Actul administrativ de autoritate

1. Actul administrativ de autoritate are urmatoarele trasaturi caracteristice
a) Este o manifestare unilaterala de vointa
b) Este emis in temeiul si ptr. realizarea puterii publice
c) Se poate executa doar dupa investirea cu formula executorie ca in cazul hotaririi judecatoresti
d) Actul de autoritate este obligatoriu
2.Actele administrative de gestiune sunt formate din:
a) Actele de gestiune publica pe care administratia le incheie in calitatea sa de putere publica pentru  satisfacerea intereselor generale
c) Acte de gestiune privata pe care administratia le incheie in calitate de persoana juridica civila
3. Actele administrative de gestiune ale administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi specifice:
b) Au la baza acordul de vointa intre doua sau mai multe parti, dintre care cel putin una este o autoritate a adm. Publice
c) Au ca obiect organizarea de servicii publice, efectuarea de lucrari publice, sau valorificarea bunurilor proprietate publica sau privata
d) Cauza actelor administrative de gestiune consta in satisfacerea intereselor publice
4 In ceea ce priveste procedura de incheiere a contractelor adm. si conditiile de valabilitate a acestora retinem
b) prin modul de elaborare contr.adm se aseamana cu contr. De adeziune
d) obiectul contr.adm. consta in exploatarea bunurilor din domeniul public, organizarea de servicii publice a actv. Economice de interes public, executarea si exploatarea de lucrari publice
5. In functie de obiectul lor, contractele administrative pot fi clasificate astfel:
b) Contractul de concesionare, contractul de achizitii publice, contractul de imprumut public, contractul de grant
6. Unele din trasaturile caracteristice ale contractului de concesiune sunt:
b) Este un contract intuitu personae
c) Este un contract solemn
d) Este un contract comutativ
7.Redeventa pe care concesionarul o plateste concedentului reprezinta:
b) Suma de bani pe cere concesionarul o plateste concedentului in schimbul dreptului de a exploata un bun, o activitate economica sau un serviciu public
d) O parte din profitul obtinut de concesionar si stabilit de catre parti in momentul incheierii contractului.
8. Serviciile publice care pot fi incredintate particularilor prin intermediul concesiunii sunt:
a) Transporturile publice
b) Retelele de transport si de distributie a energiei electrice si termice
c) Anumite servicii medicale

9. Drepturile concesionarului asa cum sunt ele regementate in art.53 din Normele metodologice- cadru de aplicare a L. nr. 219/1998 sunt urmatoarele:

(1) In temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobandeste dreptul de a exploata, in mod direct, pe riscul si pe raspunderea sa, bunurile, activitatile si serviciile publice care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor stabilite de catre concedent.

(2) Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului si scopului stabilit de parti prin contractul de concesiune.

(3) Concesionarul are dreptul de a incheia contracte cu tertii pentru asigurarea si valorificarea exploatarii bunurilor, activitatilor si serviciilor publice care fac obiectul concesiunii in conditiile legii, fara a putea transfera acestora drepturile dobandite prin contractul de concesiune.

10. Contractul de concesiune inceteaza in urmatoarele situatii: a) La expirarea perioadei pentru care a fost incheiat
b) Prin denuntarea unilaterala de catre concedent din motive obiective legate de interesul public
c) Prin renuntarea concesionarului in cazul imposibilitatii obiective de a mai exploata bunul concesionat
d) In cazul disparitiei bunului concesionat dintr-o cauza de forta majora
11. . Contractul de achizitie publica are urmatoarele caractere juridice:
a) Este un contract unilateral
b) Este un contract solemn
c) Este un contract cu titlu oneros
12. La baza procedurii de atribuire a contractului de achizitii publice stau si urmatoarele principii:

a) Principiul liberei concurente b) Principiul eficientei, utilizarii fondurilor publice

13. Dintre tipurile de proceduri utilizate pentru atribuirea contr. de achizitie publica, enumeram:

a) licitatia deschisa, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b) licitatia restransa, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor, candidatii selectati sa elaboreze oferta finala;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia. Negocierea poate fi:

- negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare;

- negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi operatori economici.

