CONCURENTA ÎN AFACERI SI PROTECTIA CONSUMATORULUI DIN PERSPECTIVA RELATIILOR DE AFACERI
VIII.1. CONCURENTA ÎN AFACERI
MOTTO: "Concurenta este aceea care impune un pret just marfurilor si care
stabileste raporturi corecte între ele"
Montesquieu
* definitie (O Capatâna, "Dreptul concurentei comerciale; Concurente onesta, Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 1992, p16): un complex de reglementari specifice destinate sa asigure, în
raporturile de piata interne si internationale, existenta si exercitiul normal al competitiei dintre
agentii economici, în lupta pentru câstigarea , extinderea, pastrarea clientelei";
* definitia include toate categoriile de preocupari ale dreptului concurentei comerciale,
ca disciplina distincta, pluridisciplinara - care vizeaza elemente de drept substantial (fond) si
elemente de procedura (drept procesual), si anume: libera concurenta, economia de piata,
modalitati de realizare a concurentei;
* sediul materiei si acquis-ul comunitar în domeniul concurentei aferent capitolului
6 - Concurenta (Roxana-Daniela Paun, Uniunea economica si monetara. Istoric. Perspective.
Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005, sectiunea "Evolutii în procesul negocierilor pe
capitole" pag 245-290).
România a facut progrese în transpunerea acquis-ului comunitar în acest domeniu.
Legislatia româna anti-trust este, în mare, conforma cu cea comunitara, cadrul legislativ în
materie fiind dezvoltat prin adoptarea unei legislatii secundare.
Autoritatile de implementare (integrator este Consiliul Concurentei) a acestei legislatii au
actionat în sensul întaririi si respectarii regulilor anti-trust, actionând prompt în momentul
sesizarii celor mai mici distorsiuni ale concurentei.
România a adoptat normele ce privesc regimul preturilor si tarifelor reglementate care se
stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei si cele care modifica si completeaza unele prevederi ale
legii monopolului de stat.
Dupa adoptarea în ianuarie 2000 a noii legi a ajutorului de stat (Legea nr.143/1999
privind ajutorul de stat), precum si a legislatiei secundare, România trebuie sa asigure aplicarea
acesteia, precum si elaborarea unui studiu global privind diferentierea ajutorului necesar în
diferite regiuni asistate. Comisia acorda sprijin România în redactarea unei harti a regiunilor
defavorizate. Acest capitol a fost închis provizoriu, întreaga activitate fiind atent monitorizata de
catre Comisia Europeana.
Astfel, printre actele normative adoptate în perioada 2003-2005 pentru a asigura
compatibilizarea legislatiei nationale cu normele si directivele europene în materie se afla:
.. Legea nr.603/ 22 decembrie 2003, pentru modificarea si completarea Legii nr.143/1999
privind ajutorul de stat (M.Of.
nr.930 din 23 decembrie 2003);
47
.. Legea nr.184/17 mai 2004, privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.121/2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr.21/1996 (M.Of. nr.461 din 24
mai 2004);
.. Legea nr.538/25 noiembrie 2004, privind modificarea si completarea Legii concurentei
nr.21/1996 (M.Of. nr.1130 din 30 noiembrie 2004);
În privinta capitolului nr. 6 - Concurenta, aplicarea acquis-ului comunitar s-a realizat
înca din momentul încheierii negocierilor.
Comisia Europeana este exigenta în privinta aplicarii angajamentelor asumate, respectiv
încetarea favorizarii anumitor întreprinderi sau productia anumitor bunuri având în vedere ca
aceste actiuni pot afecta comertul dintre statele membre.
Ajutorul de stat reprezinta o problema deosebit de sensibila în relatia României cu
Uniunea Europeana, având în vedere precedentul care a functionat din 1990 pâna în prezent.
Astfel, în ultimii 14 ani au fost acordate ajutoare de stat în valoarea totala de 17 miliarde euro
care nu au produs efectele economice scontate.
În procesul de negociere au fost prezentate Comisiei Europene 31 proiecte de decizii în
privinta ajutoarelor de stat si cinci evaluari tehnice. Dintre acestea, au fost definitivate 21 decizii
în cadrul negocierilor, restul de masuri fiind asumate suplimentar.
