AUDIEREA PRIN POLIGRAF - PROCEDEU SPECIFIC IN TACTICA AUDIERII INVINUITULUI SI INCULPATULUI IN CAZUL INFRACTIUNILOR DE OMOR

AUDIEREA PRIN POLIGRAF - PROCEDEU SPECIFIC ÎN TACTICA AUDIERII ÎNVINUITULUI sI INCULPATULUI ÎN CAZUL INFRACŢIUNILOR DE OMOR

Investigatia poligraf sau biodetectia judiciara este un procedeu care respecta integral demnitatea, integritatea fizica si psihica a persoanei examinate, ca valori juridice consacrate prin Constitutia Rom niei si n acelasi timp a prezumtiei de nevinovatie prev. de art. 66 C.p.p.

Dat fiind specificitatea audierii nvinuitului sau suspectului prin intermediul tehnicii poligraf n cadrul laboratorului de detectie a comportamentului simulat, se impun anumite precizari referitoare la valoare probatorie a unei astfel de examinari n actuala reglementare juridica

Audierea nvinuitului sau inculpatului prin intermediul tehnicii poligraf nu reprezinta altceva dec t o declaratie luata nvinuit­ului n conditii specifice, nscriindu-se n cadrul mijloacelor de proba prevazute de art. 69-73 C.p.p. referitoare la declaratiile luate nvinuitului sau inculpatului si mai precis reprezinta o aplicare a dispozitiilor art. 72 C.p.p. si anume dupa ce nvinuitul a facut declaratia, i se pot pune ntrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la nvinuirea ce i se aduce".

n consecinta, desi audierea nvinuitului si inculpatului prin intermediul tehnicii poligraf nu este prevazuta expres de lege ca mijloc de proba de sine statator, nu este nici interzisa, ci se include perfect n cadrul mijloacelor de proba prevazute de lege, vezi disp. art. 69-73 C.p.p.

Pe de alta parte, examinarea poligraf este n deplina concordanta si cu disp. art. 68 C.p.p. este oprit a se ntrebuinta vio­lente, amenintari ori alte mijloace de constr ngere, precum si promisiuni sau ndemnuri n scopul de a se obtine probe" ntruc t investigatia asupra stresului emotional refuza orice apropiere fata de tehnicile administrarii de scopolamina, penthotal sau alte produse narcoanalitice (serul adevarului) sau tehnicile hipnozei prin care se anihileaza vointa subiectului supus examinarii si se scoate n evidenta matricea infractionala prin furnizarea de catre subiect a informatiilor detinute ca urmare a perceptiei personale a faptelor infractionale si redarea lor examinatorului.

Av nd n vedere ca prin examinarea poligraf se masoara si compara simultan mai multi parametri psihofiziologici (puls, ten­siune arteriala, reactia eledrodermica, respiratia n varianta abdominala si toracica si uneori reactivitatea miokinetica) (reactia musculara), parametrii care cu mare exercitiu si efort ar putea fi nselati de persoana audiata si supusa examinarii, se impune respectarea unor conditii de fond si de forma care sa asigure o examinare corecta si deci o audiere n cadrul legal care poate fi folosita ca mijloc de proba n procesul penal, ntruc t aceasta fiind o marturisire prin negare", ca orice declaratie a nvinuitului sau inculpatului poate servi la aflarea adevarului numai n masura n care este coroborata cu fapte si mprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente n cauza - art. 69 c.p.p.

Astfel, audierea sau examinarea poligraf trebuie dispusa p conditii legale si anume n temeiul disp. art. 112-113 C.p.p. prin ncheiere de sedinta de catre instante, prin ordonanta de catre parchete si rezolutie motivata de catre organul de politie, iar n temeiul disp. art. 217 lin. 4 C.p.p. se va pune nvinuitul la dispozitia examinatorului de catre Serviciul Politiei judiciare iar rezul­tatul examinarii se va materializa ntr-un raport de constatare tehnico-stiintifica - art. 63-64 C.p.p., care vor fi atasate dosarului mpreuna cu biodiagramele rezultate si declaratia de consimtam nt la examinare sau procesul verbal de refuz al examinarii.

nainte de a fi audiat prin intermediul biodetectiei, nvinuitului sau suspectului, n prezenta aparatorului ales sau din oficiu (se respecta dreptul la aparare conform art. 172 C.p.p.) i se aduce la cunostinta acest lucru si daca este de acord se consemneaza într-un proces-verbal semnat de procuror, nvinuit si aparator, precum si n declaratia de consimtam nt a nvinuitului sau a per­soanei ce urmeaza a fi examinata la poligraf.