14. Procedura licitatiei electronice cuprinde urmatoarele faze:

a) publicarea anuntului de participare; b) inscrierea solicitantilor; c) preselectia solicitantilor; d) comunicarea documentatiei de elaborare si prezentare a ofertei; e) evaluarea ofertelor; f) comunicarea rezultatului evaluarii; g) incheierea contractului; h) publicarea anuntului de atribuire a contractului de achizitie publica.

15.Planul urbanistic general se intocmeste pentru fiecare localitate si trebuie actualizat

la 5-10 ani si sa il aprobe

16.Metoda de reglementare a raporturilor juridice de catre normele dreptului administrativ este aceea

17. Termenul de ”administratie” semnifica

serviciul celui mai mic, a celui supus, activitate subordonata, sub comanda

18. In stiinta dreptului administrativ, geneza teoriei domeniale este conferita de

19. Drepturile subiective patrimoniale care confera titularului lor anumite prerogative, recunoscute de lege, asupra unui bun, pe care el le poate exercita in mod direct si nemijlocit, fara a fi necesara in acest scop, interventia oricarei alte persoane, sunt : Drepturile reale

20. Dintre drepturile reale constituite pe baza dreptului de proprietate privata al statului ori colectivitatilor locale, se numara si :

Dreptul de administrare al institutiilor publice si al regiilor autonome

Dreptul de folosinta

Dreptul de concesiune

21. Permisiunile domeniale fac parte din categoria

- drepturilor de creanta

22. Atributele fundamentale ale dreptului de proprietate sunt :

- posesia

- folosinta

dispozitia

23. Faptul ca bunurile imobile aflate in proprietatea privata pot fi expropriate, in conditiile legii, pentru cauza, de utilitate publica, reprezinta o exceptie la :

Faptul ca bunurile imobile aflate in proprietatea privata pot fi expropriate, in conditiile legii, pentru cauza, de utilitate publica, reprezinta o exceptie la :

- proprietatea privata nu este EXCLUSIVA

24. Perpetuitatea dreptului de proprietate se refera la :

Perpetuitatea dreptului de proprietate inseamna ca acest drept real dureaza atata timp cat exista bunul. El nu se stinge prin neuz. Dreptul de proprietate se perpetueaza transmitandu-se. Cu alte cuvinte, viata dreptului de proprietate se prelungeste prin transmiterea lui dintr-un patrimoniu in altul. Caracterul transmisibil al dreptului de proprietate este indepartat in totalitate in cazul bunurilor din domeniul public, care, fiind
inalienabile, sunt intransmisibile.

25. Care este autorul care a dat denumirea de “proprietate administrativa” dreptului
de proprietate asupra domeniului public : Hauriou este de altfel cel care a denumit acest tip de proprietate “proprietate administrativa”.

26. Prin domenialitate intelegem :

administratia este proprietara domeniului sau public sau dreptul de proprietate recunoscut administratiei

27. Care sunt bunurile pe care administratia trebuie doar sa le constate existenta si sa decida in mod discretionar sa le acorde consecinte juridice:

28. La constituirea domeniului public concura o serie de actiuni si operatiuni cum ar fi si actul sau faptul in urma caruia bunului ii este data destinatia sa particulara, acest act sau fapt numindu-se: • AFECTAREA - reprezinta actul sau faptul in urma caruia bunului ii este data destinatia sa particulara

29. Orice alienare a unei dependinte domeniale presupune in prealabil o:
DECLASARE ( in cazul bunurilor apartinand domeniului public artificial- actul formal si
expres prin care este pronuntata iesirea bunului poarta numele de declasare si imbraca forma unui act juridic (simpla dezafectare nu este suficienta pentru iesirea bunului din domeniul public, orice alienare a unei dependinte domeniale presupune in prealabil o declasare).

30. Domeniul public trebuie protejat impotriva tuturor atingerilor sau degradarilor
care ar putea compromite afectarea acestuia, de exemplu actiunea represiva in cadrul regimului contraventional poate fi uzitata in cazul :
a) riscul ocuparii fara titlu exercitate de catre terti- in astfel de situatii administratia beneficiaza de urmatoarele mijloace specifice: - actiunea represiva in cadrul regimului contraventional si sesizarea judecatorului pentru a face sa inceteze ocupatia fara titlu;

31. Dreptul real administrativ se distinge net de dreptul real civil prin:
• precaritatea sa, adica prin nonopozabilitatea sa fata de administratia proprietara (care poate oricand sa puna capat sau sa dezafecteze domeniul public, atunci cand interesul general o impune);
• este insa opozabil tertilor in conditii similare celorlalte drepturi reale, putand fi protejat prin actiuni posesorii.

