Atributele legale si efectele hotarârii
judecatoresti
Atributele legale Acele calitati ce sunt asociate hotarârii prin chiar dispo-zitiile legii.
Efectele hotarârii judecatoresti Consecintele directe fata de parti, ce de-curg din acea hotarâre, dar si consecin-tele indirecte ale hotarârii în privinta tertilor.
Atributele legale ale hotarârii sunt:
1) Dezinvestirea sau desesizarea instantei dupa pronuntarea hotarârii - Astfel, art. 258, C.pr.civ. prevede ca judecatorii nu mai pot reveni asupra solutiei pronuntate. Exceptiile de la aceasta regula sunt numai aparente: îndreptarea, lamurirea sau completarea hotarârii.
Alte exceptii sunt însa reale si sunt prevazute expres de lege:
a) Contestatia în anulare
b) Revizuirea
c) Recursul în anulare
2) Autoritatea lucrului judecat - Daca sunt întrunite conditiile prevazute de art. 1201, C.civ., adica daca exista o tripla identitate: de parti, de obiect si de cauza.
Aceasta îndeplineste doua functii:
a) Functia negativa - Partile nu pot relua, în viitor, acelasi litigiu.
b) Functia pozitiva - Partile se pot prevala, în viitor, de ceea ce cuprinde hota-rârea judecatoreasca.
3) Hotarârea are caracter de act autentic - În sensul celor aratate de legea civila cât priveste forta probanta a actelor autentice.
4) Hotarârea judecatoreasca are forta executorie - Pe de o parte, ea însasi constituie titlu executoriu, iar pe de alta parte, dupa învestirea cu formula executorie, se poate trece la cea de-a doua faza a procesului civil: executarea silita.
5) Prin pronuntarea hotarârii judecatoresti se interverteste prescriptia - Odata rezolvata problema prescriptiei extinctive anterior pronuntarii hotarârii, dupa pronuntarea hotarârii apare o noua prescriptie: prescriptia executarii silite a hotarârii care, în principiu, potrivit art. 405, C.pr.civ., daca legea nu prevede altfel, este de 3 ani, iar în cazul actiunii reale imobiliare, termenul de prescriptie a punerii în execu-tare silita este de 10 ani.
6) Ipoteca judiciara - Unele hotarâri judecatoresti (cele date în materie imo-biliara) sunt notate în Cartea Funciara, grevând imobilul si atentionând tertii asupra situatiei juridice a imobilului.
Efectele hotarârii judecatoresti se produc între parti (inter partes), ceea ce exprima relativitatea acestor efecte într-o forma asemanatoare cu relativitatea efecte-lor contractului sub aspect substantial. Efectele hotarârii între parti consta în concre-tizarea dreptului sau interesului legitim în raport cu dispozitiile legale ce au fost aplicate în acel litigiu.
În privinta tertilor hotarârea judecatoreasca nu-si produce efectele direct, pentru ca ei nu au fost parti în proces, dar tertii nici nu pot ignora un fapt juridic nou-aparut în viata juridica prin emiterea unei hotarâri judecatoresti, astfel încât, indirect, hotarârea îsi rasfrânge efectele si fata de terti si acest fenomen poarta numele de opozabilitate.
Categorii de hotarâri judecatoresti în raport cu urmatoarele criterii:
I. În raport cu instanta care a dat hotarârea si eventualele cai de atac:
a) Hotarârea în prima instanta - Susceptibila de atac cu apel.
b) Hotarârea în ultima instanta - Susceptibila de atac cu recurs.
c) Hotarârea în prima si ultima instanta - Susceptibila de atac cu recurs.
II. Dupa cum hotarârea poate fi atacata cu apel sau cu recurs:
a) Hotarâre nedefinitiva - Poate fi atacata, daca legea nu prevede altfel, cu apel.
b) Hotarâre definitiva - Poate fi atacata cu recurs.
c) Hotarâre irevocabila - Nu poate fi atacata nici macar cu recurs.
Art. 377, C.pr.civ. mentioneaza expres hotarârile definitive si irevocabile. Astfel, sunt hotarâri definitive:
- Hotarârile date în prima instanta, fara drept de apel;
- Hotarârile date în prima instanta, cu drept de apel, dar în privinta carora nu s-a executat apelul sau el a fost respins, anulat ori perimat;
- Hotarârile date în apel;
- Orice alte hotarâri considerate ca definitive prin chiar dispozitiile legii;
Sunt hotarâri irevocabile:
- Hotarârile date în prima instanta, fara drept de apel si care nu au fost recurate;
- Hotarârile date în prima instanta si fata de care nu s-a exercitat apelul, astfel încât nu se mai poate exercita nici recursul, pentru ca recursul nu poate fi exercitat, omitând calea de atac a apelului;
- Hotarârile date în apel si care nu au mai fost recurate;
- Hotarârile date în recurs, întrucât nu exista recurs la recurs;
- Orice alte hotarâri calificate ca irevocabile prin chiar dispozitiile legii;
III. Dupa cum ele pot sau nu sa fie puse în executare silita:
a) Hotarâri susceptibile de executare silita - Hotarârile în condamnare
b) Hotarâri nesusceptibile de executare silita - Hotarârile date în actiunile având ca obiect constatarea existentei sau neexistentei unui drept.
