planificat. Planul se, ntocmeste n functie de natura faptei, particularitatile locului n care a fost sav rsita si varietatea urmelor existente prevaz ndu-se n ele ntreaga gama de activitati si procedee de cautare, examinare si ridicare a urmelor, de ascultare, cu aceasta ocazie a unor persoane. De asemenea, n acest plan se mai includ, daca este cazul, si alte activitati operative ce urmeaza sa se ntreprinda paralel cu aceasta activitate tactica in nd seama de complexitatea cercetarii, n plan se mai precizeaza atributiile ce revin fiecarui membru al echipei de cercetare la fata locului.

Majoritatea infractiunilor de omor, se comit n mprejurari ce fac dificila descoperirea autorului si a aspectelor legate de fapta, sau chiar a identitatii victimei, iar pentru rezolvarea acestor probleme este necesara recurgerea la expertizele criminalistice si medico-legale, care pot furniza o multitudine de date, referitoare la identificarea cadavrului, stabilirea cauzei mortii si mpre­jurarile n care a survenit decesul.

Pentru a surprinde mai bine legatura dintre cercetarea locului comiterii unei infractiuni de omor si rezultatele expertizelor criminalistice si medico-legale, precum si importanta acestor activitati, expunem n continuare cauze privind pe inc. M.D., con­damnat definitiv pentru comiterea a doua infractiuni de omor deosebit de grav la o pedeapsa de 30 ani nchisoare.

La data de 5 martie 1998, Parchetul de pe l nga Tribunalul Suceava, a fost sesizat cu privire la faptul ca victima PE. de 83 ani din orasul Vatra Dornei, a fost gasita decedata la domiciliul sau, prezent nd numeroase leziuni la nivel facial si toracic, exist nd suficiente indicii ca aceasta a fost victima unei infractiuni de omor.

Cu ocazia cercetarii la locul comiterii faptei, s-a constatat ca, o parte a tocului usii de acces n camera victimei, precum si sistemul de nchidere erau dislocate din locurile n care se aflau n mod normal, victima se afla ntinsa pe pat n pozitie decubit doarsal, la nivel facial prezenta numeroase plagi deschise, dar putin profunde, iar obiectele de mbracaminte acopereau numai regiunea toracelui. Aceste prime aspecte, puteau conduce la versiunea ca agresorul este o persoana relativ t nara, cu suficien­ta forta fizica, ca a avut asupra sa un obiect taietor ntepator cu care a exercitat violentele de la nivelul fetei victimei si ca motivul comiterii faptei l-a constituit ntretinerea unui raport sexual cu victima, nefiind exclusa nici versiunea comiterii faptei n scop de jaf.

n continuarea cercetarii locului faptei, din camera respectiva s-a ridicat o camasa de corp prezent nd mai multepete de s nge, apartin nd victimei pe care au fost identificate si apoi recoltate 5 fire de par de dimensiuni diferite, iar din palma m inii st ngi a victimei s-au ridicat 4 fire de par din care 3 nnodate si prinse ntr-o pelicula de s nge. Toate acestea, au fost ulterior naintate pentru examinare la Institutul de Criminalistica Bucuresti.

n camera n care a fost gasita victima au fost identificate mai multe urme papilare, care ulterior s-au dovedit ca provin de la victima, sau alte persoane care au avut acces legal n c mpul'infractional si care nu erau incluse n cercul de suspecti.

Tot cu ocazia cercetarii la locul comiterii faptei, sub perna pe care se afla capul victimei, a fost gasita o suma importanta de bani mpaturita ntr-o batista, de unde concluzia ca autorul faptei fie nu a reusit sa o determine pe victima sa-i dezvaluie locul n care erau ascunsi banii, fie, dupa decesul victimei, nu a mai avut timp sa scotoceasca prin ncapere.

La data de 13 aprilie 1998, Parchetul de pe l nga Tribunalul Suceava a fost sesizat cu privire la faptul ca n noaptea de 12/13 aprilie 1998, la locuinta victimei R.D. de 67 ani din comuna Botosana, s-a produs un incendiu, soldat cu decesul acesteia.

Dupa deplasarea la locul comiterii faptei s-a constatat ca gospodaria victimei era compusa din doua imobile: primul construit din lemn, distrus prin incendiere n proportie de 70%, n care se afla si victima, iar al doilea, construit din caramida, care nu a fost afectat de incendiu.