32. Stabilirea bunurilor care apartin domeniului public si privat se face:
fie in mod expres de lege, fie de catre autoritatile administrative, pe baza anumitor criterii stabilite de lege.

33. Apele de suprafata cu albiile lor minore fac parte din:

Apele de suprafata cu albiile lor minore fac parte din: domeniul public al statului - apele de suprafata, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si cu potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime, caile navigabile interioare.

34.Domeniul public judetean este alcatuit din urmatoarele bunuri:
a) drumuri judetene;
b) terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul judetean si aparatul propriu al acestuia, precum si institutiile publice de interes judetean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale judetene si alte asemenea bunuri, daca nu
au fost declarate de uz sau interes public national sau local;
c) retelele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau microzonal, precu si statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora.

35.Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri:
1. drumuri comunale, vicinale si strazile;
2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement;
3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean;
4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;
5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;
6. locuintele sociale;
7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;
8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national;
9. terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
10. cimitirele orasenesti si comunale.

36. Bunurile care au menirea de a fi folosite in cadrul unei activitati care intereseaza pe toti membrii societatii sunt:bunuri de interes public
Prin bunuri de interes public se inteleg „bunurile care au menirea de a fi folosite
in cadrul unei activitati care intereseaza pe toti membrii societatii, desi nu pot fi folosite
de orice persoana, spre exemplu: terenurile pe care sunt amplasate scoli, biblioteci,
teatre, muzee etc.”

37. Fac parte din domeniu public de interes national urmatoarele bunuri:
1. drumurile nationale,2. marea teritoriala,3. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental,

4. porturile,5. aeroporturile,6. spatiul aerian,7. trenurile si cladirile cu destinatii speciale pentru nevoile de aparare,
8. cladirile Parlamentului, Presedintiei, Guvernului, autoritatilor administratiei publice centrale si autoritatilor judecatoresti 9. terenurile pe care se afla aceste constructii, rezervele statului, precum si altele asemenea stabilite de lege.

38. Apartin domeniului public de interes local al comunelor si oraselor:
1. terenurile si cladirile de interes public,2. pietele,3. caile de comunicatii,4. strazile,5. zonele de agrement, parcurile publice,6. padurile si pasunile (comunale),7. docurile si alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau
interes local si nu au fost declarate de interes national.

39. Hotararea de Guvern nr. 113/1992 prevede organul competent si procedura de urmat in vederea defalcarii si trecerii in patrimoniul unitatilor administrativ-teritoriale a bunurilor si valorilor de interes local, in domeniul public si privat al statului. Astfel, pentru fiecare unitate, administrativ-teritoriala – comuna, oras sau municipiu- s-a infiintat cate o comisie aflata in subordinea:
- in municipiul Bucuresti, si in sectorul agricol Ilfov, s-a constituit si functioneaza o comisie, in subordinea prefectului, pentru inventarierea patrimoniului public si privat al comunelor, oraselor, municipiilor si al judetelor.
- pentru fiecare unitate, administrativ-teritoriala – comuna, oras sau municipiu- s-a infiintat cate o comisie aflata in subordinea primarului, viceprimarului general al capitalei, sau a presedintelui Consiliului judetean.

40. Cladirile Parlamentului, Presedintiei, Guvernului, autoritatilor administratiei publice centrale si autoritatilor judecatoresti fac parte din categoria:
domeniu public de interes national

41. Precizati care este actul normativ care stabileste criteriile de includere a bunurilor din domeniul public in cel de interes national sau cel de interes local:
Legea nr. 213/1998, Legea nr. 18/1991 republicata, Legea nr. 69/1991 republicata.

42. Legea prevede ca dreptul de proprietate publica se dobandeste:
a) pe cale naturala, intelegand, prin aceasta, accesiunea mobiliara si imobiliara ;
b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;
c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;
d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica. Trecerea se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului local;
f) prin alte moduri prevazute de lege,

43. Trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica se face, dupa caz, prin:
- prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin alte legi nu se dispune altfel. Hotararea de trecere a unui bun in domeniul public sau privat poate fi atacata potrivit Legii contenciosului administrativ.