IV. În raport cu continutul hotarârii:
a) Hotarâre integrala - Se rezolva toate capetele de cerere si sub toate aspectele.
b) Hotarâre partiala - Cea data în conditiile art. 270, c.pr.civ., adica pe baza recunoasterii pretentiilor si în masura recunoasterii.
V. Dupa continutul condamnarii:
a) Hotarâre cu condamnare unica - De exemplu, predarea bunului.
b) Hotarâre cu condamnare alternativa
Clasificarea cailor de atac a hotarârii judecatoresti
I. În raport cu conditiile de exercitare a acestor cai sunt doua categorii:
a) Cai de atac ordinare - Apelul si recursul (însa recursul exercitat în condi-tiile art. 3041, C.pr.civ., anume atunci când, în lipsa apelului, recursul este prima cale de atac).
b) Cai de atac extraordinare - Pot fi exercitate numai pentru anumite mo-tive, expus si limitativ prevazute de lege:
- Recursul dupa apel;
- Recursul în anulare;
- Contestatia în anulare;
- Revizuirea;
II. În raport cu instanta competenta sa rezolve calea de atac:
a) Cai de atac de reformare - Se rezolva de catre o instanta ierarhic superi-oara: apelul, recursul, recursul în anulare.
b) Cai de atac de retractare - Se rezolva, de regula, de catre instanta care a pronuntat hotarârea atacata: contestatia în anulare, revizuirea.
III. Dupa cum calea de atac provoaca sau nu o noua judecata în fond:
a) Cai de atac devolutive - Antreneaza o noua judecata în fond: apelul, recursul exercitat în conditiile art. 3041, C.pr.civ.
b) Cai de atac nedevolutive - Care nu antreneaza, de regula, o noua judecata în fond: recursul extraordinar, recursul în anulare, contestatia în anulare, revizurirea.
IV. Dupa cum caile de atac stau sau nu la dispozitia partilor:
a) Cai de atac comune - Pot fi exercitate de catre parti: toate caile de atac, cu exceptia recursului în anulare.
b) Cai de atac speciale - Recursul în anulare, care poate fi exercitat de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga CSJ, din oficiu sau la cererea minis-trului Justitiei.
V. Dupa cum termenele pentru exercitarea cailor de atac si exercitarea însasi a caii de atac atrage sau nu suspendarea executarii hotarârii:
a) Cai de atac suspensive de executare - Apelul
b)
Cai de atac nesuspensive de executare decât la cerere si cu
obligarea
Regulile privind exercitarea cailor de atac
1. Legalitatea cailor de atac - Pe de o parte, pot fi exercitate numai acele cai de atac care sunt prevazute de lege, iar pe de alta parte, pot fi exercitate numai în conditiile stabilite prin lege, cât priveste motivele si termenele.
2. Pentru exercitarea caii de atac partea trebuie sa justifice un interes, ea tinzând la reformarea sau modificarea hotarârii atacate, sub un anumit aspect.
3. Actualitatea caii de atac, în sensul ca hotarârea este susceptibila de atac cu acea cale pe care legea o prevedea la momentul pronuntarii hotarârii.
4. Calea de atac se poate exercita numai dupa pronuntarea hotarârii, nu anticipat.
5. Daca legea nu prevede expres altfel, calea de atac se exercita în termenul prevazut de lege, care începe sa curga de la momentul comunicarii hotarârii. În acest termen partea e obligata sa-si motiveze calea de atac exercitata.
6. Caile de atac se exercita într-o anumita ordine, si anume: în primul rând, caile de atac ordinare, iar în al doilea rând, caile de atac extraordinare.
7. Daca legea nu prevede în mod expres altfel, cum se întâmpla în cazul revi-zuirii, calea de atac se exercita o singura data.
8. Uneori, partea poate alege doua cai de atac. Astfel, pentru motivul de plus sau ultra petita, partea poate exercita fie recursul extraordinar, fie revizuirea.
9. Regula non reformatio imperios - Neagravarea situatiei partii în calea sa de atac. Ea opereaza daca respectiva cale de atac a fost exercitata în exclusivitate de catre parte. Aceasta regula opereaza în toate caile de atac, indiferent daca acestea sunt ordinare sau extraordinare. Daca si în ce masura se agraveaza sau nu situatia partii în raport cu solutia data de instanta în propria sa cale de atac, se apreciaza concret în acel litigiu, potrivit cu interesele patii.
Partea poate sa renunte la beneficiul neagravarii situatiei ei în propria sa cale de atac, daca aceasta corespunde intereselor partilor si nu are o cauza imorala sau ilicita.
|
