Actele juridice ale autoritatilor Administratiei Publice

Actele juridice ale autoritatilor Administratiei Publice

1.Notiunea de act administrative. Trasaturile actului administrative

2.Forma, procedura emiterii actului administrativ de autoritate si cerintele de legalitate ale acestuia

3.Suspendarea, anularea si revocarea actului administrativ de autoritate

4.Actul administrativ de gestiune - concept si trasaturi

5.Actul administrativ jurisdictional - concept si trasaturi

1.Notiunea de act administrative. Trasaturile actului administrative

actul administrativ forma juridica principala de activitate a administratiei publice,  care consta intr-o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor judecatoresti, care emana de la autoritati administrative sau de la persoane private autorizate de acestea, prin care se nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii corelative

Trasaturile actului administrative:

1) actul administrativ este forma juridica principala de activitate a AP

2) reprezinta o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica

3) regimul de putere publica nu exclude exercitarea de catre instantele judecatoresti a unui control de legalitate

4) actul administrativ poate emana de la autoritati publice sau de la persoane private
autorizate de administratie sa presteze servicii publice

5) prin actul administrativ se produc efecte juridice, care, ca la orice act juridic, pot consta in a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii

Actul administrativ este forma juridica principala de activitate a AP

Prin aceasta caracteristica, se scoate in evidenta faptul ca actul administrativ nu este singura forma juridica prin care lucreaza administratia, dar este forma juridica cea mai importanta.

Rezulta ca acest caracter deosebeste actul administrativ de toate celelalte activitati juridice sau nejuridice, realizate de or 18418f517s ganele administratiei de stat, dar care nu fac parte din administratia de stat, si anume: contractele, actele juridice unilaterale ce nu sunt emise in realizarea puterii de stat, operatiunile tehnice de administratie si operatiunile direct productive.

Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica

In continutul acestei trasaturi pot fi identificate trei elemente :
a) Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa expresa

Acest caracter expres al manifestarii de vointa este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative. Vointa juridica se exprima in mod expres si neindoielnic in scopul de a aduce o modificare in realitatea juridica existenta, ea ur mareste sa dea nastere, sa modifice sau sa stinga drepturi si obligatii. Ea trebuie sa aiba
acel animus negoti contrahendi, iar nu sa fie jocandi causa.

b) Caracterul unilateral al vointei juridice

Prin aceasta trasatura, actul administrativ se deosebeste pe de o parte de actele bi sau multilaterale ale administratiei, ca si de faptele materiale ale acesteia, producatoare sau neproducatoare de efecte juridice. Trasatura exprima calitatea actului administrativ de a prezenta concretizarea unei singure vointe juridice, de a interveni in realitatea juridica existenta, dand nastere, modificand sau stingand drepturi si obligatii.

Ceea ce confera actului administrativ acest caracter, nu este numarul de persoane implicat in emiterea actului. Actul este unilateral nu pentru ca este opera unei singure persoane ori a unui singur organ, ci pentru ca el degaja o singurd vointa juridica .

Actele administrative emise la cerere = o categoric de acte destul de raspandita, administratia fiind sesizata prin cereri asupra nevoilor subiectelor de drept

Pot fi identificate .mai multe situatii:

- acte administrative emise la sesizarea unui alt subiect de drept

- acte emise la cererea prealabila; exista o diversitate de acte

Si in aceste cazuri, manifestarea de vointa juridica este unilateral, ea provine de la

autoritatea juridica emitenta, iar drepturile si obligatiile corelative care iau nastere sunt consecinta acestei unice vointe juridic) Cat priveste dimensiunea emiterii in regim de putere publica a actului administrativ

Prin aceasta se deosebesc actele administrative de celelalte acte unilaterale ale administratiei, care sunt emise in regim de drept comun.

Fiind emise de autoritatea AP in calitatea ei de purtatoare a puterii publice, da nastere, modifica sou stinge drepturi si obligatii, carora li se aplica un regim de putere publica.

De regimul de putere publica se leaga caracterul obligatoriu al actului administrativ, precum si executarea lui din oficiu.

3) Regimul de putere publica nu exclude exercitarea de catre instantele judercatoresti a unui control de legalitate

Prin art. 52 si 126 alin.(6) din Constitutie se consacra, iar prin Legea nr. 554/2004 se dezvolta pnncipiul ca actul administrativ este supus controlului de legalitate exercitat de instantele de contencios adminiostrativ.