De asemenea, n acest proces verbal sau n altul care se ntocmeste separat de comun acord cu nvinuitul si n prezenta avocatului se consemneaza ntrebarile critice, relevante, ce urmeaza a fi puse de catre examinator, dupa care se va efectua examinarea propriu-zisa n anumite conditii ce trebuie obligatoriu respedate, si anume:

a) persoana care va fi supusa examinarii poligraf trebuie ca anterior sa aiba asigurate conditii de odihna si alimentatie normala

b sa fie ntr-o stare psiho-medicala normala

c) sa nu fie supus unor anchete prelungite sau acestea vor fi ntrerupte cu cel putin trei zile naintea examinarii;

d) sa nu fie amenintat cu examinarea poligraf, deoarece determina aparitia reactiilor parazite care pot mpiedica formularea indicilor certi;

e) nu vor fi aduse la testare persoane care sunt sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor, ce influenteaza functiile sistemului nervos central;

f) mpotriva persoanelor aduse la examinare nu se vor face amenintari, constr ngeri, promisiuni sau ndemnuri - factori care pot vicia rezultatul testarii;

Nu vor fi supuse examinarii poligraf urmatoarele categorii de persoane:

a) femeile nsarcinate;

b) minorii sub 14 ani;

c) minorii sub 18 ani, fara o expertiza psihiatrica prealabila care sa valideze discernam ntul;

d) alcoolicii cronici;

e) persoane cu afectiuni psihice, indiferent de diagnosticul formulat;

f) persoane aflate n tratament medical ce nu poate fi ntrerupt;

g) orice alte persoane despre care expertul apreciaza motivat ca nu sunt apte pentru efectuarea examinarii. Examinarea poligraf a nvinuitului sau a suspectului parcurge obligatoriu patru etape importante, si anume;

a. studiul dosarului

b. discutia pre-test, n care subiectului i se prezinta aparatul si se calibreaza aparatul pentru fiecare caz n parte, prin testele specifice, pentru identificarea parametrilor psihofiziologici individuali ai subiectului ca termen de comparat cu simularile ulte­rioare, ca urmare a raspunsurilor nesincere si totodata i se prezinta date din dosar, precum si declaratia de consimtam nt, daca este de acord se trece la

c. examinarea propriu-zisa care poate fi ntrerupta oric nd la solicitarea subiectului si daca nu este de acord nu se va face examinarea.

d. discutia post-test

n cadrul acestor etape obligatorii, se poate nt mpla ca subiectul sa prezinte o recunoastere pre-test, c nd realizeaza ca nu poate nsela aparatul sau o recunoastere post-test, dupa ce i Sra adus la cunostinta ca a avut un comportament simulat, nesincer la ntrebarile critice relevante sau poate nega n continuare sav rsirea infractiunii.

Daca accepta examinarea si nu se realizeaza nici o marturisire pre- sau post-test, atuncfi examinatorul va redacta raportul de constatare tehnico-stiintifica cu concluziile sale privind comportamentul sincer sau nesincer al subiectului, elimin nd sau incluz nd astfel n cercul de suspecti persoana examinata

Aceasta recunoastere prin negare" a sav rsirii infractiunii duce la conversia indicilor comportamentului simulat n probatoriul clasic, adica procurorul, av nd n proportie de 96-98% certitudinea ca persoana examinata este autorul sav rsirii infractiunii de omor, cere sa se faca noi investigatii prin politie, noi verificari, noi perchezitii mai atente si noi audieri pentru verificarea alibiului creat, ajung nd astfel la identificarea si descoperirea unor prob noi clasice n acuzare, fara a mai pierde timp pretios pe calea investigatiilor, cu verificarea si a altor persoane suspecte.

n toate cazurile, testele sunt rampuse dintr-o succesiune de ntrebari relevante, neutre si de control: ntrebarile vor fi scurte, cimpte, directe, cu un continut clar, fara sa dea loc la interpretari, sa nu presupuna cunostinte juridice sau termeni necunoscuti subiectului si sa fie formulate ntr-un limbaj accesibil subiectului.