Activarea clauzei de salvgardare în domeniul concurentei se poate realiza daca
Comisia Europeana va constata o lipsa de eficienta în controlul exercitat de Consiliul
Concurentei asupra oricarui potential ajutor de stat sau al nerespectarii angajamentelor
asumate, de a nu se acorda ajutoare de stat combinatelor siderurgice vizate în cadrul
Strategiei Nationale de Restructurare a sectorului pe perioada 2005-2008.
În acest proces, un rol important îl ocupa si ministerele economice, autoritatile centrale si
locale care autorizeaza ajutoarele de stat.
Astfel, Consiliul Concurentei a autorizat în anul 2004 ajutoare de stat în valoare de 2,6
miliarde euro, cifra care indica stadiul actual al economiei, care înca nu poate functiona la
capacitatea ceruta de o economie de piata, fara ajutorul, interventia statului.
Acest fapt este confirma din nou de cifre, care indica faptul ca, în România, ponderea
ajutorului de stat este de peste 4% din P.I.B., în vreme ce în Uniunea Europeana, acesta nu
depaseste 0,5-1% din P.I.B. si vizeaza preponderent domenii precum cercetarea, dezvoltarea
regionala sau mediul. În România, ajutorul de stat este îndreptat catre restructurare, eficientizare a
întreprinderilor, mai precis subventionarea lor pentru a putea sa-si vânda produsele. Acest lucru
nu mai este însa permis de catre Uniunea Europeana, motiv pentru care multe firme beneficiare
ale ajutoarelor de stat vor fi nevoite sa returneze banii, inclusiv dobânzile aferente.
Perioade de tranzitie obtinute în negocieri
În negocierile cu Uniunea Europeana s-au obtinut trei perioade de tranzitie: doua pentru
zonele libere si defavorizate si una pentru restructurarea sistemului siderurgic.
1) pentru zonele libere s-a obtinut o perioada de tranzitie de cinci ani, pâna la 31
decembrie 2011, privind exceptarea de la plata redeventei datorate administratiei zonelor libere, a
agentilor economici care opereaza în zone libere si care au încheiat contracte comerciale cu
administratia înainte de 1 iulie 2002. Aceste ajutoare vor trebui acordate în limita ajutorului de
stat pentru investitiile regionale;
2) pentru zonele defavorizate s-a obtinut posibilitatea de a mentine exceptarea de la
plata impozitului pe profit, acordata agentilor economici care au primit certificatul de investitor în
zona defavorizata pâna la 1 iulie 2003, în conditiile respectarii limitelor impuse de ajutorul de stat
pentru investitii regionale astfel: pentru 3 zone defavorizate - pâna la 31 decembrie 2008, pentru
22 zone defavorizate - pâna la 31 decembrie 2009, pentru 3 zone defavorizate - pâna la 31
decembrie 2010.
Facilitati ramase în vigoare:
48
1) deducerea unei cote suplimentare de 20% din valoarea investitilor realizate pâna la
data de 31 decembrie 2006;
2) scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent
investitiilor pe toata perioada executarii acestora, pâna la punerea în functiune, dar nu mai mult de
trei ani de la data începerii lucrarilor;
3) scutirea de la plata taxelor vamale a utilajelor tehnologice, instalatiilor,
echipamentelor, aparatelor de masura si control, automatizarilor si produselor de software
achizitionate din import necesare pentru realizarea investitiei.
Diferenta dintre volumul ajutoarelor de stat acordate în anul 2004 si cel din 2003 este de
peste un miliard de euro, în ciuda faptului ca tendinta normala ar fi aceea de scadere degresiva. În
2003, Consiliul Concurentei a emis 68 de decizii, din care ponderea majoritara (54%) o detin cele
privind alocarile specifice în cadrul schemelor de ajutor de stat existente.
În 2004 si pe primele sase luni ale acestui an, Consiliul Concurentei a emis un numar de
130 de decizii în domeniul ajutorului de stat, din care 97 au fost de autorizare a acestuia.
Cuantumul ajutorului de stat autorizat în 2004 este de peste 108,087,4 mii de miliarde lei,
respectiv circa 2,6 miliarde euro.