Din aceste considerente, desprindem concluzia ca aceasta trasatura nu trebuie privita in mod absolutist din doua considerente:

- pe de o parte. exista unele acte care, desi sunt emise de autoritati ale AP, sunt sustrase acestui control de legalitate (fine de neprimire), adica acte "limite"

- pe de alta parte, exista acte administrative, care desi nu sunt emise de organe ale AP, ci de alte autoritati publice, sunt supuse acestui control de legalitate

4) Actul administrativ emana de la organe administrative sau de la structuri autorizate de organe administrative sa presteze anumite servicii publice

Prin aceasta trasatura, identificam actul administrativ, din punct de vedere al naturii de la care emana, fiind vorba despre actul administrativ tipic, respectiv despre actul emis de AP si despre actul emis prin delegatie, adica de structuri carora le-au fost transferate anurnite prerogative de realizare a AP, prin actul de autorizare dat in scopul realizarii unor servicii publice.

5) Actul administrativ produce efecte juridice de o anumita forta, adica da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii corelative

Prin aceasta trasatura se evoca, in primul rand, faptul ca actul administrativ este o de acte juridice.

Notiunea de act juridic evoca acele manifestari de vointa facute in scopul de a produce efecte juridice, a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a statului, in conditiile prevdzute de normele juridice in vigoare.

Fiind o specie de act juridic, si actul administrativ intervine pentru a schimba realitatea juridica existenta, prin nasterea, modificarea sau stingerea de drepturi si obligatii corelative.

2.Forma, procedura emiterii actului administrativ de autoritate si cerintele de legalitate ale acestuia

Forma actului administrativ

forma actului administrativ structura interna §i externa a unui continut, modul de organizare a elementelor din care se compune

Doctrina a fost intotdeauna consecventa in a sustine necesitatea ca actul administrativ sa imbrace, de regula, forma scrisa, argumentele fiind urmatoarele:

a) necesitatea cunoasterii exacte si complete a continutului actului

b) necesitatea executarii si respectarii de catre cei care cad sub incidenta actului

c) necesitatea de a constitui mijloc de proba in caz de litigiu

d) necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de eventualele vicii de legalitate a actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis

e) realizarea rolului educativ al actului administrativ respectiv

In ceea ce privefte forma scrisa, trebuie facuta distinctia intre actele administrative individuale si actele administrative cu caracter normativ.

Actele administrative cu caracter individual, desi imbraca, de regula, forma scrisa, ele pot imbraca si forma orala (ex. avertismentul).

Actele administrative normative imbraca numai forma scrisa, deoarece se prevede obligativitatea publicarii lor pentru a produce efecte juridice.

Forma scrisa reprezinta o conditie de validitate a actului, ea fund impusa ad validitatem si nu ad probationem.

Actele autoritatilor AP sunt emise si adoptate in limba romana .

Procedura emiterii actului administrativ de autoritate

Din punct de vedere terminologic, autoritatile administrative unipersonale emit acte administrative (ex. primarul emite dispozitii), iar cele colegiale adopta acte administrative (ex. Consiliul local adopta hotarari).

Identificam 3 categorii de forme procedurale, in functie de momentul in care intervin:

a) forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului administrativ

b) forme procedurale concomitente cu emiterea sau adoptarea actului administrativ

c) forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului administrativ

In functie de consecintele juridice ale acestor forme procedurale, ele se pot clasifica in 3 categorii:

a) forme procedurale care produc prin ele insele efecte juridice

b) forme procedurale care au implicatii in ceea ce priveste legalitatea actelor administrative

c) forme procedurale care nu afecteaza legalitatea actelor administrative

Forme proceduale prealabile (anterioare) emiterii sau adoptarii actului administrativ

Acestea au o frecventa destul de mare in activitatea administratiei, am putea spune ca sunt cele mai des intalnite forme procedurale (studii, statistici, proiecte, propuneri, anchete, referate, rapoarte, sesizari ).

Dintre acestea, relevanta deosebita prezinta avizul si acordul prealabil.

In literatura juridica, avizele mai sus analizate si sub titulatura de acte pregatitoare.

