Actul normativ este considerat izvor de drept pentru ca:
-este creatia unui organ al autoritatii publice care este investit cu puterea de a legifera;
-prin forta sa are capacitatea de a asigura ordinea de drept in stat,
putind sa apeleze daca este nevoie, la forta coercitiva a statului;
-are capacitatea de a raspunde cerintelor de mobilitate si dinamism
ale dreptului , ca impuls al complexitatii relatiilor sociale supuse
reglementarii
-poate acoperi, prin normele juridice, toate domeniile relatiilor sociale;
-fiind redactat totdeauna in scris,poate fi adus la cunostinta publicului foarte repede;
-poate fi mai usor modificat, poate fi incorporat, sistematizat si codificat.
Izvorele materiale ale dreptului sociale,economice, culturale,
ideologice ,etc) reprezinta factorii ce dau continut concret dreptului pozitiv, concentrind nevoile reale ale vietii si relevindu-se legiuito-
rului sub forma unor comandamente sociale( comenzi sociale)
Din relatiile sociale care se cumuleaza si se generalizeaza apare acel current general de opinie pe care il numim constiinta colectiva a societatii respective. Din aceasta constiinta juridica co-
lectiva se iveste dreptul pozitiv, fie ca este vorba de un drept cutumitar, fie ca este vorba de legea scrisa, care se formeaza prin actiunea constienta a legiuitorului.
De-a lungul timpului au existat numeroase si variate incercari de gasire ale unor structuri adecvate sistemelor de drept care s-au succedat. Astfel, in antichitate, cind nu se nasteau ramuri-
le de drept in sensul lor actual, s-a adoptat o diviziune a sistemului juridic devenita fundamentala si pentru societatile de mai tirziu si anume in drept public si privat. Dreptul roman a mai cunoscut si alte diviziuni, mai putin importante, cum ar fi fost dreptul pretori-
an, dreptul comun( jus commune) , dreptul de exceptie( jus singu-
lare
Exista sub aspectul provenientei sale si a modului de consa-
crare dreptul scris si dreptul nescris, dupa cum normele care le
|