Cu ocazia cercetarii la locul comiterii faptei s-a constat ca, sistemul de nchidere de la usa de acces n al doilea imobil, era distrus, si din doua obiecte de mobilier lipseau un covor de l na cu model specific zonei si o suma importanta de bani. n camerele respective, pe pardoseala, au fost identificate mai multe bete de chibrit arse. ntruc t devenea evidenta prezenta n locuinta victimei a unei persoane straine, s-a accentuat punerea n evidenta si prelevarea de urme papilare, reusindu-se ridicare a 7 urme si fragmente de urme papilare cu suficiente elemente de valorificare.

Tot cu ocazia cercetarii locului comiterii faptei s-a constatat ca victima R.D., gasita n incinta imobilului distrus prin incendiere, se afla n pozitie decubit dorsal, n spatiul dintre pat, perete si usa, orientata cu capul spre pat si picioarele spre usa, pozitie nefireasca daca victima ar fi fost surprinsa de incendiu si ar fi intentionat sa iasa din camera

La aceeasi data, s-a procedat la efectuarea necropsiei cadavrului, pun ndu-se n evidenta la nivelul craniului mai multe leziuni care nu puteau fi produse dec t prin lovire activa ntruc t regiunea toracica, abdominala si membrele erau afectate de arsuri de gradul 4, 5 si 6, nu au putut fi puse n evidenta alte leziuni. Prin raportul medico-legal de necropsie s-a mai concluzionat ca moartea victimei nu s-a produs ca urmare a intoxicatiei cu monoxid de carbon, ci prin sugrumare n cadrul violentelor exercitate de catre agresor.

Probatoriul testimonial administrat n cauza a pus n evidenta indiciile comiterii faptei de catre numitul M.D., cu privire la care s-a dispus nceperea urmaririi penale si s-au ntreprins masuri specifice de urmarire penala

nv. M.D., figura de altfel si n cercul de banuiti privind comiterea primei infractiuni de omor, acesta afl ndu-se n localitatea Vatra Dornei p na n noapte comiterii crimei, dupa care a disparut fara nici o justificare.

n acest stadiu al cercetarilor, ntre cele doua situatii de fapt s-au stabilit c teva asemanari care defineau acelasi mod de

operare: n ambele cazuri, victimele erau femei n v rsta, care locuiau singure, n imobile relativ izolate; n ambele cazuri acce­sul s-a facut prin efractie, s-a urmarit sustragerea de bani sau bunuri usor de valorificat etc.

Dupa prinderea nvinuitului M.D., s-a procedat la amprentarea acestuia si la recoltarea de fire de par din diverse regiuni ale corpului.

Raportul de expertiza criminalistica dactiloscopica si cel biocriminalistic au concluzionat fara dubiu, ca o parte din urmele si fragmentele de urme papilare ridicate din locuinta victimei R.D-, au fost create de catre nvinuit, iar unele din firele de par ridi­cate de pe camasa si cadavrul victimei RE., apartin nvinuitului.

Printr-un supliment al raportului medico-legal de necropsie, s-a concluzionat ca leziunile suferite de victima RE., au putut fi produse cu cutitul gasit asupra nvinuitului n momentul prinderii lui.

Nu n cele din urma, pentru a putea percepe comportamentul autorului - care n perioada 7.02-16.04.1998 a comis nu mai putin de 18 infractiuni pe raza judetului Suceava si altele pe raza judetelor Timis, Alba si Bistrita - s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice care a concluzionat ca nvinuitul prezinta diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial, dar are discernam ntul pastrat n raport de faptele comise.

Fata de situatiile de fapt existente n cele doua cauze, consideram ca procesele verbale de cercetare la locul comiterii faptelor nsotite de plansele foto, procesele verbale de examinare criminalistica, rapoartele de expertiza medico-legale, dactilo-scopice si biocriminalistice, coroborate cu declaratiile martorilor audiati n cauza, au alcatuit un probatoriu complet de natura sa-l dezarmeze pe nvinuit, astfel nc t acesta a recunoscut si a descris amanuntit modalitatea de comitere a celor doua infractiuni.

Probatoriul administrat n cele doua cauze, a convins instantele judecatoresti ca nvinuitul este autorul celor doua grave infractiuni si ca prezinta un grad ridicat de pericol social, determin ndu-le sa aplice o pedeapsa privativa de libertate de 22 ani si respectiv 25 ani nchisoare pentru cele 2 infractiuni prev. de art. 174 raportat la art. 176 lit. d si respectiv 176 lit. c si d, sporita la 30 ani nchisoare, n raport cu activitatea infractionala desfasurata de inclulpat pe perioada mentionata mai sus.