Avizele = puncte de vedere pe care le solicita altui organ autoritatea care urmeaza sa

emita (adopte) un act

= opinii pe care un organ al AP le solicita altui organ al AP, intr-o problema sau in mai multe probleme, pentru a se informa si a decide in cunostinta de cauza

Cuvantul aviz poate avea 3 acceptiuni:

- de instiintare scrisa cu caracter oficial

de parere (apreciere) competenta emisa de cineva din afara, o autoritate externa, asupra unei probleme aflate in dezbatere sau in procesul decizional

- de rezolutie a unei autoritati competente

In functie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei categorii:

1) Avize facultative = atunci cand autoritatea care emite actul administrativ are dreptul de a hotar] sa ceara sau sa nu ceara opinia altei autoritati si daca a cerut-o, are dreptul sa tina sau nu cont de aceasta opinie. Adoptarea sau emiterea actului fara acest aviz nu are nici o consecinta pe planul validitatii lui.

2) Avizele consultative = atunci cand autoritatea care emite sau adopta actul administrativ are obligatia sa solicite opiniile altui organ, dar nu este obligata sa se conformeze acestora. Nesolicitarea acestui aviz duce la nulitatea actului administrativ.

3) Avizele conforme = atunci cand autoritataea care emite actul administrativ are atat obligatia de a le solicita, cat si obligatia de a se conforma acestor avize. In aceasta situatie actul administrativ emis nu poate fi contrar continutului avizului, in schimb, autoritatea competenta sa emita actul, daca nu este de acord cu continutul avizului, poate sa renunte la dreptul de a mai emite actul administrativ respectiv.

Avizele pot fi solicitate de la o autoritate subordonata sau de la una care
face parte din alta ierarhie de organe si care se situeaza la acelasi nivel sau la un
nivel inferior ori superior organului care il solicita.

Avizele facultative sau consultative nu pot niciodata sa emane de la o auto­ritate ierarhic superioara, deoarece punctul de vedere al acesteia nu poate fi ,,facultativ" sau doar ,,consultativ" pentru organul din subordine, care este obligat ,,sa se con­formeze" acestui punct de vedere. De aceea, un asemenea punct de vedere al organului ierarhie superior imbraca forma unei autorizari pentru organul subordonat.

Avizele, indiferent de categoria din care fac parte, nu produc prin ele insele efecte juridice, desi fara avizul conform, actul administrativ nu este valabil.

Acordul consimtamantul pe care il da un organ public altui organ, in vederea

emiterii de catre acesta din urma a unui anumit act administrativ. El reprezinta tot o manifestare de vointa a unei autoritati publice determinate de lege, prin care aceasta isi exprima consimtamantul la emiterea unui act administrativ de catre o alta autoritate publica.

In functie de momentul in care intervine, acordul poate fi:

- prealabil emiterii actului administrativ

- concomitent emiterii actului administrativ

ulterior emiterii actului administrativ

In practica, acordul si-a pierdut din prezenta in fazele concomitente si posterioare ale emiterii actelor administrative, ramanand practic doar un acord prealabil.

Pot fi identificate urmatoarele elemente ale regimului juridic al acordului, indiferent de forma sa:

a) reprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral emis de un organ
administrativ

b) emiterea lui, atunci cand este prealabil, atrage adoptarea unui act administrativ care este rezultatul manifestarii de vointa a doua organe, cel care a emis acordul si cel care a emis actul

c) acordul nu are ca si consecinta obligarea organului administrativ emitent al actului la emiterea acestui act. El conditioneaza numai valabilitatea unui act administrativ, care emis in absenta sau cu incalcarea acordului, este nul

d) desi conditioneaza legalitatea unui act administrativ, acordul, prin el insusi, nu acoperd viciile de legalitate ale actului administrativ respectiv

e) acordul nu produce prin el insusi efecte juridice, el conditioneaza numai efectele juridice ale actului administrativ pe care il fundamenteaza;

f) nefiind act administrativ, el nu poate forma obiectul unei actiuni in contentionciosul administrativ de sine statatoare

Forme procedurale concomitente adoptarii sau emiterii actului administrativ

Aceste forme se intalnesc cu prioritate la organele colegiale si ele vizeaza functionarea legala si adoptarea de acte juridice de catre aceste autoritati publice.