În ianuarie-iunie 2005, Consiliul Concurentei a emis 40 de decizii în domeniul ajutorului
de stat, dintre care 33 au fost de autorizare (82,5%), 3 de interzicere (7,5%) iar pentru 4 masuri de
sprijin modificate (10%) s-a considerat ca nu este vorba de ajutor de stat.
Din totalul deciziilor de autorizare, patru au fost pentru restructurarea unor întreprinderi
aflate în dificultate (12%), 28 servicii de interes economic general (82%) si doar una pentru
dezvoltare regionala.
Cuantumul ajutorului de stat autorizat în perioada ianuarie-iunie 2005 este de circa 756,7
milioane euro. În luna august 2005 erau înregistrate în lucru peste 20 notificari.
Sectoare economice esentiale din punct de vedere concurential
Consiliul Concurentei a elaborat o lista a sectoarelor esentiale pentru economia
româneasca, din punct de vedere concurential. Lista contine o analiza a sectoarelor în care
mentinerea unui mediu concurential normal trebuie considerata ca având o deosebita importanta
pentru România.
Lista sectoarelor nu este exhaustiva, alte sectoare relevante pentru economia româneasca,
putând fi incluse în viitor. Sectoarele au fost identificate pe baza politicilor de liberalizare a
Uniunii Europene.
Aceste sectoare sunt: Energie, Transport, Constructii, Siderurgie, Informatii, Comunicatii
si Tehnologie, Constructii de masini, Turism, Sectorul bancar, Asigurari, Sectorul Farmaceutic,
Servicii postale, Media, Tranzactii imobiliare.
Concluzii:
1. De la încheierea negocierilor privind capitolul "Concurenta" s-au luat câteva decizii
majore. A fost data o hotarâre de guvern prin care se atrage atentia tuturor autoritatilor care
acorda ajutor de stat sa coopereze cu Consiliul Concurentei si sa urmareasca fiecare masura luata.
2. Pentru prima oara apare amenda în cazul furnizorilor de ajutoare de stat ce nu-si
îndeplinesc obligatiile.
3. Exista un comitet interministerial privind concurenta, care are menirea de a armoniza
pozitia diferitelor institutii în materie de ajutor de stat, iar ministerele economice sunt obligate sa
prezinte notificari care urmeaza a fi evaluate de Consiliu.
Comitetul executiv de integrare europeana urmareste toate conditiile impuse prin clauza
de salvgardare iar Consiliul Concurentei se afla în contact permanent cu Comisia Europeana
pentru toate aspectele pe care le monitorizeaza în privinta ajutorului de stat, a zonelor libere si
defavorizate.
Consiliul Concurentei a deschis totodata un numar de 13 investigatii pe ajutoare de stat,
în conditiile în care, pâna în
2004 nu a fost facuta nici o astfel de verificare.
49
* concurenta licita (leala - neloiala)
- legea încurajeaza si ocroteste competitia licita: economia de piata presupune
competitie corecta, onesta între producatorii de marfuri, prestatorii de servicii, executantii de
lucrari, între cei care asigura circulatia bunurilor si distribuirea lor consumatorilor.