Realizate fiind conditiile de fond si de forma mentionate mai sus, se trece la examinarea propriu-zisa, ce are loc numai n cadrul laboratoarelor de detectie a comportamentului simulat, amenajate special n acest sens, iar examinarea trebuie facuta de catre specialisti n tehnica poligraf, atestati profesional pe post si cu o vechime suficienta n practica examinarilor, asa cum sunt cei din cadrul Laboratorului de detectie a comportamentului simulat din cadrul Institutului de Criminalistica al Inspectoratului General de Politie, cu care Parchetul de pe l nga Tribunalul Arges a colaborat n solutionarea c torva dosare importante ce au avut ca obiect sav rsirea infractiunii de omor, prev. de art. 174 cp.

De asemenea, pentru obtinerea n examinari a unor rezultate c t mai concludente si pentru evitarea epuizarii fiziologice a subiectului (oboseala) este contraindicat: sa se efectueze mai mult de cinci teste cu un subiect ntr-o singura zi; sa se exam­ineze mai mult de trei persoane ntr-o zi; sa se organizeze testari dupa ora 17,00.

Pentru masuri de protectie, at t a subiectului c t si a examinatorului, testarile vor fi nregistrate dupa posibilitati, audio sau video, dar numai cu acordul subiectului examinat, n concordanta cu practica internationala

Rezultatele examinarii poligraf se materializeaza ntr-un raport de constatare tehnico-stiintifica sau de expertiza, conform pro­cedurii penale.

Concluziile examinarii pot fi: certe (pozitive sau negative), probabile sau de imposibilitatea pronuntarii, n cazurile n care traseele biodiagramelor sunt viciate de cauze psihofiziologice necunoscute si independente de vointa subiectului examinat.

Raportul de constatare tehnico-stiintifica sau expertiza va fi nsotit de declaratia de consimtam nt la examinare sau de pro­cesul verbal de refuz si de biodiagramele obtinute n examinare. n cadrul laboratorului pot fi retinute biodiagrame care sa fie folosite pentru cercetare sau ca material didactic, despre acestea fac ndu-se mentiuni exprese n raportul de constatare tehni­co-stiintifica sau de expertiza

Orice lamurire asupra concluziilor sau comportamentului persoanelor examinate va fi solicitata numai expertului care a efec­tuat testarea.

n concluzie, apreciez ca audierea nvinuitului sau inculpatului n cazul infractiunilor de omor si a altor infractiuni de violenta prin intermediul biodetectiei este un mijloc de proba prevazut de lege, art. 69-73 C.p.p. si ca atare, trebuie folosit at t de catre procurorii criminalisti care efectueaza urmarirea penala proprie n cazul acestor infractiuni, c t si de politie, ndeosebi n cauzele cu autor necunoscut (AN) pentru a include sau exclude din cercul suspectilor anumite persoane si pentru a scurta timpul inves­tigatiilor si a intensifica descoperirea altor probe clasice n acuzare.

n consecinta, o astfel de proba trebuie admisa de catre instantele de judecata, deoarece at t n SUA, c t si n alte tari, inclusiv n Rom nia, ncep nd cu 1974 au fost verificati parametrii de eficienta ai acestei metode, obtin ndu-se un procent de exactitate

ai metodei de 96-98%.

n cadrul Parchetului de pe l nga Tribunalul Arges s-a folosit cu succes aceasta metoda a examinarii poligraf n dosarul cu AN nr. 773/P/1994 si prin rechizitoriul din 09.11.1999 al parchetului, dupa 5 ani, a fost trimis n judecata inculpatul Oprescu Ion, n stare de arest preventiv pentru sav rsirea infractiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. C cp. fiind condamnat de catre Tribunalul Arges n luna septembrie 2000 la o pedeapsa de 20 ani nchisoare.

Practic, admiterea ca mijloc de proba a examinarii poligraf nu este o problema de reglementare juridica pentru ca ea nu excede Codului de Procedura Penala ci este cuprinsa n disp. art. 72 C.p.p. si ca atare n prezent, reprezinta doar o problema de admitere sau respingere a acesteia ca mijloc de proba de catre instantele de judecata

Retinerea actuala a instantelor n a admite ca mijloc de proba examinarea poligraf se datoreaza necunoasterii de catre magistrati, procurori sau judecatori, a specificului, legalitatii si a rezultatelor foarte bune obtinute n urma unor astfel de audieri a nvinuitilor si suspectilor si consider ca o mai buna informare si pregatire a magistratilor n ceea ce priveste examinarea poligraf va duce n scurt timp cu certitudine la admiterea acesteia ca mijloc de proba n procesul penal.