Quorumul = majoritatea ceruta de lege pentru functionarea valabila a organului

colegial

Majoritatea ceruta pentru votarea actului are in vedere numarul de voturi impus de lege pentru ca un act al organului colegial sa poata fi adoptat.

Exista trei tipuri de majoritati:

a) - majoritatea simpla = impune pentru adoptarea unui act votul majoritatii membrilor organului colegial prezenti la sedinta

b) - majoritatea absoluta = majoritatea membrilor care compun organul respectiv

c) - majoritatea califlcata = reprezentata de doua treimi (sau trei patrimi) din numarul

membrilor care compun organul colegial

Regula semnarii si contrasemnarii actului

Astfel, decretele Presedintelui, din punct de vedere al acestor doua modalitati procedurale, sunt de doua categorii:

a ) decrete care sunt semnate numai de catre Presedinte

b) decrete care sunt semnate de catre Presedinte si sunt contrasemnate de catre Primul-Ministru

Obligatia incheierii unei minute

Punctele de vedere exprimate cu ocazia desfasurarii sedintelor autoritatilor APL se consemneaza intr-o minuta, care va include si votul fiecarui membru, cu exceptia cazului in care s-a hotarat ca votul sa fie secret.

Trebuie facuta distinctia intre motivarea actelor administrative normative si a celor individuale. In cazul actelor administrative normative, motivarea trebuie sa se refere, la cerintele care justifica adoptarea actului, principiile de baza si finalitatea reglementarii propuse, efectele de ordin social, economic, politic, cultural, urmarite, implicatiile asupra reglementarii in vigoare si fazele parcurse in emiterea sau adoptarea actului. In cazul actelor individuale, motivarea se refera, in principal, la cauzele de fapt si de drept care au impus adoptarea actului

Forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului administrativ

De unele din aceste forme procedurale se leaga momentul producerii de efecte juridice de catre actele administrative.

Comunicarea = operatiunea procedurala care vizeaza actele administrative cu

caracter individual, care produc efecte juridice din momentul comunicarii lor celor interesati

= operatiunea prin care organul administrativ emitent aduce la cunostinta celui interesat un act administrativ, fie prin predare directa acestuia, fie prin afisare la domiciliul sau sediul lui, sau prin alte mijloace

Publicarea operatiunea materiala prin care un act administrativ este adus la

cunostinta cetatenilor fie prin imprimare, fie prin afisare intr-un loc public sau prin alte mijloace de difuzare scrisa

Publicarea vizeaza, de regula, actele administrative cu caracter normativ, dar si unele acte cu caracter individual.

Cerintele de legalitate ale actului administrativ

Pentru ca actul administrativ de autoritate sa indeplineasca acest rol este
necesar sa raspunda unor cerinte de legalitate. Aceste cerinte sunt in principal,
armatoarele: 

a) - actul sa fie adoptat sau emis de catre autoritatile sau persoanele competente din punct de vedere material si teritorial si in limitele acestei competente

b) - continutul actului administrativ sa fie conform cu continutul legii in baza caruia este emis si cu actele normative cu forta juridica superioara

c) - actul sa corespunda scopului urmarit de legea pe care o pun in executare

d) - actul sa fie adoptat sau emis in forma specifica actelor administrative si cu respectarea procedurii si a normelor de tehnica legislativa prevazute de lege

e) - actul sa fie actual si oportun

3.Suspendarea, anularea si revocarea actului administrativ de autoritate

Suspendarea actului administrativ de autoritate

Operatiunea de suspendare a efectelor unui act juridic = intreruperea producerii de efecte de catre actul in discutie sau incetarea temporara a efectelor actelor administrative

Trebuie facuta distinctia intre suspendarea unui act juridic, care inseamna intreruperea producerii oricarui efect de catre actul respectiv si suspendarea efectelor sale juridice care semnifica intreruperea efectelor cu acest caracter ale actului respectiv.

