Avocatul Poporului, putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat.
Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului
Prin insasi menirea sa, institutia Avocatul Poporului se afla in stranse raporturi cu celelealte institutii ale statului si, in egala masura, si cu structurile societatii civile. Natura acestor raporturi variaza in functie de activitatea desfasurata de respective institutie sau structura, putand fi de colaborare, de sprijin efectiv, de control sau doar de informare.
De altfel chiar reusita institutiei depinde in buna masura de acceptarea sa de catre populatie, de gradul sau de integritate in cultura politica a tarii.
Pentru a defini pozitia sa in ansamblul structurilor statale. Legea organica prevede ca Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica . Independenta sa fata de organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale si acesul liber 22122o146w al cetateanului la serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului7 , ca si faptul ca el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributile.
De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii susceptibile de a fi investite cu forta juridical obligatorie
1.Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului
Din punct de vedere organic fiind o institutie de sorginte parlamentara, intre Avocatul Poporului si Parlament exista raporturi privilegiate, in nici un moment nepunandu-se problema subordonarii.
Legarea ,,nasterii'' Avocatului Poporului de Parlamenta a parut drept firesc in conditile in care ea este o institutie a statului destinata sa controleze administratia publica prin mijloace necontencioase: institutia nu putea depinde in formarea sa nici de autoritatea executive si nici de cea judecatoreasca
7..D. Apostol-Tofan,op.cit., p.269
Avand in vedere configuratia initiala a institutiei, precum si efectele juridice ale
activitatii sale, Avocatul Poporului apare totusi ca o forma specializata de control indirect pe
care Parlamentul o exercita asupra activitatii autoritatilor executive si administrative8 .
In urma celor expuse mai sus putem trage concluzia ca raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizeaza prin prin urmatoarele aspecte :
-Parlamentul are dreptul de a numi conducatorul institutiei Avocatul Poporului.
- Senatul si Birolurile Permanente ale Camerei Deputatilor au dreptul de a numi adjunctii Avocatului poporului.
-Parlamentul are dreptul de a vota legea organica a institutiei.
-Birolurile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au dreptul de a aproba Regulamentul de organizare si functionare a institutiei.
-Parlamentul are dreptul de a asculta si a se pronunta asupra rapoartelor Avocatului Poporului.
2.Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului.
Menirea generala pentru care a fost create institutia Avocatul Poporului este aceea de imbunatatirii a activitatii administratiei publice. Principalul sau scop imediat este insa acela de a pune fata in fata administratia publica cu cetatenii care se considera lezati in drepturile lor de autoritati care ar trebui sa ii serveasca si nu sa le produca prejudicii. Iar aceasta activitate de mediere se realizeaza in concret nu prin ,, solutionarea unor raporturi sociala''9, ci prin sesizarea altor organe ce ar putea oferi astfel de solutii. Prin instituirea Avocatului Poporului s-a inceracat o sporire a garantiilor juridice conferite drepturilor si libertatilor cetatenestisi,
_____ _______ ______ _______
8. In acelasi sens vezi si I.Muraru, op.cit.,.371.
9.T.Draganu,oop.cit.,p347
totdeauna, protectie mai active a acestor drepturi din partea statului.
Este normal deci ca raporturile pe care Avocatul Poporului le are cu executivul sa fie mai degraba definite ca raporturi de control si colaborare10, fara ca prin aceasta sa existe posibilitatea unor imixturi reciproce in activitate.Aceasta institutie a fost create tocmai pentru a stopa abuzurile administratiei publice in raport cu cetatenii, ea insa nu se poate substitui autoritatii controlate, ci are doar posibilitatea de a ii solicita acesteia, cu autoritatea specifica unei institutii statale sin u doar de pe pozitia unui simplu cetatean, sa isi manifeste in mod concret, complet si in cadrul termenelor stabilite de lege atributiile care ii revin.
De asemenea Avocatul Poporului nu poate aplica sanctiuni.Practic , sanctiunile sunt aplicate tot de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice. Tocmai de aceea, raporturile Avocatului Poporului cu autoritatile executive si administartive11 sunt de natura complexa, in nici un caz de subordonare.