44. Doctrina si jurisprudenta au admis ca domeniului public ii sunt specifice si alte reguli, astfel pentru utilizarea bunurilor domeniale de catre particulari:

45. Dreptul de proprietate publica se mai poate dobandi si prin:

ca si 42.

46. Dreptul de proprietate publica inceteaza in urmatoarele situatii:
1. bunul a pierit;2. bunul a trecut in domeniul privat.
47. Bunurile din domeniul public pot fi:
pot fi date in administrare numai persoanelor juridice de drept public, adica regiilor autonome, prefecturilor, autoritatilor administratiei publice centrale si locale, altor institutii publice de interes national, judetean sau local.
48. In principiu, asupra bunurilor ce formeaza obiectul dreptului de proprietate publica:
nu se pot constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietate
49. Bunurile din domeniul public sunt imprescriptibile sau prescriptibile astfel:
- imprescriptibile, adica nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta, in cazul bunurilor mobile.
50. Bunurile in proprietatea de drept public ale statului si unitatilor administrativ-teritoriale:
- nu pot fi urmarite de catre creditorii proprietarului lor, sau creditorii celor carora le-au fost date in administrare sau cu orice titlu - adica INSESIZABILE.
51. Inalienabilitatea bunurilor care fac parte din domeniul public:
- adica nu pot fi instrainate. Ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in condiTiile legii, nu se pot constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietate.
52. Titulari ai dreptului de administrare ale bunurilor ce apartin domeniului public pot fi:
- regiile autonome,
- institutiile publice de interes national, judetean sau local
- prefecturile si autoritatile administratiei publice centrale sau locale.
53. Calitatea de „administrator general” al proprietatii publice a statului revine:
Regimul domeniului public sau privat apare ca o reglementare suplimentara, adaugandu-se drepturilor si obligatiilor pe care persoana publica le detine in calitatea sa de proprietar al bunurilor, reglementare susceptibila de a modifica anumite caracteristici ordinare ale dreptului de proprietate.
54. Utilizarea bunurilor domeniului public de catre serviciul public:

bunuri utilizate indirect, prin intermediul unui serviciu public – scoli, spitale, teatre, muzee etc. 55. Dupa persoana utilizatorilor distingem:

Utilizarile domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica

56. Notiunea de „administrare generala” exprima:

57. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la permisiunile domeniale sunt corecte:

58. Utilizarile privative au caracter:
- precar
- revocabil
59. Utilizarile privative sunt supuse platii unor sume de bani, care de exemplu in cazul permisiunii de stationare au caracterul unor:
- in cazul permisiunii de stationare sau al unor redevente, in cazul
permisiunilor de ocupare temporara
60. Retragerea autorizatiei, precum si dreptul de apreciere cu privire la acordarea sau refuzul acesteia, constituie:
- excludere
61. Permisiunea de stationare:
- utilizari privative incheiate in baza unui act administrativ unilateral
62. Actul juridic care sta la baza concesiunilor domeniului public este:
Legea nr. 219/1998 privind regimul juridic al concesiunii
63. Contractul de lucrari publice face parte din categoria:
- contractelor de achizitie publica
64. Concesionarea se poate incheia pe o perioada de:
- pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani
65. Specific contractului de grant este ca:
- este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani – nu se returneaza sumele
66. Contractele administrative pot fi caracterizate ca fiind asemanatoare:
- cu contractele de adeziune
67. Obligatia principala a administratiei publice in cadrul contractelor administrative este:
- este de a asigura conditiile necesare executarii contractului si, in anumite cazuri, de a plati pretul convenit.
69. Contractele administrative pot inceta prin:
- in mod firesc, prin executarea lor integrala de catre ambele parti contractante.
- in cazul contractelor cu executare succesiva, momentul stingerii lor este cel al expirarii termenului pentru care au fost incheiate. Ele pot inceta oricand prin acordul partilor.
- contractele administrative pot inceta si prin manifestarea unilaterala de vointa a administratiei publice, dupa cum urmeaza:
a) rezilierea unilaterala a contractului de catre administratia publica pentru nerespectarea obligatiilor asumate de catre particularul contractant.
b) denuntarea unilaterala a contractului de catre administratie este specifica contractelor de concesiune de bunuri si servicii publice.
c) renuntarea particularului cocontractant la executarea contractului datorita unei cauze de forta majora care a condus la disparitia bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii concesionarului de a-l exploata din alte cauze obiective
care au ca efect ruperea definitiva a echilibrului financiar al contractului in detrimentul sau. In astfel de situatii, particularul contractant poate renunta la executarea contractului, fara a fi obligat la plata de despagubiri.
70. Permisiunea sau autorizatia de stationare reprezinta o:

71. Contractele administrative pot inceta prin renuntarea particularului cocontractant la executarea contractului:
- renuntarea particularului cocontractant la executarea contractului datorita
unei cauze de forta majora care a condus la disparitia bunului concesionat sau
in cazul imposibilitatii concesionarului de a-l exploata din alte cauze obiective
care au ca efect ruperea definitiva a echilibrului financiar al contractului in
detrimentul sau. In astfel de situatii, particularul contractant poate renunta la
executarea contractului, fara a fi obligat la plata de despagubiri

72. Calitatea de concesionar o pot avea :

Orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.

73. Contractul de concesiune poate sau nu sa fie prelungit, in ce conditii:

- el poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumatate din durata sa initiala, prin simplul acord de vointa al partilor

74. Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune sunt:

transparenta ; tratamentul egal, nediscriminatoriu ; proportionalitatea ; libera concurenta

75. Se numesc « bunuri de retur » :

bunurile de retur ce revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului la incetarea contractului de concesiune. Sunt bunuri de retur bunurile care au facut obiectul concesiunii;

bunuri care sunt utilizate in cadrul contractului si returnate la terminarea lui.

76. Incetarea contractului de concesiune poate avea loc in urmatoarele situatii:

a. la expirarea duratei stabilite in contractul de concesionare

b. prin denuntarea unilaterala de catre concedent (cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina acestuia) daca interesul national sau local o impune

c. rezilierea contractului de catre concedent in cazul nerespectarii obligatiilor  contractuale de catre concesionar (cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului)

d. rezilierea contractului de catre concesionar in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent (cu plata unei despagubiri in sarcina concedentului)

e. prin renuntare, la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata (fara plata vreunei despagubiri)

77. Bunurile apartinand domeniului privat din cadrul domeniului administrativ prezinta urmatoarele caractere juridice:

- alienabile

prescriptibile

sesizabile.

78. Ca modalitati de dobandire a bunurilor in domeniu privat se pot retine:

- bunurile vacante si fara stapan, succesiunile prin decadere, confiscarile legale, epavele navelor, dezafectarea dependintelor domeniului public

- achizitie, schimb, donatie, legate

79. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

80. Titularii dreptului de proprietate asupra bunurilor domeniului privat sunt:

statul sau unitatile administrativ-teritoriale

81=79

82. Care articol din Codul civil considera ca facand parte din domeniul public si succesiunile vacante sau averile fara stapan:

477 C. civ.

83=81=79

84. Unele personae morale administrative, cum sunt judetele si comunele, au pe langa patrimoniu si unele drepturi precum:

drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial

86. Ansamblul regulilor juridice de forma si de fond aplicabile dreptului de proprietate asupra bunurilor domeniale se numeste:

Regimul domenialitatii

87. Dreptul administrative al bunurilor trebuie inteles ca fiind:

- acea subramura a dreptului administrative care cuprinde normele juridice ce reglementeaza situatia bunurilor administratiei publice si regimul domenial aplicabil acestora.