Suspendarea actului administrativ poate fi analizata sub mai multe aspecte, si anume:

a) cauzele care determina interventia suspendarii

b) efectele juridice ale suspendarii

c) organele care pot dispune suspendarea

d) categoriile de suspendare

a) Cauzele care pot determina interventia suspendarii sunt urmatoarele:

1- suspendarea intervine atunci cdnd exista indoieli (dubii) cu privire la legalitatea unui act administrativ

2 - suspendarea poate interveni atunci cand se aplica o anumita sanctiune administrativ-disciplinara unui functionar public sau unei alte persoane incadrata intr-un organ public

b) Efectele juridice ale suspendarii actului administrativ au ca nota dominanta faptul ca se produce o intrerupere a efectelor actului, o incetare vremelnica a producerii lor, urmand ca, dupa incetarea cauzelor care au determinat interventia suspendarii, sa se produca fie repunerea in vigoare a actului, fie scoaterea lui din vigoare prin caile prevazute de lege.

c) In ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, putem intalni una din urmatoarele situatii:

- suspendarea se dispune de organul emitent al actului

- suspendarea dispusa de organul ierarhic superior

Organul emitent si eel ierarhic superior au si drept de revocare, nu doar de suspendare a actului, conform principiului de drept qui potest majus, potest et minus (cine poate mai mult, poate si mai putin).

- suspendarea dispusa de instanta de judecata

- suspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului.

Poate fi vorba despre insusi legiuitorul constituant, si avem in vedere art. 123 alin. (5) din Constitute, care prevede ca atacarea de catre prefect a unui act al consiliului local, cel judetean sau al primarului atrage suspendarea de drept a actului dedus judecatii. In egala masura, poate fi vorba despre legiuitorul organic, art.20 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul fuctionarilor publici prevede ca atacarea de catre Agentia Nationals a Functionarilor Publici a unui act ilegal in materia functiei publice atrage suspendarea de drept a actului respectiv.

d) Tipurile (categoriile) de suspendare:

1) - suspendarea de drept sau legala, care intervine ope legis, in baza unui text de lege

2) - suspendarea dispusa de anumite autoritati publice, care, la randul ei, este de mai multe feluri:

- suspendarea dispusa de instanta de judecata

- suspendarea dispusa de alte autoritati publice, si implicit prin alt gen de acte decat cele specifice procedurii judecatoresti

Anularea actului administrativ de autoritate

Anularea = operatiunea juridica ce consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina, in mod direct, desfiintarea actului si, deci, incetarea definitiva a efectelor juridice produse de acesta

Din punctul de vedere al naturii sale, nulitatea unui act juridic, deci si a actului idministrativ, reprezinta o sanctiune care intervine atunci cand actul este lovit de unele v:icii de legalitate

Teoria nulitatii in perioada interbelica

Profesorul Paul Negulescu recunoaste urmatoarele categorii de nulitati:

a) acte inexitente, care nu au nevoie de nici o constatare

b) acte nule de drept, care au aparenta legala, dar sunt lovite de un viciu de o asemenea profunzime incat acesta poate fi constatat oricand, neputand fi acoperit prin trecerea timpului

c) acte anulabile, cand actul prezinta doar unele vicii de forma, care pot fi invocate intr-un interval de timp determinat si numai de acele subiecte de drept, autoritati sau persoane fizice, care au un interes direct si personal

Autorul apreciaza ca atunci cand analizam problema nulitatii actului administrativ, trebuie sa pornim de la conditiile de fond si de forma pe care legiuitorul le stabileste, sa cercetam ce influenza are nerespectarea unei conditii asupra validitatii actului, cine poate sa invoce viciul respectiv si in ce termen.

Pornind de aici, marele dascal recunoaste existenta a trei mari categorii de interese:

interese generate, adica interesele colectivitatii reprezentate prin stat

-interese locale (regionale sau speciale), reprezentate prin unitatile administrativ-teritoriale

-interese individuate, respectiv interesul particularilor, al administratilor

Misiunea legii este sa tina cont de aceste interese si sd le concilieze.

Nulitatea absoluta are ca specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic, a unei norme care ocroteste un interes general, obstesc. In cazul nulitatii relative sunt nerespectate, la incheierea actului juridic norme care ocrotesc un interes particular, individual ori personal.

Nulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru validitatea actului, far nulitatea relativa pentru conditii de mai mica importanta, care privesc forma actului.

Din punctul de vedere al intinderii efectelor, nulitatile se impart in:

- nulitati totale, cand este desfiintat un act juridic in integralitatea sa

- nulitati partiale, cand se desfiinteazd doar o parte a actului, celelalte parti ale actului continuand sa produca efecte juridice, deoarece nu contravin legii.

