Actiunea actelor normative in timp si spatiu asupra persoanelor
In timp actele normative sunt adoptate pentru a actiona asupra relatiilor sociale in determinarea conduitei si comportamentului subiectilor de drept. Actul normativ trebuie adus la cunostinta cetatenilor organelor de stat, organizatiilor, tuturor celor ce vor trebui sa le respecte. Aceasta se face prin publicarea in "Monitorul Oficial". Pentru determin 838s186i area actiuni normelor juridice este necesar ca sa se cunoasca momentul in care intra in vigoare cat si cel al incetari sau iesiri din vigoare.
Intrarea in vigoare : Modalitatile determinari acestui moment pot fi diferite. Actul normativ are o prvedere speciala in cuprinsul sau care specifica data inceperi actiuni, data publicari sale oficiale. Exista posibilitatea ca legiuitorul sa considera ca actului normativ ii trebuie o perioada de timp pentru asigurarea pregatirii organizatorice si atunci se stabileste data intrari invigoare dupa o parioada ce o considera necesara organizari. In tara noastra legile si actele normative intra in vigoare odata cu publicarea lor in "Monitorul Oficial al Romaniei". Un aspect important al actiuni in timp al actelor normative se refera la principiul neretroactivitatii actelor normative. In mod logic noua reglementare juridica poate face referiri la relatiile sociale ce vor apare sub imperiul legi respective. Exista unele exceptii ale retroactivitati ce are principii de ordin umanitar.
In tara noastra principiul retroactivitati are urmatoarele situatii:
Cand actul normativ prevede in mod expres ca se aplica unor fapte petrcute anterior.
Lege penala mai favorabila sau mai blanda.
Legi interpretative. Retroactivitatea nu poate fi admisa decat in interesul statului si pentru apararea unor interese legitime ale cetatenilor. Exista legi interpretative ce vin a da explicatii exacte la legile aparute anterior.
Iesirea din vigoare a actelor normative sau incetarea actiuni lor ia de asemenea mai multe forme. Se disting insa doua situatii:
Cand durata de timp a actului normtiv nu a fost limitata si atunci incetarea actiuni sale are loc prin abrogare.
Cand durata in timp a unui act normativ i-si inceteaza actiunea prin ajungerea la termen.
Abrogarea este conceptul prin care se exprima incetarea actiuni unui act normativ. Se cunosc mai multe forme de abrogari:
-Abrogarea expresa directa cand actul normativ prevede ca vechiul act normativ se abroga;
-Expresa indirecta, cand nu se numeste expres actul normativ abrogat dar prevede abrogarea actelor normative anterioare.;
-Tacita sau implicita cand noul act normativ se deosebeste atat de mult de cele anterioare incat acestea nu se mai aplica;
-Caderea lui in desuetitudine, acestea au fost complet depasite datorita relatiilor sociale, politice si economice in transformare.
Principiul abrogari actului normativ are o exceptie cunoscuta prin expresia de ultraactivitatea legi si apare pentru a rezolva cazuri ce apar ulterior abrogari.
Actiunea actelor normative in spatiu. Actul normativ are actiune bine determinata prin faptul ca are aplicatie pe teritoriul unui stat intr-o perioada bine determinata. Se aplica persoanelor aflate pe un teritoriu deoarece obiectul reglementarilor juridice il reprezinta tocmai oameni. Se disting doua aspecte:
Latura interna a suveranitati statului. Se ajunge la concluzia obiectivitati legilor si altor acte normative pentru toti cetateni, organismele si organizatiile din stat. Actiunea actelor normative in spatiu este conditionata de competenta teritoriala a organului emitent. Actele normative adoptate de organele locale de stat au o actiune limitata.
Aspectul international constituie obiectul de studiu al unor discipline cum sunt : drept international privat, penal si comercial. Acestea au survenit datorita necesitati reglementari si dezvoltari relatiilor inter state in conditiile egalitati intre ele. Ele reglementeaza si statutul persoanelor straine de pe teritoriu ce au in principiu statut diplomatic. Este vorba despre imunitatea diplomatica, statutul juridic al consulului, regimul juridic al unor categorii de straini. Imunitatea diplomatica consta in exceptarea personalului diplomatic de la jurisdictia statului resedinta, inviolabilitatea cladirilor, reprezentantelor mijloacelor de transport. Persoane ce incalca grav legile tarilor de resedinta pot fi declarate "persona non grata" . Reprezentanti consulari ai statelor straine sunt scutiti de unele impozite sau prestatii. Regimul strainilor se manifesta de regula sub trei aspecte:
-regimul national constand in faptul ca straini au aceleas drepturi ca si cetateni statului resedinta;
-regimul special, potrivit caruia drepturile strainilor sunt stabilite in mod special prin legi sau tratate internationale;
-regimul clauzei natiuni celei mai favorizate, statul de resedinta acorda cetatenilor unui alt stat dar aflati pe teritoriul lui, anumite drepturi care nu pot fi mai restransa decat drepturile acordate cetatenilor oricarui alt stat tert.
Statul nostru acorda persoanelor straine drepturi, pretinde ca cetateni sai aflati pe teritoriul altor state sa aiba aceleas privilegii. Cetatenii statului nostru sunt datori oriunde s-ar afla sa respecte legile organelor de stat ale tari noastre. Codul penal prevede sanctiuni pentru delicte savarsite de romani in strainatate, cat si pentru cetateni straini ce comit delicte, pe teritoriul statului nostru.
Actiunea actelor normative asupra persoanelor a fost elucidata odata cu cercetarea actiuni teritoriale a legilor atat sub aspect intern cat si sub aspect international. Legile se aplica tuturor cetatenilor statului, in mod egal fara deosebire de nationalitate sau sex. Exista categorii de cetateni cu capacitate juridica diferita pentru care s-au elaborat legi dupa specific; studenti, mame, copii.
|
