ASPECTE TEORETICE sI PRACTICE ÎN CERCETAREA INFRACflUNILOR DE PRUNCUCIDERE. PARTICULARITĂŢILE CERCETĂRII LOCULUI FAPTEI sI A FOLOSIRII EXPERTIZEI JUDICIARE ÎN CERCETAREA ACESTOR INFRACŢIUNI
Viata omului, ca singura fiinta superioara din universul cunoscut, cu personalitate si posibilitate de a-si domina impulsurile, se bucura pe plan juridic de protectie deosebita
Desi nimeni nu contesta acest adevar, realitatea ne demonstreaza ca n societate s-au produs si continua sa se produca acte de suprimare cu vinovatie a semenului, care prin caracterul lor ireparabil prezinta un grad ridicat de pericol social, incompatibile cu ordinea de drept.
n acest context, uciderea persoanei ca act uman sav rsit cu vinovatie, reprezinta o stare deosebit de periculoasa pentru conditia sociala a omului, care impune o reglementare juridica speciala
Codul nostru penal cuprinde n titlul II, capitolul I, sub expresia generica de omucideri", sase infractiuni de omor, respectiv omor, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa si determinarea si nlesnirea sinuciderii, a caror reglementare este chemata sa apere viata persoanei, ca atribut fundamental al acesteia si totodata ca valoare sociala ocrotita n interesul ntregii societati.
Infractiunea de pruncucidere constituie o modalitate aparte de omucidere, cu un regim propriu de sanctionare. Desi este o infractiune autonoma n esenta ram ne o fapta de omor, sanctionata mai bl nd, deoarece subiectul activ al infractiunii actioneaza n conditii speciale, care justifica un tratament penal mai favorabil, comparativ cu tratamentul aplicat n cazul omorului.
Potrivit art. 177 Cod Penal, uciderea copilului nou-nascut sav rsita imediat dupa nastere de catre mama aflata n stare de tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani".
Analiza succinta a textului denota ca elementele care apartin continutului juridic constitutiv al acestei infractiuni sunt urmatoarele:
- sav rsirea actelor de violenta mpotriva copilului nou-nascut de mama care i-a dat nastere;
- sa se produca rezultatul actelor de violenta const nd n moartea copilului;
ntre actele de violenta si rezultat sa existe raport de cauzalitate;
- faptuitoarea sa fi actionat cu intentia de-a ucide, din cauza starii de tulburare pricinuita de nastere.
Dupa cum se poate observa obiectul juridic special al infractiunii de pruncucidere l constituie relatiile sociale a caror existenta si normala desfasurare sunt conditionate de apararea vietii nou-nascutului mpotriva faptelor de omor.
Obiectul material al infractiunii este corpul copilului nou-nascut asupra cui este ndreptata actiunea (inactiunea), faptuitoarei.
Se bucura de apararea legii copilul provenit din casatorie ori din afara ei, diform, monstruos ori siamez, cu conditia ca atunci c nd mama a actionat asupra sa pentru a-l suprima sa fi fost viu. n acelasi timp nu are importanta durata gestatiunii pentru ca n orice conditii copilul nascut viu devine o persoana umana si nici daca a fost sau nu eliberat din placenta
Starea de nou-nascut a suscitat si suscita si n prezent discutii aprinse, iar n stiinta medicala exista controverse n privinta acestei probleme. n sensul celor expuse exista opinii conform carora starea de nou-nascut" dureaza foarte putin (24 ore), p na la aparitia primelor semne de mumifiere a cordonului ombilical, altele sustin nd ca respectiva stare dureaza p na la caderea acestuia si s-ar ntinde pe durata a trei zile.
Opiniile diferite din stiintele medicale au facut ca n unele legislatii sa se recurga la un criteriu formal n stabilirea termenului de declarare a nasterii la oficiulstarii civile.
Legea noastra penala a nlaturat orice criteriu formal si a lasat ca problema sa fie solutionta n fiecare caz, pe baza expertizei medico-legale.
Subiect activ al infractiunii de pruncucidere este mama copilului nou-nascut, aflata ntr-o stare de tulburare pricinuita de nastere (subiect calificat).
Legislatia noastra nu admite posibilitatea ca alte persoane sa aiba calitatea de subiect activ al infractiunii. Orice alte persoane care ar ucide copilul nou-nascut vor fi chemate sa raspunda pentru infractiunea de omor calificat.
n privinta mamei, pentru ca fapta sa ntruneasca elementele constitutive ale infractiunii de pruncucidere, se cere ca ea sa comita infractiunea sub stap nirea unei tulburari pricinuita de nastere.
stiinta medicala denumeste tulburarea psihofiziologica uneori ca psihoza puerperala", alteori manie puerperala" sau febra puerperala" si precizeaza ca se poate ivi pe baza unor afectiuni legate de sarcina sau nastere, ori pe baza unor afectiuni concomitente ori preexistente, influentate n evolutia lor de sarcina sau nastere.
Cerinta impusa de legiuitor, de tulburare pricinuita de nastere provoaca nca controverse n practica judiciara, fiind cazuri n care instantele au apreciat ca tulburarea pricinuita de nastere include si socul psihic pe care l traieste mama ca urmare a nasterii unui copil n conditii neobisnuite, respectiv necasatorita, iar altele apreciaza ca tulburarea la care se refera articolul 177 Cod
Penal, priveste existenta unei stari psihofiziologice provocata exclusiv de procesul nasterii.
Latura obiectiva presupune orice actiune sau inactiune susceptibila sa aiba ca finalitate moartea nou-nascutului.
Din practica anchetarii acestor infractiuni s-a retinut ca majoritatea cov rsitoare a infractiunilor se comit prin actiune (asfixie, lovire, ngropare, abandonare n intemperii, ardere s.a.), sau inactiune (neacordarea ngrijirilor medicale necesare imediat dupa nastere).
Fapta trebuie sa se comita imediat dupa nastere, n caz contrar mama va raspunde pentru infractiunea de omor calificat.
Latura subiectiva
Infractiunea de pruncucidere se comite cu intentie directa sau indirecta n cazul n care mama îsi ucide copilul nou-nascut din culpa, va raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpa
Intentia mamei de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea de tulburare pricinuita de nastere. ntr-o atare situatie intentia este spontana, se formeaza sub imperiul starii de tulburare si se executa simultan sau at ta timp c t persista aceasta stare.
|