Organele care pot dispune anularea unui act administrative sunt:

a) de organul ierarhic superior, in virtutea raportului de subordonare ierarhica

b) de instanta de judecata

c) de Ministerul Public, care poate anula doar anumite categorii de acte administrative (exemplu cele ale locurilor de detentie).

Procedura anularii este diferita, in functie de organul care dispune anularea:

- in cazul anularii dispuse de organul ierarhic superior, instrumentul juridic prin care se dispune anularea va fi actul administrativ, ceea ce inseamna ca procedura va fi cea specifica emiterii unui act administrativ

- in cazul in care instanta judiciara decide anularea actului, procedura va fi cea instituita prin Legea nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, completata cu normele Codului de procedura civila la care trimite art. 18 din lege

Efectele anularii

Prezumtia de legalitate functioneaza pdna in momentul in care se constata sanctiunea respectiva.

Ca regula, anularea produce efecte juridice ex tunc pentru trecut, actul este desfiintat ca si cand el nu ar fi existat.

Atunci cand anularea se dispune pentru motive de neoportunitate, efectele juridice produse trebuie sa fie ex nunc

Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.

Revocarea actului administrativ de autoritate

Revocarea = operatiunea juridica prin intermediul cdreia organul emitent sau

organul ierarhic superior acestuia desfiinteaza (scoate din vigoare) un act

Revocarea este doua feluri:

a) retractarea, atunci cand desfiintarea actului se face de organul emitent

b) revocarea propriu-zisa, atunci cand se face de organul ierarhic superior celui emitent

Cauzele care determina revocarea pot fi analizate din doua puncte de vedere:

a) Din punctul de vedere al caracterului (continutul) cauzei, identificam:

- revocarea intervenita pentru cauze de nelegalitate a actului

- revocare care intervine pentru cauze de neoportunitate a acestuia

b) Din punctul de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului, cauzele revocarii, indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau neoportunitatea lui, pot fi:

- cauze anterioare emiterii actului, care determina ca efectele juridice ale revocarii sa fie ex tune, deci pentru trecut

cauze concomitente cu emiterea actului, determina efecte juridice ex tune

cauze ulterioare emiterii actului, care produc efecte juridice ex nunc (pentru viitor)

Desi revocarea reprezinta un caz particular al nulitatii, ea se deosebeste de anulare

dar si de suspendare, din mai multe puncte de vedere:

a) Din punctul de vedere al cauzelor care le determina, constatam ca revocarea, ca si anularea, intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru cauze de nelegalitate sau neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervine cdnd exista dubii, indoieli cu privire la nelegalitatea actului

b) Din punctul de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni juridice, desprindem urmatoarea situatie:

- revocarea poate fi dispusa, atat de organul emitent, cat si de cel ierarhic superior; exista unele categorii de autoritati ale AP care nu au organe ierarhic superioare si ale caror acte pot fi relocate doar de ele, pot fi astfel doar retractate

suspendarea poate fi dispusda de autoritatile competente sa decida revocarea, precizand situatia existentei organelor autonome, care nu au deci autoritate ierarhic superioara, dar si un alt organ public competent, de regula instanta de judecata

anularea poate fi dispusa atat de organul ierarhic superior, daca exista un asemenea organ ori de instanta de judecata sau exclusiv de instanta de judecata in cazul existentei unor acte emise de autoritdtile administrative care nu au organ ierarhic superior

c) Din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea, incetarea cu caracter temporar a acestor efecte, in vreme ce anularea si revocarea produc incetarea, cu caracter definitiv a acestor efecte.

Exceptiile de la principiul revocabilitatii

De la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc exclusiv actele administrative cu caracter individual, deoarece actele administrative normative sunt oricand revocabile .

Aceste exceptii sunt deduse :

fie din natura actului

fie din efectele pe care le-au produs

fie din vointa legiuitorului

Astfel identificam urmatoarele categorii de exceptii :

a) actele administrative cu caracter jurisdictional - sunt emise dupa o procedure speciala, guvernata de principii similare procedurii judiciare, ele intervenind atunci cand exista un litigiu in domeniul administratiei active care impune a fi solutionat

b) actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat (civile, de drept al muncii), fie sunt emise ca urmare a existentei unor contracte civile sau administrative

c) actele administrative care au fost executate material - sunt exceptate de la principiul revocabilitatii din ratiuni care tin de efectele materiale, economice pe care le-au produs si de ineficienta pe care ar avea-o un act de revocare in conditiile in care realizarea materiala a actului s-a produs deja. Ratiunea exceptarii acestei categorii de acte consta in faptul ca prin revocarea lor nu se poate restabili situatia materiala anterioara.

d) actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii

e) Actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor 3 forme de raspundere existente in dreptul administrativ

4.Actul administrativ de gestiune - concept si trasaturi

actul administrativ de gestiune actul juridic incheiat de o autoritate a AP sau

de un alt serviciu public, cu o persoana fizica sau juridica particulara, avand ca obiect achizitionarea de produse, prestarea de servicii sau executarea de

lucrari ori concesionarea sau inchirierea de bunuri mobile sau imobile din proprietatea publica a statului, judetului, orasului sau comunei, in conditiile si cu procedura stabilita prin lege sau potrivit legii

Trasaturile actului administrativ de gestiune:

a) -Initiativa incheierii acestor acte apartine intotdeauna aceluia care reprezinta, potrivit legii, statul sau unitatea administrativ-teritoriala, respectiv ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale APC de specialitate, presedintilor consiliilor judetene, primarilor comunelor si oraselor, conducatorilor institutiilor publice, regiilor autonome si celorlalte servicii publice aflate in subordinea sau autoritatea Guvernului, a ministerelor si celorlalte organe ale APC de specialitate, ori a consiliilor locale sau judetene.

Cealalta parte a actului administrativ de gestiune poate fi orice particular, persoana fizica sau juridica (romana sau straina) care accepta conditiile puse de initiatorul actului si se supune procedurilor stabilite de lege.

b) Obiectul actului administrativ de gestiune il constituie, dupa caz achizitionarea de bunuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii ori concesionarea sau inchirierea de bunuri, actul imbracand forma, denumire si regim juridic specific, in raport de obiectul sau.

c) Actele administrative de gestiune se incheie numai in forma scrisa si in stricta conformitate cu normele procedurale prevazute prin lege ori in conditiile stabilite de lege, procedura care are ca cerinta fundamentala licitatia publica.

d) Cu privire la executarea actului administrativ de gestiune, cele mai multe obligatii revin particularului (celui care a acceptat conditiile puse de initiatorul actului), care trebuie sa execute obligatiile asumate in condilii de calitate, cantitate si la termenul convenit.

e) Drepturile si obligatiile care revin autoritatilor AP sau serviciului public nu pot fi transmise decat unei alte autoritati sau serviciu public, iar cele ce revin particularului pot fi cedate altuia numai cu aprobarea autoritatii publice sau serviciului public respectiv.

f) Cand interesul public o cere, sau cand particularul nu-si indeplineste obligatiile din contract, autoritatea AP ori serviciul public ipoate modifica sau rezilia unilateral actul, fara a mai recurge la justitie.

Pentru a pune mai mult in evidenta trasaturile specifice ale actului administrativ de gestiune, prezinta importanta relevarea deosebirilor sale atat fata de actul administrativ de autoritate, cat si fata de contractul civil.

In raport cu actul administrativ de autoritate:

a)- in timp ce actul administrativ de autoritate exprima, in exclusivitate, vointa celui care 1-a emis, impusa prin norme juridice imperative, fara deosebire intre actele cu caracter normativ si cele cu caracter individual, actele administrative ce gestiune sunt acte bilaterale, incheindu-se intre doua parti, prin libera lor vointa

b) - actele administrative de gestiune cuprind drepturi si obligatii pentru ambele parti, in timp ce actele administrative de autoritate determina nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic, ori recunoasterea sau suspendarea unor drepturi pentru particulari (persoane fizice sau juridice)

c)- executarea actelor administrative de gestiune este asigurata prin clauza penala §i despagubirile pentru neexecutare sau executare necorespunzatoare cuprinse in insasi actul respectiv, in timp ce executarea actelor adminis­trative de autoritate se asigura de puterea publica a statului prin aplicarea de sanctiuni juridice prevazute de lege

d)- actele administrative de gestiune nu pot fi modificate sau revocate decat in conditiile stabilite de parti si cu acordul lor, in timp ce actul administrativ de autoritate poate fi modificat sau revocat, in mod unilateral, de catre cel care 1-a emis

