CABINET AVOCAT ,,ENACHE RADU''
Bucuresti, str ..., nr .., Tel/Fax 0214237959
CAIET DE PRACTIC
Partea I
ORGANIZAREA INSTANŢELOR DE JUDECATĂ
Cadrul legal privind organizarea Instantelor de judecata este Legea 304 / 2004 (republicata si actualizata), emisa de Parlamentul României.
Organizarea judiciara are ca obiect principal asigurarea respectarii drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanei. Se urmareste asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instantele judecatoresti în mod impartial si independent de orice influente.
Conform Legii 304 / 2004, puterea judecatoreasca se exercita de catre Instantele de judecata, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei iar Ministerul Public îsi exercita atributiile prin procurori constitu 919i85j iti în Parchete.
Instantele de judecata sunt:
Înalta Curte de Casatie si Justitie este instanta suprema, cu sediul în Bucuresti, are ca principal scop interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte Instante de judecata. Presedintele I.C.C.J. are si calitatea de ordonator de credite iar cheltuielile necesare functionarii acesteia se finanteaza de la bugetul de stat.
Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. În cadrul curtilor de apel se regasesc sectii sau complete specializate pentru anumite cauze (spre ex sectia penala, civila, cauze cu minori, etc).
Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti. În circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet. În cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau complete specializate pentru diferite cauze.
Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate în judete sau în municipiul Bucuresti (dupa sector). În cadrul judecatoriilor pot sa fie alcatuite si sectii sau complete în raport cu numarul sau natura cauzelor.
Judecata se face de catre un complet de judecata. Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti. Un complet de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.
Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face în mod aleatoriu, în sistem computerizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decât în conditiile prevazute de lege.
Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca în complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale.
Apelurile se judeca în complet format din 2 judecatori, iar recursurile, în complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor în care legea prevede altfel. În cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotarârii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în conditiile legii.
Instantele de judecata îsi desfasoara activitatea cu urmatoarele birouri:
Registratura: aici are loc înregistrarea cererilor si actiunilor date spre solutionare, precum si corespondenta.;
Arhiva: aici se tine evidenta cauzelor pâna la ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârilor. Deasemenea, tot aici pot fi gasite dosarele solutionate, puse spre conservare. Este locul principal pentru obtinerea informatiilor referitoare la o cauza.
Biroul grefa: întâlnim aici personalul de specialitate auxiliar instantelor - grefierul sef, grefierii de sedinta, dactilografii.
Executari Civile / Penale: pune în executare solutii ramase definitive (civil), emite mandate executare (penal), debiteaza cheltuieli de judecata.
Partea a II-a
ACCESUL ÎN SALA DE JUDECATĂ
sI DESFĂsURAREA sEDINŢEI DE JUDECATĂ
Observatie: Ca urmare a practicii desfasurate în cadrul Cabinetului de avocatura ,,Enache Radu'', practica ce a implicat numeroase deplasari la instante de rang diferit, am constatat urmatoarele:
Accesul într-o instanta de judecata, de orice fel, se face prin intrare destinata publicului. Cei care doresc sa intre trebuie sa treaca de filtrul de siguranta organizat de jandarmerie. La judecatorii este posibil sa nu existe filtru, ci doar paza. Justitiabilii au, de obicei, o intrare separata.
Ţinuta vestimentara a celor care doresc acces într-o instanta de judecata trebuie sa fie decenta. Avocatii si procurorii trebuie sa aiba roba. Lipsa acesteia poate fi amendata de catre judecator. Telefoanele mobile sunt permise în incinta, dar trebuie închise în timpul sedintei de judecata. Nerespectarea acestui fapt va fi amendata (în general amenda este de 500 RON).
În imediata vecinatate a intrarii în sala de judecata sunt expuse listele cu procese (numar dosar, parti). Afisarea termenelor de judecata se face si în sistem informatic de tip intranet, fiind disponibile terminale de informatii în incinta cladirii instantei. Deasemenea, informatiile cu privire la dosare sunt expuse si pe internet, pe site-ul instantei. Desi este importanta, afisarea pe intranet / internet a termenelor este de cele mai multe ori tardiva, în general ele fiind afisate în aceeasi zi cu termenul sau, de cele mai multe ori, ulterior. Din aceasta cauza este nevoie, pentru siguranta, ca datele referitoare la un proces sa fie verificate din timp direct la sediul instantei, la Registratura.
A. În cazul unui proces penal, acesta se desfasoara atât în faza urmaririi penale cât si în faza de judecata. Actele necesare desfasurarii procesului penal se fac din oficiu, în afara de cazurile în care legea prevede altfel.
În faza de judecata, la intrarea judecatorului în sala, cei prezenti se ridica în picioare. Grefiera striga numarul dosarului si cheama partile, mentionând si calitatea procesuala a acestora. Tot grefiera cheama si eventuali martori, experti, interpreti sau alte persoane ce au legatura cu desfasurarea procesului, identificându-i dupa actul de identitate. În momentul în care grefiera îi cheama, ei trebuie sa raspunda ridicând mâna si anuntându-se prezenti.
Daca inculpatul este ascultat, el va fi legitimat înainte, fiind necesar sa prezinte toate datele din cartea de identitate precum si porecla, daca are una. Inculpatul nu este supus juramântului în momentul în care este ascultat. Martorii, în schimb, dupa ce au fost legitimati, sunt ascultati sub juramânt.
Daca martorul lipseste, desi a fost citat, poate fi amendat cu o suma între 250 si 5000 RON sau poate fi adus silit. Daca neprezentarea este datorata unei imposibilitati de deplasare justificate, atunci acesta va fi audiat la locul unde se afla de catre organele judiciare. În cazul în care se constata ulterior ca conforme cu realitatea, sau daca acesta refuza sa dea informatii esentiale pe care le detine, este acuzat de marturie mincinoasa. În cauzele în care sunt infractiuni de violenta în cadrul aceleiasi familii, instanta poate sa dispuna ca martorul sub 16 ani sa ie audiat în prealabil, fiind înregistrat video. Juramântul este consemnat de grefiera si semnat de martor. În cazul în care exista mai multi martori, dupa identificare, sunt rugati sa paraseasca sala, fiindu-le permis accesul numai câte unuia pe rând pentru audiere. Martorii deja ascultati nu parasesc sala pâna la finalul sedintei
La finalul sedintei, judecatorul va stabli noi termene sau se va retrage pentru a decide.
B. În cazul unui proces civil, înaintea începerii sedintei de judecata, avocatii au posibilitatea de a cere dosarele pentru a le consulta. Ei trebuie sa lase actul de identitate cât timp studiaza dosarul si nu pot poarasi incinta salii de judecata cu dosarul.
În momentul în care judecatorul intra în sala, cei prezenti se ridica în picioare. Judecatorul începe prin a întreba care dintre dosare se doresc a fi amânate si pe ce motive, avocatii comunicându-i numerele acestora. Daca motivele de amânare sunt întemeiate, judecatorul admitea amânarea, stabilind urmatorul termen pentru dosar.
Dupa aceasta faza, judecatorul trece la solutionarea celorlalte dosare. Asculta partile, avocatii. Daca considera ca este necesar în cauza, poate cere aducerea unor noi materiale sau înscrisuri necesare solutionarii cauzei, stabilind apoi noi termene. Deasemenea, el poate admite sau respinge anumite cereri sau proceduri.
La finalul audierilor tuturor dosarelor de pe lista, judecatorul paraseste sala de judecata iar cei prezenti se ridica în picioare.
Partea a III-a
Activitate
Observatie: În timpul stagiului de practica am asistat la multe cauze purtate prin instante de rang diferit. Printre procesele interesante la care am asistat si pentru care am depus activitate a fost dosarul nr. 6678 / 303 / 2007, Judecatoria Sector 6 Bucuresti, Sectia Penala. În cadrul acestui proces destul de mediatizat, am asistat la desfasurarea tuturor termenelor si am dactilografiat si depus, cu îndrumarea avocatului Enache Radu, cerere de schimbare a încadrarii juridice, Apel, Recurs si Contestatie în anulare.
Dosarul are ca inculpat pe IC, poreclit ,,Tweety'' si ca parte civila pe RC.
În fapt, s-a retinut din plângerea penala formulata si din declaratiile ulterioare date de partea vatamata RC, cameraman de profesie, ca în data de 07.04.2007, în jurul orelor 17:15, se afla împreuna cu B.A. pe b-dul. Ghencea, în apropierea portii 2A a Stadionului Ghencea, filmând cu o camera profesionala Sony un grup de suporteri care încercau sa patrunda în complexul sportiv prin escaladarea unui gard de beton. În acest moment, RC sustine ca un tânar de aproximativ 1.70m înaltime, îmbracat într-un hanorac de culoare închisa, l-a lovit peste piciorul drept cu un lant metalic, fara vreun motiv. Dupa identificarea inculpatului, s-a trecut la procedura recunoasterii din grup, moment în care partea vatamata l-a recunoscut fara ezitare pe inculpat.
Inculpatul IC s-a prezentat singur la politie si a fost retinut în faza de urmarire penala pentru 24 ore, masura arestarii preventive fiind apoi schimbata cu masura de interzicere a parasirii localitatii
Fapta a fost retinuta pe baza urmatoarelor mijloace de proba: declaratii parte vatamata, raport de expertiza medico-legala, acte medicale, proces-verbal de prezentare pentru recunoastere de grup, declaratii martori B.A., T.D, T.A., proces verbal de prezentare pentru recunoastere de catre martori a inculpatului din grup, planse foto, proces-verbal de vizionare a înregistrarii, proces verbal de reconstituire, suport video pentru reconstituire.
RC a primit 7 zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului a fost initial încadrata de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Sector 6 la art. 180 alin (2) C.P. (lovire si alte violente ce au pricinuit o vatamare pentru vindecarea careia sunt necesare maxim 20 zile de îngrijiri) si art. 321 alin (2) C.P. (ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, varianta agravata). Inculpatul, prin avocat ales Enache Radu, a înaintat plângere împotriva încadrarii juridice, acesta considerând ca fapta de la art 321 a fost eronat încadrata la alin (2). Ministerul public, prin procuror general, comunica pe adresa cabinetului de avocatura respingerea cererii ca neîntemeiata, motivând ca inculpatul a avut o conduita violenta care a stârnit indignarea multor persoane. Încadrarea a fost ulterior schimbata chiar de catre Instanta de judecata, din art. 321 alin (2) la art 321 alin (1). Instanta a motivat ca fapta inculpatului nu a fost sub nici o forma de natura a provoca o tulburare de amploare atât de mare pentru a fi încadrata la agravanta infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri.
Pe tot parcursul procesului, inculpatul a avut o pozitie constanta de negare a faptei de lovire. A sustinut ca lantul ce se vedea pe înregistrarea video era de fapt o lesa metalica pentru câine. Deasemenea, a negat momentul lovirii, sustinând ca distanta a fost prea mare între el si partea vatamata, lesa neatingându-si tinta. Declaratiile martorilor din timpul procesului, contradictorii cu cele date initial în faza de urmarire penala, efectuarea eronata de catre organele de cercetare penala a procedeului de reconstituire a faptei pentru a se determina daca lovitura era sau nu posibila, lucru ce ar fi trebuit sa atraga nulitate relativa, adunate cu faptul ca pe caseta filmata nu se vedea deloc momentul lovirii, nu au fost luate în seama de instanta, care a dovedit o permisivitate iesita din comun pentru toate viciile de procedura din cadrul urmaririi penale.
Observatie: Faptul ca în timpul judecatii toti martorii sustin ca nu au vazut momentul lovirii precum si lipsa acestuia de peînregistrarea video, pozitia constanta a inculpatului de a nega lovirea, precum si recunoasterea de catre un expert chemat de instanta ca de la distanta de 2 metri stabilita din analizarea casetei, lovirea nu ar fi fost posibila, ar fi trebuit sa dea mai mult de gândit instantei.
Prin sentinta penala nr. 169 / 18.03.2008 din dosarul penal nr. 6678 / 303 / 2007, Judecatoria sector 6 a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 luni închisoare cu suspendare a executarii, sub supraveghere, plata de cheltuieli judiciare în valoare de 500 ron si daune pentru cameramanul RC în valoare de 3000 RON. Aceasta a fost atacata cu Apel, redactat si depus de mine la Judecatoria Sector 6 Bucuresti. Acesta a fost respins ca nefondat prin decizia penala 321 / 22.05.2008.
Observatie: La cererea Parchetului, în Apel, Tribunalul Bucuresti a schimbat din nou încadrarea juridica la art. 321 alin (2), motivând ca fapta inculpatului a fost totusi de o gravitate extraordinara. Lipsa de uniformitate a practicii judiciare a fost coroborata în acest caz cu incapacitatea unei instante superioare de a încadra corect o fapta evidenta. Un alt lucru ce trebuie mentionat este ca respingerea apelului s-a facut fara o motivare concreta. Din nou, nu s-a tinut cont de declaratiile martorilor si de lipsa oricarei probe concrete a lovirii. Instanta a sustinut doar ca este imposibil ca fapta sa nu fi avut loc, aceasta fiind practic singura motivare a deciziei. Din lucrurile învatate în cadrul Facultatii de Drept întelesesem ca justitia opereaza pe baza de probe, nu de pareri personale, chiar si atunci când o fapta pare evidenta trebuind a se respecta aceleasi principii.
Recursul a fost dactilografiat si depus de catre mine la Registratura Tribunalului Bucuresti. Recursul s-a judecat în data de 20.08.2008 si s-a desfasurat fara citarea partii vatamate (art. 386 lit. ,,a''). Curtea de Apel a decis ca fondul cauzei nu va fi rejudecat. În aceste conditii, am dactilografiat si depus la Registratura Curtii de Apel Bucuresti o Contestatie în anulare.
|