Avocatul Poporului nu poate amenda functionarii sau autoritatile, nu poate dispune revocarea functionarilor, nu ii poate actiona in judecata.
Deci am putea caracteriza raporturile Avocatului poporului cu executivul si autoritatile administratiei publice
Avocatul Poporului are dreptul de a solicitaacestora masuri ce se cuvin pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.
Avocatul Poporului are dreptul de a reclama autoritatilor ierarhic superioare lipsa de reactie a celor somatic sa ia masuri necesare.
_____ _______ ______ ______________
10. Ibidem
11.Pentru discutiile din doctrina cu privire la faptul de a sti daca autoritatile administrativefac parte sau nu din puterea executive vezi , mai ales, T. Draganu, op.cit.,vol,p.271 si urmsi A. Iorgovan,op.cit., p.51 si urm.
3. Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului.
Curtea Constitutionala
Daca fata de Parlament si autoritatile executive si administrative, cu care raporturile sale sunt unele speciale si complexe aceasta independenta se manifesta atat la nivel organic cat si functional, fata de autoritatea judecatoreasca, ce beneficiaza ea insusi de un statut de toata independenta, pozitia Avocatului Poporului este una de autonomie totala .
Avocatul Poporului nu dispune de mijloacele obisnuite ale unui aparator in instanta, insa dispune de o putere mult mai mare, aceea de a sensibiliza autoritatile ierarhice superioare din sistemul administratiei publice, Parlamentul si opinia publica cu privire la eventualele fenomene ilegale ce s-ar petrece in interiorul uneia din puterile statului.
Ori de cate ori Avocatul poporului este sesizat cu privire la o ilegalitate aflata pe rolul instantelor judecatoresti rolul12 sau se reduce la acela de antena de retransmisie a deciziei organuluijudecatoresc.
Paralelismele care se poate stabili cu institutia contenciosului administrative sau cu unele proceduri de arbitraj nu fac decat sa sublinieze distanta intre doua structuri care au acelasi scop, protectia drepturilor si libertatilor cetatenesti se realizeaza prin mijloace net diferite:
-una prin acte juridice obligatorii si executori,la nevoie cu concursul fortei e constrangere a statului.
-cealalta prin acte juridice cu character de recomandar, dar a caror eficienta rezulta din forta sanctiunilor morale.
_____ _______ ______ __________
12.Singura implicare in sfera autoritatilor judecatoresti ( sferace nu se identifica cu sfera puterii judecatoresti ) intervine in situattiile de birocratie generate de neaplicarea art.21 din Constitutie privind procesul echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
Raporturile Avocatului Poporului cu Curtea Constitutionala sunt cu totul specifice , asa cum rezulta din prezenta implicare a acestuia in controlul de constitutionalitatea.
Atributiile Avocatului Poporului scot in evidenta raporturile pe care aceasta institutie le are cu Curtea Constitutionala si anume:
-avocatul poporului formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale
-poate sesiza curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora
-poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptie de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor.
Mai mult art. 146 lit a) din Constitutie prevede ca Curtea Constitutionala are printre atributii si pe aceea de a se pronunta asupra constitutionalitati legilor, inainte de promulgare acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre presedintii celor doua Camere , a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Avocatului poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei
Avand in vedere cele expuse putem spune ca raportul dintre institutia Avocatul poporului si Curtea Constitutionala este unul de colaborare ca si in cazul celorlalte institutii ale statului si nu un raport de subordonare.
Raportul dintre institutiei Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala priveste doar d aspectul legat de controlul constitutionalitatii legilor13.
_____ _______ ______ _________
13.Am subliniat si cu alte prilejuri ca suprematia Constitutiei este o realitate incontestabila, sin u o simpla afirmatie, si ca ea reprezinta o obligatie opozabila, in egala masura , autoritatilor statului si tuturor celorlalte subiecte de drept. Cat priveste garantiile acestei suprematii, ele sunt tocmai cele doua aspecte mai sus mentionate . A se vedea I. Muraru
|
