Astazi, cand doreste sa obtina o protectie prin brevet intr-unul sau in mai multe state ale Uniunii Europene, solicitantul poate alege intre:
- calea procedurii nationale in fiecare dintre statele membre in care vrea sa obtina o protectie;
- calea europeana directa care, printr-o procedura unica pe langa Oficiul European al Brevetelor (OEB), ii ofera o protectie in fiecare dintre statele semnatare ale Conventiei asupra Brevetului European (CBE) pe care le-a mentionat; 858f57i
calea euro-PCT care permite obtinerea unui brevet european pe calea unui depozit de brevet international (depozit PCT). Cererea este examinata de Oficiul Mondial al Proprietatii Intelectuale (OMPI - faza numita "internationala"), apoi de catre OEB (faza numita "regionala", aflata sub incidenta Conventiei asupra Brevetului European).
La 3 martie 2003, cele 15 state membre ale Uniunii Europene au ajuns, dupa treizeci de ani de discutii, la un acord privind lansarea noului brevet comunitar (Acord politic obtinut cu ocazia consiliului "competitivitate" al ministrilor europeni ai industriei care s-a tinut la Bruxelles la 3 martie 2003).
O prima incercare se soldase, in 1976, cu semnarea Conventiei de la Luxemburg privind brevetul comunitar, modificata prin acordul de la Luxemburg din 15 decembrie 1989. Aceasta Conventie nu a intrat niciodata in vigoare de cauza unei ratificari insuficiente.
Esecul ar fi datorat in special costurilor brevetului comunitar, care ar trebui tradus in toate limbile Comunitatii Europene, si sistemului jurisdictional avut in vedere care ar fi acordat competenta judecatorului national sa anuleze un brevet comunitar, fapt ce a fost considerat un factor de instabilitate.
Propunerea de regulament, obiect al Acordului din 3 martie 2003, este rezultatul discutiilor avute in cadrul oferit de Cartea verde, din 24 iunie 1997, asupra brevetului comunitar si a sistemului de brevete in Europa.
Miza brevetului comunitar este de a unifica dreptul brevetelor pe plan european.
El va permite inventatorilor sa obtina, cu ajutorul unei cereri unice, un singur brevet juridic valabil pe tot teritoriul Uniunii Europene.
Sistemul comunitar va utiliza pe scara larga sistemul european (1.1), dar va prezenta doua particularitati importante: regimul lingvistic (1.2) si sistemul jurisdictional (1.3).
1. Intrepatrunderea sistemelor european si comunitar
2. Regimul lingvistic
Pentru a reduce costurile brevetului, propunerea de regulament limiteaza obligatiile de traducere a brevetului eliberat. Regimul lingvistic al brevetului comunitar ar trebui sa fie reprezentat de un regim de trei limbi iar traducerea brevetului in limbile oficiale ale tuturor statelor din Uniunea Europeana va fi facultativa.
Brevetul va fi eliberat, conform Conventiei de la München, intr-una dintre cele trei limbi de procedura ale OEB (engleza, germana sau franceza) si va fi publicat in aceasta limba insotit de o traducere a revendicarilor in celelalte doua limbi de procedura.
Brevetul comunitar va fi valabil, la eliberare, pe ansamblul teritoriului comunitatii fara nici un fel de alta traducere.
Traducerile in celelalte limbi ale comunitatii vor fi facultative deoarece titularul brevetului va avea posibilitatea de a depune traduceri la OEB, care va informa statele interesate si va difuza textele traduse.
Absenta traducerii va avea totusi unele repercusiuni in caz de contrafacere:
O traducere va trebui furnizata in cazul unei actiuni in justitie indreptata impotriva autorului prezumtiv al unei contrafaceri.
In plus, daca autorul unei contrafaceri nu a putut avea cunostinta de textul brevetului in limba lui, se va presupune ca el este de buna credinta si, chiar daca i se va interzice sa exploateze brevetul, el nu va fi condamnat la plata unor daune.
3. Sistemul jurisdictional
In idea de a garanta caracterul efectiv al protectiei conferite de brevet, parea necesar sa se armonizeze contenciosul.
Pentru a permite o mai buna securitate juridica si o unitate de jurisprudenta in ansamblul Comunitatii, sistemul jurisdictional comunitar trebuia sa se bazeze pe o procedura jurisdictionala comunitara.
In conformitate cu doua propuneri de hotarari ale Consiliului din decembrie 2003, jurisdictia comunitara va fi o jurisdictie centralizata, plasata sub egida Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene: tribunalul comunitar pentru proprietatea intelectuala.
O camera specializata in sanul tribunalului de prima instanta ar fi instituita pentru a judeca recursurile formulate impotriva hotararilor Tribunalului comunitar pentru brevetul comunitar. In mod exceptional, o hotarare a TC va putea face obiectul unei reexaminari de catre CJCE.
Aceasta jurisdictie centralizata va avea o competenta exclusiva pentru anumite categorii de actiuni. Tribunalul comunitar va fi astfel singurul tribunal competent pentru a se ocupa de litigiile relative la utilizarea inventiei inainte de eliberarea brevetului, de cererile de limitare a brevetului sau legate de stingerea brevetului, dar si de litigiile relative la contrafacere si la validitatea brevetului.
Pentru toate celelalte litigii intre persoane private (litigii relative la un contract de cesiune sau de licenta a brevetului comunitar, de exemplu), tribunalele nationale din statele membre vor ramane competente.
In noiembrie 2003, cu ocazia Consiliului "competitivitate", nu s-a ajuns la un acord privind chestiunile inca in suspensie. Presedintia irlandeza isi propune sa supuna rapid dosarul Consiliului astfel incat regulamentul sa poata fi finalizat in integralitatea lui.
Adoptarea regulamentului comunitar si intrarea lui in vigoare va impune luare mai multor masuri prealabile cum ar fi, de exemplu, aderarea Comunitatii ca atare la Conventia de la München asupra brevetului european (CBE), modificarea CBE in scopul de a permite OEB sa-si asigure noua functie de a actiona in contul Comunitatii.
|
