CAPACITATEA CIVILA
Pentru a fi subiect de drept civil, titularul trebuie sa aiba capacitate civila.Aceasta este de doua tipuri, de folosinta si de exercitiu.
1. Capacitatea civila de folosinta, este aptitudinea generala si abstracta a persoanei, de a avea drepturi si obligatii civile. Aceasta se dobandeste la nasterea persoanei fizice si inceteaza odata cu decesul acesteia. Exceptie, in ceea ce priveste dobandirea drepturilor sale, capacitatea civila de folosinta se dob 222g62c andeste de la momentul conceptiei, cu conditia de a se naste viu (nu viabil).
In ce priveste capacitatea persoanelor juridice, aceasta ia nastere la momentul infiintarii, (semnarii actelor constitutive de catre asociati) si se stinge la desfiintarea sa. Exceptie, in ce le priveste, perssoanele juridice nu au o capacitate de folosinta generala (orice drept si orice obligatie) ci una subordonata scopului sau prestabilit prin actele de infiintare. ( este vorba de principiul specialitatii capacitatii de folosinta a pers. juridice).
2.Capaciatatea civila de exercitiu, este aptitudinea persoanelor fizice de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii civile prin incheierea de acte juridice proprii.
Daca toate persoanele au dobandita la nastere capacitatea de folosinta, pentru a avea si capacitate de exercitiu trebuie indeplinite si alte cerinte, precum: vointa constienta, si discernamant(cunoasterea consecintelor faptelor sale).
Capacitatea de exercitiu, in principiu se dobandeste la implinirea varstei de 18 ani. (majoratul conform legislatiei romane)
Prin exeptie, - minorii casatoriti, dobandesc capacitate de exercitiu la momentul incheierii casatoriei (fetele se pot casatori la varsta 16 ani, iar cu dispensa chiar de la 15 ani).
Pana la implinirea varstei de 14 ani minorii sunt complet lipsiti de capacitate de exercitiu, fiind prezumati de lege a nu avea discernamant. Actele juridice ce ii privesc sunt incheiate in numele minorului incapabil de parinti sau ocrotitorii legali.
La implinirea varstei de 14 ani, minorii dobandesc o capacitate de exercitiu restransa , ce le permite sa incheie acte singuri dar cu incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorilor.
Persoanele juridice dobandesc capacitatea de exercitiu la momentul inregistrarii la organele competente, moment la care dobandesc si personalitate juridica, actele sale fiind incheiate de persoanele fizice incredintate cu conducerea lor potrivit actelor constitutive.
II. CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL - reprezinta totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile lui.
Dreptul subiectiv civil
A. - definitie - insemnaa posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ -persoana fizica sau juridica - in virtutea careia aceasta poate, in limitele dreptului si ale moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie
B. - clasificare - dupa mai multe criterii:
1. dupa opozabillitate: drepturi sub. civile
a. absolute, in virtutea carora titularul sau poate avea o anumita conduita, f ara a face apel la altcineva pentru a si-l realiza
b. relative, in virtutea carora titularul poste pretinde subiectului pasiv o conduita determinata , fara care dreptul nu se poate realiza.
2. dupa continut: clasificam drepturile
a. patrimoniale - al caror continut poate fi exprimat baneste, pecuniar. Sunt patrimoniale
dreptul real - jus in re - ce ofera titularului posibilitatea de a exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva;
dreptul de creanta - jus in personam - in temeiul caruia creditorul poate pretinde debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
b. nepatrimoniale - al caror continut nu poate fi exprimat in bani. Sunt astfel de drepturi, cele ce privesc existenta si integritatea persoanelor, identificarea lor, precum si cele ce decurg din creatia intelectuala (i.e. izvorasc din opera literara, artistica sau stiintifica);
3. dupa certitudine: clasificam drepturi
pure si simple, ce confera siguranta maxima, nici existenta si nici executarea lor nu depind de vreo imprejurare viitoare;
afectate de modalitati, ce depind de o imprejurare viitoare certa (termenul) sau incerta (conditia, sarcina)
Obligatia civila
A. - definitie - este indatorirea subiectului pasiv al raprtului juridic civil de a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, si care la nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.
B. - clasificare - dupa mai multe criterii:
1. dupa obiectul lor subclasificam in doua categorii
a. obligatii de a da (a transmite un drept), a face (a executa o prestatie) a nu face (a se abtine de la a aduce atingere unui drept - sit. drepturilor absolute- sau a se abtine de la a face ceva ce ar fi putut face daca nu se obliga la abtinere - insit. drepturilor relative)
b. obligatii de rezultat - indatorirea debitorului de a obtine un rezultat anume determinat - si obligatii de diligenta - indatorirea debitorului de a depune toata staruinta spre a obtine un anumit rezultat, fara insa a se obliga la insusi rezultatul acela.
2. dupa opozabilitate distingem: obligatii
a. obisnuite, ce incumba numai debitorului care s-a obligat.
b. opozabile si tertilor, acelea care sunt strans legate de un bun astfel incat creditorul nu-si poate realiza dreptul fara concursul actualului titular al drepturlui real asupra acelui bun, titular care este tinut de indeplinirea unei obligatii nascuta anterior fara participarea sa.(scriptae in rem)
c. reale, care trebuie indeplinite de proprietarii unor anumite bunuri indiferent cine ar fi acestia (propter rem)
3. dupa sanctiune distingem: obligatii
a. perfecte , asigurate printr-o actiune in justitie
b. imperfecte, a caror executare nu se poate obtine pe cale silita, dar odata executata nu se mai restituie.
III. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC
reprezinta actiunea la care este indreptatit subiectul activ si cea de care este tinut subiectul pasiv, in alte cuvinte, conduita partilor.
In raporturile patrimoniale, conduita partilor se refera adesea la lucruri, denumite juridic bunuri, care devin astfel obiecte derivate ale raportului j.c.
BUNURILE
A. definitie - Bunurile reprezinta o valoare economica ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale sau spirituale a omului si este susceptibila de apropriere (insusire, atribuire) sub forma dreptului patrimonial.
B. clasificare , dupa 10 criterii:
1. dupa natura si calificarea legii
mobile - ce se pot transporta de la un loc la altul fie prin mijloace proprii sau purtate,
imobile - nemiscatoarele, terenurile, constructiile, recoltele prinse de radacini, animalele afectate muncii, mobilele fixate perpetuu, etc.
2. dupa regimul juridic,
aflate in circuitul civil, adica pot face obiectul actelor juridice de dobandire sau instrainare
scoase din circuitul civil, nu pot fi tranzactionate fiind deci inalienabile.
3. dupa modul de determinare
res certa, b. individual determinate, ce se individualizeaza prin insusiri proprii, specifice,
res genera, b. ce se determina prin insusirile speciei sau categoriei din care fac parte. Individualizarea are loc de obicei prin cantarire, masurare, numarare, etc.
4. inlocuirea unora cu altele
fungibile, b. care in executarea unei obligatii pot fi inlocuite cu altele fara a afecta valabilitatea platii (res genera)
nefungibile, nu pot fi inlocuite (res certa)
5. dupa cum se consuma sau nu la prima intrebuintare
consumptibile, la prima intrebuintare sau instrainare isi consuma substanta, - banii, carburant etc
neconsumptibile - permit folosirea repetata, masini, terenuri, constructiile.
6. dupa cum produc sau nu fructe
frugifere ce pot produce periodic, fara consumarea substantei sale alte bunuri ori produse, numite fructe. Fructele sunt in drept, naturale - produse fara ajutorul omului, industriale - dobandite prin cultura, si civile - chiriile, dobanzile, arendele, rentele.
nefrugifere, nu pot genera alte bunuri fara a-si consuma substanta (productele) piatra, lemnul, nisipul din albie.
7. dupa cum pot fi impartite
divizibile, care poate fi impartit fara sa.- si schimbe prin aceasta destinatia sa economica (stofa)
indivizibile, nu poate fi impartit (auto)
8. dupa corelatia dintre ele
principale ce pot fi folosite independent, fara a servi la intrebuintarea altui bun
accesorii, care sunt destinate a servi la intrebuintarea unui bun principal. (accesoriul se preda cu principalul)
9. dupa modul de percepere
b. corporale, care au o existenta materiala, fiind usor de perceput cu simturile omului
b incorporale, au o existenta ideala, abstracta, percepute cu ochii mintii- drepturile patrimoniale.
10. dupa cum pot fi, sau nu, supuse urmaririi silite
sesizabile - pot forma obiectul executarii sillite a debitorului
insesizabile nu pot forma obiectul executarii sillite a debitorului (dreptul la viata)
|