In raport cu contractul civil:

a)- principalele drepturi si obligatii ale partilor din actul administrativ de

gestiune sunt stabilite de partea care reprezinta statul sau unitatea

administrative-teritoriala, in timp ce in contractul civil, acestea se stabilesc de

ambele parti, de comun acord

b)- in cazul actului administrativ de gestiune cel care reprezinta statul sau

unitatea administrativ-teritoriala isi alege pe celalalt partener (de regula prin licitatie publica), in timp ce in contractele civile ambele parti se aleg reciproc

c)- conditiile de reziliere ale actului administrativ de gestiune, sunt stabilite de eel care reprezinta statul sau unitatea administrativ-teritoriala, in timp ce, in cazul contractului civil partea care il reziliaza este obligata sa suporte daunele

5.Actul administrativ jurisdictional - concept si trasaturi

actul administrativ jurisdictional act juridic emis de o structura administrativa, cu atributii jurisdictionale, care functioneaza in mod autonom sau pe langa o autoritate (organ) al AP, in scopul rezolvarii, pe baza unei proceduri speciale stabilita de lege, a unor litigii, in care una din parti este o autoritate (organ) a AP, ori un serviciu public administrativ

Trasaturile actului administrativ jurisdictional:

a) - este un act emis numai de structuri (servicii) ale AP anume abilitate de lege cu aceasta competenta

b) - este emis numai in situatiile expres prevazute de lege

c) - are ca scop (finalitate) solutionarea unor litigii in care una din parti este o autoritate administrativa sau un serviciu public administrativ

d) - emiterea actului se face pe baza unei proceduri speciale care include si pnncipiul independentei celui care il emite fata de partile aflate in conflict, precum si pnncipiul contradictorialitatii partilor aflate in conflict

e) - este exceptat de la principiul revocabilitatii (retractarii) actelor administrative

Actul administrativ jurisdictional se deosebeste de actul administrativ de autoritate prin urmatoarele:

a)- actul administrativ jurisdictional este, in toate cazurile, un act cu caracter individual, in timp ce actul administrativ de autoritate poate avea si caracter normativ

b)- actul administrativ jurisdictional este emis numai in baza cererii partii interesate, in timp ce actele administrative de autoritate pot fi adoptate sau emise din oficiu

c)- fiecare dintre cele doua categorii de acte sunt emise (adoptate) pe baza unor proceduri proprii, specifice fiecareia

d)- actul administrativ jurisdictional nu poate fi revocat de cel care 1-a emis in timp ce actul administrativ de autoritate poate fi, retractat de emitent

e)- actul administrativ jurisdictional nu creeaza ci numai constata drepturi, fiind declarativ nu translativ de drepturi, in timp ce actul administrativ de autoritate naste, modifica ori stinge drepturi si obligatii ori transfera drepturi si obligatii

In raport cu actul administrativ de gestiune, desi ambele sunt acte cu caracter individual si irevocabile, sunt multe elemente care le deosebesc, astfel:

a)- actul administrativ jurisdictional se pronunta intr-un conflict juridic, in timp ce actul administrativ de gestiune este rezultatul aderarii de bunavoie particularului la propunerile formulate de autoritatea administrativa, deci exprima un consens al partilor intre care se incheie, neavand ca obiect solutionarea unui conflict juridic

b)- actul administrativ jurisdictional este un act unilateral, in timp ce actul administrativ de gestiune este un act bilateral

c)- actul administrativ jurisdictional se pronunta la cererea partii intersate, in timp ce actul administrativ de gestiune este rezultatul unor vointe concordante ale celor care il incheie

Actele administrative jurisdictionale se deosebesc si de hotararile judecatoresti, chiar daca si unele si celelalte rezolva un conflict juridic, se pronunta

dupa o prealabila sesizare a celui interesat si pe baza unei proceduri bazata pe contradictorialitate.

Aceste deosebiri constau, in principal, in urmatoarele:

a)- actul administrativ jurisdictional emana de la o structure adminisrativa, in timp ce hotararile judecatoresti se pronunta de autoritati judecatoresti

b)- procedura elaborarii hotararilor judecatoresti este minutios reglementat de lege in timp ce procedura emiterii actelor cu caracter jurisdictional este reglementata mai sumar, completandu-se, de regula, cu normele dreptului comun, ale procedurii judecatoresti