Se nt mpla uneori ca infractorul animat de dorinta scaparii de raspundere pentru fapta sa sa ncerce simularea sav rsirii unei alte fapte si de obicei, de catre alte persoane. n acest scop, creeaza la fata locului urme care, n mod obisnuit se formeaza prin comiterea faptei simulate ori ndeparteaza din locul respectiv obiectul material al infractiunii. Dar, n astfel de ncercari, de regula infractorul nu reuseste sa simuleze perfect sav rsirea unei fapte de alta natura, gresind n producerea de urme ori de alte probe, astfel ca se creeaza o discordanta ntre unele si altele, fapt ce evidentiaza artificialul de la locul faptei. ncercarile de acest fel se nt lnesc des n cazurile de omor cre ndu-se aspectul general al unei sinucideri ori accident.

mprejurarile controversate" de la fata locului, denumite n literatura de specialitate mprejurari negative, sunt determinate pentru nceput de tabloul de puternic contrast ce se observa ntre diferite categorii de urme.

Pentru realizarea unei interpretari stiintifice a cauzelor obiective care au determinat aparitia mprejurarilor controversate, organele judiciare trebuie sa desfasoare o activitate complexa, pe baza principiilor generale de tactica criminalistica si a celor specifice infractiunilor simulate. Cum fiecare infractiune se deosebeste de altele similare prin mai multe particularitati referitoare la modul si conditiile de sav rsire, motivele si scopul vizat de faptuitor, urmarile care s-au produs, metodele si mijloacele de lucru vor fi aplicate n functie de particularitatile locului respectiv si faptei si de natura urmelor descoperite.

n cazul unor infractiuni de omor n accidente ori sinucideri un rol hotar tor n solutionarea mprejurarilor controversate l au interpretarile leziunilor de pe corpul victimei si ale urmelor din interiorul corpului care le fac expertii medico-legisti.

Pentru exemplificare, expunem cauza privind moartea violenta a victimei M.C. de 87 ani cu ultimul domiciliu n comuna Boroaia, judetul Suceava:

La data de 15 martie 1999 Parchetul de pe l nga Tribunalul Suceava a fost sesizat cu privire la faptul ca la data de 13 mar­tie 1999 sus-numitul a fost gasit decedat n locuinta sa prezent nd urme externe de violenta, iar n urma necropsiei efectuate la 14 martie 1999 s-a stabilit ca moartea acestuia a fost violenta

n baza sesizarii si n urma deplasarii la fata locului a echipei de cercetare condusa de procuror, cercetarea locului faptei, desi efectuata de ndata, a fost ngreunata de o multitudine de factori. Din primele informatii a rezultat ca victima locuia singur si era invalid de razboi, av nd amputat bratul drept de la nivelul treimii medii. Prezenta acestuia nu a mai fost semnalata din-seara zilei de 11 martie 1999, iar medicul legist (care a efectuat autopsia la 14 martie 1999) a concluzionat ca moartea s-a putut produce cu 1-3 zile anterior autopsiei.

Victima fusese gasita decedata n bucataria locuintei sale de catre martorul M.V. la data de 13 martie 1999, victima era cazuta pe podea cu fata n jos, mbracata cu pantalon de stofa, indispensabili, camasa de culoare alba si camasa de corp. Locul n care a fost gasit cadavrul a fost stabilit n urma audierii mai multor persoane, date fiind modificarile pe care Ie-a suferit prin actiunea membrilor familiei care nu au avut suspiciuni cu privire la cauza mortii si care au efectuat pregatiri de nmorm ntare.

Locuinta victimei prezenta nca la data efectuarii cercetarii o serie de urme criminalistice: la exteriorul imobilului fereastra camerei din partea dreapta prezenta, at t pe geamuri, rama ferestrei si tocul acesteia urme de funingine. n aceasta camera s-au identificat urme de incendiu (peretii prezent nd urme negative formate prin stratificare de fum si funingine, la nivelul patului fiind identificat focarul de incendiu). O serie de obiecte din ncapere erau deteriorate ca urmare a expunerii la temperatura ridicata. Usile nu prezentau nsa urme de fortare iar podeaua camerei era impregnata cu combustibil (motorina). At t cablul de la tele­fon, c t si cel de alimentare de la televizor lipseau, fiind detasate prin taiere.

Victima a fost gasita nsa n bucataria locuintei (nu n ncaperea descrisa mai sus), aflata n continuarea camerei, martorii audiati relat nd ca era n tinuta de casa, iar n apropierea sa se afla un recipient din plastic n care se mai afla motorina si mai multe bete de chibrit mprastiate pe podea.

Dat fiind faptul ca n urma necropsiei cadavrului nu au fost puse n evidenta urme ale intoxicatiei cu monoxid de carbon con-cluzion ndu-se ca moartea s-a datorat unei asfixii mecanice produsa cel mai probabil prin sufocare sau sugrumare, s-a format convingerea ca incendiul a fost declansat ulterior survenirii decesului.

n urma analizarii probelor si cercetarii amanuntite efectuate la fata locului au fost identificati autorii faptei n persoana incul­patilor frati D.M. si D.M. (sora si frate). Acestia erau vecini cu victima iar toate indiciile au condus catre acestia. n locuinta vic­timei a fost evidentiata o urma papilara cu suficiente elemente de valorificare care s-a stabilit ca a fost creata de catre inc. D.M. sora.

Cu ocazia audierii lor, cei doi au recunoscut sav rsirea faptei, respectiv ca au patruns n locuinta victimei c t timp aceasta nu era acasa cu scopul declarat de a sustrage bani, nsa au fost surprinsi de ntoarcerea neasteptata a acesteia. n aceasta īmprejurare au reactionat cu violenta, D.M. sora lovindu-l pe M.C. n regiunea capului cu un lemn despicat pentru foc, dupa care D.M. fratele n timp ce M.C. a ncercat sa fuga prin bucataria locuintei, l-a ajuns, l-a tr ntit la podea si l-a prins cu m inile de g t sugrum ndu-l.

Dupa comiterea faptei cei doi frati s-au nteles sa stearga urmele create de prezenta lor la locul faptei, sens n care D.M. fratele a luat mai multe ziare, Ie-a asezat pe patul din camera n care au fost surprinsi si Ie-a dat foc. Dupa declansarea focului cei doi au nchis usa de la bucatarie dupa care au parasit camera si locuinta, nchiz nd n urma lor toate usile. n timp ce prin gradina din spatele casei se pregateau sa intre n curtea casei parintilor lor, si-au amintit ca n ncaperea n care au declansat incendiul se afla o butelie de aragaz. S-au temut ca prin explozia acesteia sa nu fie afectata si gospodaria parintilor, astfel ca au revenit n ncapere si au stins focul. Tot n ideea de a sterge urmele create de prezenta lor la locul faptei, D.M. a luat din bucatarie un bidon de 20 litri plin cu motorina pe care a mprastiat-o pe podeaua din lemn a bucatariei, n jurul victimei, iar apoi n camera ntre timp, sora sa, D.M., a luat lemnul de foc despicat cu care lovise victima, l-a pus n soba din camera, l-a stropit cu motorina si i-a dat foc. Dupa ce a mprastiat motorina, D.M. a revenit n bucatarie unde a asezat bidonul din plastic l nga capul victimei. Totodata a mprastiat c teva bete de chibrituri n jurul victimei pentru a crea aparentele ca aceasta a ncercat sa si dea foc. A revenit n camera unde cu ajutorul unui foarfece am ndoi au sectionat cablul de la aparatul telefonic si cel de la televizor, frag­mentele rezultate fiind introduse n soba din bucatarie unde D.M. fratele a ncercat sa le dea foc (aceste fragmente partial incin­erate au fost gasite cu ocazia cercetarii la fata locului n soba din bucatarie). Dupa simularea celor de mai sus, D.M., tot pentru a crea aparenta unei alte cauze a decesului, a dezbracat victima de puloverul de l na si l-a descaltat de bocanci. Au parasit apoi locuinta.

n urma probatoriului administrat prin care li s-a stabilit vinovatia n comiterea faptei, cei doi au fost trimisi n judecata n stare de arest preventiv, cauza afl ndu-se pe rolul Tribunalului Suceava.

Toata activitatea de cercetare la fata locului se descrie n mod amanuntit n procesul verbal care trebuie sa fie o oglinda a ntregii activitati desfasurate de toate persoanele participante prin redarea a tot ceea ce s-a descoperit si s-a facut pentru fixarea, ridicarea si conservarea probelor, deoarece reprezinta dovada acestei activitati si reprezinta singurul mijloc de proba rezultat din cercetarea locului faptei.