88. Care dintre urmatoarele opinii sunt definitorii pentru doctrina franceza contemporana privind domeniul public.

Doctrina franceza contemporana, reprezentata de autori ca A. De Laubadere si Ch. Debbasch, face o conciliere intre teoria interesului general/uzului general si teoria serviciului public, pe care nu le socoteste antagonice, ci complementare, admitand ideea existentei unui drept de proprietate in favoarea colectivitatilor administrative, numit de M. Hauriou drept de proprietate administrativa. . Domeniul public este considerat a fi acel ansamblu de bunuri care sunt supuse unui regim juridic de drept administrativ, dominat de principiul inalienabilitatii, precum

si unui regim de protectie penala speciala, necunoscut domeniului privat, regim juridic de competenta contenciosului tribunalelor administrative si a Consiliului de Stat. in schimb, domeniul privat este format din ansamblul bunurilor care apartin colectivitatilor

89. Jurisprudenta recunoaste administratiei:

Ideea existentei unui drept de proprietate asupra domeniului public a fost consacrata si de jurisprudenta, care a recunoscut in favoarea administratiei:

- dreptul de a exercita in profitul domeniului public actiunea in revendicare si actiunea de intrare in posesie;

- dreptul de a dobandi coproprietatea asupra gardului limitrof al domeniului public;

- dreptul de a dobandi bunurile prin efecte accesorii proprietatii

90. Domeniul artificial este creat in urma activitatii omenesti si a vointei administratiei publice. Din el pot face parte:

bunuri precum porturile, aeroporturile, caile de comunicatie, drumurile, strazile, caile ferate etc., care au fost realizate in urma unor activitati omenesti;

91. Cum se numeste actul juridic sau faptul in urma caruia un bun intra in domeniul public si ii este data destinatia sa particulara:

afectarea- reprezinta actul sau faptul in urma caruia bunului ii este data destinatia sa particulara

92. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

93. Actul formal si expres prin care se pronunta iesirea bunului din domeniul public in care a fost pana atunci inclus se numeste:

declasare

94. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

95. Cu privire la principiul inalienabilitatii putem afirma:

adica nu pot fi instrainate. Ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in condiŃiile legii; Inalienabilitatea semnifica imprejurarea ca bunurile aflate sub acest regim juridic, nu pot fi instrainate, ceeace inseamna ca actele de instrainare cu privire la aceste bunuri sunt lovite de nulitate absoluta

96. Administratia responsabila a domeniului public poate cere in justitie evacuarea domeniului de catre cei care il ocupa fara titlu printr-o:

actiunea civila de expulzare, care de fapt este o actiune posesorie in justitie prin care titularul unui drept asupra

domeniului abuziv ocupat, poate cere instantei sa ordone evacuarea domeniului de catre cel care il ocupa fara titlu;

97. Utilizarea de catre cei administrati, particulari, da nastere urmatoarelor clasificari:

Dupa criteriul persoanei utilizatorului, distingem:

a) Utilizari domeniale permise oricarei persoane juridice sau fizice, care se realizeaza in mod direct si colectiv.

b) Utilizari domeniale care cer utilizatorului o anumita calificare juridica

98. Dintre utilizarile ocupationale fac parte si:

99. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

100. Locatiunile domeniale fac parte din cadrul:

Drepturi de creanta

101. Rezervatiile si monumentele naturii fac parte din:

domeniul public terestru

102. Din categoria bunurilor imobile naturale fac parte:

in care intra bunuri precum tarmurile marii, fluviile si raurile navigabile, lacurile etc., in cazul carora statul a decis in mod discretionar apartenenta la domeniul public;

103. Ce reprezinta incorporarea si cum se constata aceasta:

- incorporarea- reprezinta actul sau faptul in urma caruia bunul respective intra in domeniul public

104. Modalitatea prin care se determina destinatia si modul de folosinta ale bunurilor, respective utilitatea acestora si care se realizeaza printr-un act administrative de autoritate se numeste:

- HOTARARE

105. Potrivit art. 7 din legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, dreptul de proprietate publica se poate dobandi prin:

a) pe cale naturala;

b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;

c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;

d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public;

e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica;

f) prin alte moduri prevazute de lege.

106. Ce fel de bunuri pot fi expropriate si in ce conditii:

Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.

Exproprierea de imobile, in tot sau in parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarire judecatoreasca.

107. Care sunt conditiile privitoare la dobandirea dreptului de proprietate publica prin acte de donatie sau legate:

- Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit prin acte de donatie sau legate acceptate de Parlament.

108. Care din urmatoarele modalitati de dobandire a dreptului de proprietate este admisibila si pentru dobandirea dreptului de proprietate publica:

ca 105

109. Care este actul normativ care in aplicarea prevederilor constitutionale reglementeaza exproprierea pentru cauza de utilitate publica:

LEGE nr.33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica