CERCETAREA URMELOR BIOLOGICE DE PE CORPURILE DELICTE

CERCETAREA URMELOR BIOLOGICE DE PE CORPURILE DELICTE

n infractiunile mpotriva vietii, printre probele materiale care pot dovedi vinovatia inculpatilor se gasesc des probe de natura biologica

n recoltarea, conservarea, transportul, analiza si prelucrarea datelor trebuie vut n vedere ca probele biologice au caracter­istici particulare, de care este obligatoriu a se tine cont pentru a evita distrugerea unor dovezi pretioase.

Probele biologice prezinta caracteristici specifice, si anume:

Se deterioreaza rapid n timp si sub influenta factorilor de cele mai diverse naturi.

De multe ori, pe corpurile delicte se nt lnesc probe biologice de natura diferita, cu caractere antigenice proprii, uneori provenind de la mai multe persoane, ceea ce creeaza mari dificultati n interpretarea datelor analitice.

Produsele biologice mai des nt lnite n cazurile de omor, vatamare corporala, viol, accidente de circulatie, accidente de munca etc, sunt: s ngele, sperma, saliva si firele de par.

Daca pe probele de s nge proaspat, recoltate de la oameni vii, se poate determina un numar foarte mare de grupe, n cazul petelor de s nge, posibilitatea de evidentiere a elementelor grupei specifice sunt mult mai reduse.

1. Petele de s nge de pe corpurile delicte reprezinta pentru expert o terra incognita", n care toti factorii sunt necunoscuti si nesiguri si fiecare rezultat obtinut trebuie interpretat sub toate unghiurile, astfel nc t sa se excluda posibilitatea unei erori.

Dificultatile se datoresc mai multor cauze:

n primul r nd, prin uscare se produc modificari, care fac greu aplicabile sau practic inaplicabile 19319g618t o serie de tehnici utilizate curent pe probe de s nge proaspat.

n al doilea r nd, substratul patat reprezinta un complex de elemente, care pot duce la nereusita determinarilor. Astfel, con-servabilitatea petelor poate fi influentata de natura suportului, de ex.: fibre textile, vegetale, animale sau sintetice ( mbibate cu apret, coloranti, sapun, detergenti etc), h rtie (contin nd diferite tipuri de clei, coloranti, cerneala tipografica etc), zid (contin nd ciment, nisip, var, ipsos etc), pam nt (cu compozitii chimice si microbiologice specifice etc.

n al treilea r nd, vechimea petelor este un element care limiteaza posibilitatile de determinare a elementelor grupei speci­fice.

n al patrulea r nd, dar de mare importanta n interpretarea rezultatelor, este faptul ca unele obiecte pot fi patate sau chiar mbibate, cu alte produse biologice, ca de exemplu transpiratia, purtatoare de caractere antigene mai puternice dec t antigenele sanguine si interfer nd cu acestea din urma

Nu sunt rare cazurile c nd obiecte de mbracaminte au fost purtate succesiv de mai multe persoane, complic nd si mai mult tabloul antigenic

n cazul petelor de pe corpurile delicte se cerceteaza n mod curent daca sunt de s nge, daca s ngele este uman si grupele din sistem ABO.

Reactiile pentru determinarea prezentei s ngelui si pentru evidentierea apartenentei la specie sunt mai putin limitate de vechimea petelor, n cazul materialelor bine conservate, obtinerea unor rezultate pozitive fiind conditionata de existenta unei can­titati de mateial patat p na la o anumita limita minima

n cazurile n care suportul patat este grav alterat prin putrefactie sau contact cu o substanta distructiva, elementele proprii s ngelui si proteinele caracteristice speciei pot fi si ele degradate p na la disparitia totala

Cele mai sensibile la conditiile de conservare si la procesul de nvechire sunt substantele grupelor sanguine.

n sistemul ABO, fiecare individ este caracterizat printr-o grupa determinata genetic si care nu poate fi modificata prin acti­unea factorilor interni sau externi.

Prezenta concomitenta n s ngele indivizilor a unor antigene si a unor anticorpi naturali regulari este o situatie care favorizeaza cercetarea grupelor ABO n petele de pe corpurile delicte, deoarece face posibila o determinare dubla, practic o proba si o contra proba, care atunci c nd ajung la acelasi rezultat, acesta poate li considerat ca av nd valoare de certitudine.

Pentru a obtine rezultate c t mai complete, n perioada cuprinsa ntre ridicarea obiectelor de la locul faptei si efectuarea analizelor, trebuie luate urmatoarele masuri de precautie:

Obiectele cu pete de s nge, nca ude, trebuie nt i uscate si apoi ambalate separat si etichetate.

Ambalarea n stare uda n special n material plastic, face ca petele de s nge sa se degradeze extrem de rapid. Determinarea grupei nu mai este posibila, iar daca timpul de depozitare este mai mare, procesele de autoliza si putrefactie, pre­cum si proliferarea saprofitilor de origine bacteriana si fungica, pot duce la o degradare at t de avansata nc t sa faca imposibila chiar determinarea viz nd existenta s ngelui si apartenenta sa specifica

Petele de s nge de pe suporturi nedepiasabile nu vor fi recoltate prin stergerea cu vata sau tifon umed, mediul apos fiind impropriu conservarii substantelor grup specifice, ci vor fi ridicate cu fragmente d esuport, iar n cazul n care acest lucru este

imposibil, se vor racla cu un obiect taios si crustele se vor ambala n plicuri etichetate.

Chiar n cazurile n care toate operatiunile legate de recoltare si transport decurg n conditii optime, deseori survin greutati deoarece materialul patat este ntr-o stare de degradare mai mult sau mai putin avansata: obiecte murdare, vechi, expuse unor factori fizici, chimici sau biologici cu actiune distructiva asupra urmelor.

Daca n pete proaspete se pot evidentia at t antigene c t si aglutininele, coroborarea rezultatelor duc nd la precizarea gru­pei sanguine, n cele de s nge degradat, depistarea elementelor grup specifice nu mai este posibila

ntre cele doua situatii extreme se ncadreaza cazuri intermediare, n care degradarea elementelor grup specifice este partiala v,._:.

Referitor la grupele ABO mai sunt necesare unele precizari:

Este foarte important ca probele de s nge rezultate de la victima si banuit sa fie analizate la acelasi laborator unde sunt cercetate si corpurile delicte, deoarece compararea unor rezultate obtinute prin metode diferite, cu grade diferite de sensibilitate, poate conduce la concluzii gresite. De asemenea, n cazurile n care exista particularitati, ca de exemplu antigene foarte slabe sau aglutinine iregulare, rezultatele obtinute pe corpurile delicte nu vor putea fi comparate corect cu cele obtinute din probele de la victima si banuit, dec t daca prelucrarea tuturor probelor se face utiliz nd o metodologie unica si aceleasi saruri-reactivi.

n situatiile n cars locul faptei este departe de un laborator de specialitate, pentru a pre nt mpina degradarea n timpul trans­portului a probelor pentru comparatie, este indicat ca n afara s ngelui recoltat n flacon de sticla, sa se faca si pete pe frag­mente de tifon curat, precum si pete groase pe lame de sticla, pete care dupa uscare vor fi ambalate si etichetate, deoarece probele n stare uscata se conserva un timp mult mai ndelungat.

n cazurile n care infractiunea comisa este de natura sexuala, o importanta deosebita o are depistarea petelor de sperma si determinarea din acestea a elementelor de grup sanguin proprii autorului.

Prezenta spermei poate fi evidentiata n pete practic de orice vechime, dacaî obiectele patate au fost uscate si pastrate n conditii adecvate.

Daca obiectele purtatoare de urme sunt extrem de murdare, ram n ude un timp ndelungat, sunt expuse la temperaturi foarte ridicate, vin n contact cu substante chimice distructive etc, se poate ca depistarea urmelor de sperma sa devina imposibila

n multe cazuri, n ordonantele ce nsotesc corpurile delicte provenind de la violuri se pune ntrebarea daca sperma provine sau nu de la un individ anumit. Referitor la aceasta trebuie aduse unele precizari:

Morfologia spermatozoizilor difera de la specie la specie, iar n cadrul fiecarei specii se mentine ntre anumiti parametri carac­teristici speciei respective.

Trebuie facuta de la nceput diferentierea dintre petele seminale ca atare si pete constituite din amestec de sperma cu secretie vaginala, cu saliva etc.

n primul caz, mai putin frecvent nt lnim n practica de exemplu n atentatele la pudoare, antigenele depistate n pete pot fi atribuite exclusiv agresorului.

n cel de al doilea caz, pentru deducerea antigenelor ce pot proveni de la agresor, este obligatoiru a fi cunoscut antigenele ce provin de la victima

Pentru interpretarea rezultatelor obtinute la cercetarea antigenelor din petele ce contin sperma este obligatorie determinarea grupei sanguine si a statusului secretor al victimei. Apoi se deduc antigenele ce pot proveni de la agresor, si se verifica daca acestea exista la eventualul banuit.

Deci, se vor trimite la laborator, odata cu corpurile delicte si o proba de s nge recoltata intravenos de la victima (cea 5 ml) pentru determinarea grupei, precum si o proba de saliva (cea 2-5 ml), pentru determinarea statusuliu secretor.

Saliva trebuie fiarta, imediat dupa recoltare, 10' n baie de apa

Daca agresorul este cunoscut, se vor recolta si de la acesta probe de s nge si saliva, pentru determinarea grupei si a sta­tusului secretor.

Pentru ca determinarea grupei sanguine n sperma, exclusiv prelucrarea probelor de s nge si saliva de la victima si banuiti necesita timp si un volum mare de munca, aceasta determinare trebuie ceruta doar n cazurile n care realmente poate fi de aju­tor anchetei.

Petele de saliva pot exista pe corpuri delicte ca batiste, obiecte de lenjerie, dar mai ales pe resturi de tigari.

si n aceste cazuri este important ca probele sa fie uscate dupa ridicarea de la fata locului, ambalate si etichetate corect si aduse c t mai rapid la laborator, pentru a pre nt mpina degradarea antigenelor grup specifice.

Daca pe resturile de tigari se procedeaza la cautarea antigenelor, fiind de la sine nteles ca urmele de la capatul nears nu pot fi dec t de saliva n pete ce se gasesc de exemplu pe obiecte de lenjerie este posibil de a se evidentia antigene dar nu se poate afirma cu siguranta ca petele sunt de saliva sau provin din alte secretii: nazala, vaginala etc.

Cercetarea antigenelor salivare, care se face n special pe resturile de tigari, poate aduce date asupra persoanei sau per­soanelor care au fumat n c mpul infractiunii, prin precizarea grupei lor sanguine.

n cazul n care analiza nu evidentiaza antigene, este posibil ca tigara sa fi fost fumata de o persoana nesecretoare din orice grupa, sau, eventualele antigene existente n urmele de saliva sa se fi distrus datorita vechimii sau conditiilor improprii, de conservare.

N.

4. Expertiza firelor de par este de asemenea o problema spinoasa. Prima ntrebarea care se pune si anume: daca firul de par este uman sau animal, pare a fi c t se poate de simpla: firele umane sune caracterizate prin lipsa medularei, sau prin exis­tenta unei medulare care cuprinde mai putin de o treime din grosimea firului de par, pe c nd cele animale au meduilara groasa, depasind 1/3 din grosimea firului.

Daca n proba corp delict exista numai un fragment de fir si anume din zona atipica, diagnosticul de specie este greu de facut. n cazurile n care caracterul esential de diferentiere a firelor umane de cele animale, si anume cel privind medulara nu prezinta un criteriu sigur, se cauta elemente relevante n r ndul altor caractere: grosime, culoare, distributia pigmentilor n corti-cala, structura cuticulei.

Trebuie subliniat de la nceput ca nu este posibil sa se ajunga la o concluzie de certitudine privind provenienta unor fire de par de la o persoana anumita

Aceasta imposibilitate decurge din specificul caracterelor firelor de par.

Astfel, chiar persoane care macroscopic prezinta par cu aspect omogen, uniform pigmentat, la examinare microscopica caracterele apar cu variatii ntre limite destul de largi, n privinta grosimii, a culorii, a structurii medulare etc.

Cercet nd un mare numar de persoane, ce par net diferite n privinta aspectului parului, se constata ca examenul micro­scopic evidentiaza un numar nsemnat de caractere comune persoanelor respective.

De cele mai multe ori, examenul comparativ n cazul probelor corp delict constituite din unul sau putine fire de par nu poate fi concludent, deoarece caracterele firului n litigiu pot fi regasite, desi n proportii diferite, la mai multe persoane implicate n cauza

Probele corp delict constituite din multe fire de par pot ntinde si ele o capcana examinatorului, daca recoltarea de la fata locului nu se face cu suficienta precautie si discernam nt. n caz contrar, o proba poate include, n amestec, fire de par provenite de la mai multe persoane, chiar si de la cei care participa la cercetarile la fata locului.

n concluzie, daca proba corp delict este considerata reprezentativa si prezinta caractere rar nt lnite n populatie, concluzia examenului comparativ fata de o persoana av nd de asemenea p r cu caractere particulare, va putea ajunge p na la aprecierea de extrem de asemanator sau, dupa caz, extrem de deosebit.

Daca proba corp delict este redusa si constituita din fire cu caractere foarte frecvent nt lnite n populatie, examenul com­parativ fata de persoane lipsite de caractere particulare va fi neconcludent, neexist nd elemente suficiente pentru a sustine o concluzie de asemanare sau de deosebire.

Toate cele afirmate mai sus vizeaza at t parul capilar c t si parul provenit din diverse parti ale corpului.

Atragem atentia ca n toate cazurile, firele de par pentru comparatie trebuie recoltate prin smulgere, nu prin taiere.

O alta problema care se poate pune n cazul firelor de par este grupa sanguina apersoanei de la care provin, parul fiind purtator de antigene tisulare.

Firele din toate grupele contin antigenul H. Cele din grupa 0 contin doar H. Cele din grupa A contin antigenele A si cele din grupa B - B si H, cele din grupa AB - A, B si H.

Pentru ca, daca n cazul petelor de s nge, determinarea antigenelor si aglutininelor reprezinta o proba si o contraproba care n caz de neconcordanta este un indiciu sigur ca rezultatul a fost viciat din diverse cauze, daca n cazul antigenelor din secretii titrul mare al acestora face ca determinarea lor sa prezinte un mare grad de siguranta n cazul firelor depar, care poseda doar antigene, si acestea n cantitati foarte mici, iar analiza se face pe fire unice, deci fara posibilitatea unor repetari, aparitia unui rezultat fals, din motive tin nd de particularitatile firului cercetat, nu poate fi detectat, neexist nd practic posibilitati de verificare.

De aceea, fara a abandona ncercarile de mbunatatire a metodologiei pentru sporirea gradului de siguranta al determinarilor, n momentul de fata, cercetarea pe fire de par corp delict a antigenelor grup specifice comporta dezavantaje si riscuri.

Din aceste putine considerente facute pe marginea posibilitatilor si limitelor n cercetarea celor mai frecvent nt lnite produse biologice pe corpurile delicte, reiese ca precautiile n recoltarea lor de la locul faptei, modul de ambalare, operativitatea cu care sunt aduse la laborator, concomitent cu probele de comparatie de la victima si banuiti sunt conditii esentiale pentru obtinerea, n c t mai multe cazuri, a unor rezultate sigure si n timp scurt, rezultate care constituie probe obiective, ce pot fi utilizate, fara rez­erve, n stabilirea adevarului.