* sediul materiei: Legea nr. 21/1996 - legea concurentei, republicata (M. Of. nr. 742 din
16 august 2005), care "are drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui
mediu concurential normal, în vederea promovarii intereselor consumatorilor", conform art. 1;
* nu presupune însa utilizarea concurentei în mod discretionar si arbitrar. Abuzul este
intolerabil si sanctionat de lege, fie ca se manifesta sub forma practicilor monopoliste, fie ca se
manifesta în acte de concurenta neloiala, ilicita;
* practicile monopoliste urmaresc acapararea pietei sau unui segment determinat al
pietei de catre agentii economici cei mai puternici într-un anumit domeniu al productiei de
marfuri, sau prestatiilor de servicii. Mecanismele pietii libere sunt astfel grav perturbate, relatiile
oligopolitice tinzând sa devina monopoliste. În acest context, este interzis abuzul de pozitie
dominanta, apreciata dupa urmatoarele criterii:
1) independenta globala de comportament pe piata sau pe un sector de piata a agentului
economic în cauza;
2) puterea economica de a actiona pe piata fara a tine seama de initiativele si masurile
adoptate de concurenti referitor la preturi, productie si distributie;
* sediul materiei în legislatia nationala pentru abuzul de pozitie dominanta: art. 6,
Legea nr. 21/1996 - legea concurentei, republicata (M. Of. nr. 742 din 16 august 2005), care
enumera si faptele anticoncurentiale, situatiile considerate practici abuzive si definite de legiuitor
ca fiind abuz de pozitie dominanta:
"Este interzisa folosirea în mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau
mai multi agenti economici pe piata româneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin
recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii
economice ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta, în special, în:
a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preturilor de vânzare sau de cumparare, a
tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau
beneficiari;
b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice în dezavantajul
utilizatorilor ori consumatorilor;
c) aplicarea, în privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii
echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în pozitia concurentiala;
d) conditionarea încheierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor clauze
stipulând prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu
au legatura cu obiectul acestor contracte;
e) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, în scopul
înlaturarii concurentilor, sau vânzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor
prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni;
f) exploatarea starii de dependenta în care se gaseste un alt agent economic fata de un
asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o solutie alternativa în conditii
echivalente, precum si ruperea relatiilor contractuale pentru singurul motiv ca partenerul refuza sa
se supuna unor conditii comerciale nejustificate";
* concurenta neleala (neloiala)
- definitie si sediul materiei: Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei
neloiale, cu modificarile si completarile ulterioare (M. Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1991);
- art. 2: "Constituie concurenta neloiala, în sensul prezentei legi, orice act sau fapt
contrar uzantelor cinstite în activitatea comerciala sau industriala."
- obligatia comerciantilor stipulata în art. 1 astfel: "Comerciantii sunt obligati sa-si
exercite activitatea cu
buna-credinta si potrivit uzantelor cinstite."
50
- încalcarea acestei obligatii atrage "raspundere civila, contraventionala ori penala, în
conditiile prezentei legi.", conform art. 3.
- enumerarea practicilor se regaseste în art. 4 si 5 din actul normativ indicat.
- "Comerciantul care savârseste un act de concurenta neloiala va fi obligat sa înceteze
sau sa înlature actul si, dupa caz, sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite.", conform
art. 6.
- pentru ca un act sau fapt sa fie calificat ca unul de concurenta neloiala, nu trebuie ca
acesta sa fie numai unul ilicit, adica interzis expres de un anumit act normativ, ci poate fi doar un
act sau fapt reprobabil, prin raportare la uzantele cinstite ce trebuie practicate în raporturile
comerciale, uzante care sunt considerate ca fiind izvoare de drept.
- în general, actele sau faptele de concurenta neloiala au ca scop atragerea si mentinerea
prin mijloace necinstite a clientelei unui agent economic rival (concurent);
* Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activitati
comerciale ilicite, republicata (M.Of. nr.133 din 20 iunie 1991)
*Constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala,
dupa caz, fata de cei care le-au savârsit, urmatoarele fapte:
a) efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute în Codul comercial
sau în alte legi, fara îndeplinirea conditiilor stabilite prin lege;
b) vânzarea ambulanta a oricaror marfuri în alte locuri decât cele autorizate de primarii
sau prefecturi;
c) conditionarea vânzarii unor marfuri de cumpararea altor marfuri;
d) expunerea spre vânzare sau vânzarea de marfuri sau orice alte produse fara
specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;
e) efectuarea de acte sau fapte de comert cu bunuri a caror provenienta nu poate fi
dovedita, în conditiile legii;
f) nedeclararea de catre agentii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a
adaosurilor comerciale si a celor de comision;
g) cumpararea de marfuri sau produse în scop de revânzare, de la unitatile de desfacere
cu amanuntul, de alimentatie publica, cantine, unitati de turism si alte unitati similare;
h) omisiunea întocmirii si afisarii, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de catre
agentii economici a preturilor si tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori,
acolo unde este cazul, a listei de preturi si tarife;
i) refuzul furnizorului de a încheia contractul pentru livrarea produselor necesare
consumului populatiei, stabilite prin hotarâri ale Guvernului si repartizate pe baza de balanta;
j) livrarea sau cumpararea, fara repartitie, a produselor prevazute la lit. i), în defavoarea
titularilor de repartitie;
k) neexpunerea la vânzare a marfurilor existente, vânzarea preferentiala, refuzul
nejustificat al vânzarii acestora sau al prestarii de servicii cuprinse în obiectul de activitate al
agentului economic;
l) acumularea de marfuri de pe piata interna în scopul crearii unui deficit pe piata si
revânzarii lor ulterioare sau al suprimarii concurentei loiale;
m) depasirea, de catre agentii economici cu capital majoritar de stat, a nivelurilor
maxime de preturi de vânzare cu ridicata sau de tarife stabilite prin hotarâri ale Guvernului;
n) depasirea de catre orice agent economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotarâri
ale Guvernului, la formarea preturilor de vânzare cu amanuntul, indiferent de numarul verigilor
prin care circula marfurile, cât si depasirea adaosurilor comerciale si celor de comision stabilite si
declarate de catre agentii economici la organele fiscale;
o) vânzarea cu lipsa la cântar sau masuratoare;
p) falsificarea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea
spre vânzare sau vânzarea de
asemenea bunuri, cunoscând ca sunt falsificate sau substituite.
51
* concurenta neleala în relatiile de afaceri cu elemente de extraneitate (relatiile de
comert exterior)
- definitie si sediul materiei: HG nr.228/1992 privind protejarea producatorilor
nationali si a pietei interne de competitia neloiala rezultata din importul unor produse la pret de
dumping sau subventionat, precum si de exportul la preturi sub nivelul celor practicate pe piata
interna (M. Of. nr.133 din 17 iunie 1992);
- desi nu exista o definitie consacrata în lege a dumpingului, este reglementat importul
unor produse la pret inferior valorii lor normale, care poate fi supus taxelor antidumping.
- actul normativ defineste, în art. 1, pretul inferior valorii normale a unui produs similar
pe piata interna a exportatorului astfel: "Prin pret inferior valorii normale se întelege un pret
inferior pretului comparabil practicat în cursul operatiunilor comerciale normale pentru un produs
similar pe piata interna a exportatorului, iar în cazul absentei unui astfel de pret: un pret inferior
pretului comparabil cel mai ridicat utilizat pentru exportul unui produs similar de catre tara
exportatoare catre o tara terta în cursul unei operatiuni comerciale normale; sau un pret inferior
costurilor de productie ale produsului respectiv în tara de origine, plus un supliment rezonabil
reprezentând cheltuielile de comercializare si profitul."
* structuri institutionale: Consiliul Concurentei - reglementat în cap.4 din Legea
21/1996 legea concurentei, republicata (M. Of. nr. 742 din 16 august 2005), Oficiul Concurentei,
reglementat de HG nr.767/2003 privind organizarea si functionarea Oficiului Concurentei în
subordinea Ministerului Finantelor Publice (M. Of. nr. 481 din 4 iulie 2003), OUG nr.36/2001
privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului
Concurentei (M. Of. nr. 115 din 7 martie 2001), aprobata prin Legea nr. 205/2002.
* practici anticoncurentiale
* sediul materiei si definitie: reglementate în cap.2, art. 5 din Legea 21/1996, legea
concurentei, republicata, astfel:
"Sunt interzise orice întelegeri exprese sau tacite între agentii economici ori asociatiile de
agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate,
care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata
româneasca sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmaresc:
a) fixarea concertata, în mod direct sau indirect, a preturilor de vânzare ori de cumparare,
a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale;
b) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice ori investitiilor;
c) împartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial,
al volumului de vânzari si achizitii ori pe alte criterii;
d) aplicarea, în privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii
echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în pozitia concurentiala;
e) conditionarea încheierii unor contracte de acceptare de catre parteneri a unor clauze
stipulând prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu
au legatura cu obiectul acestor contracte;
f) participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de
concurs de oferte;
g) eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau împiedicarea accesului pe piata
si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si întelegerile de a nu
cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila."
"Pot fi exceptate de la interdictia stabilita expres de lege întelegerile, deciziile luate de
asociatiile de agenti economici sau practicile concertate care îndeplinesc cumulativ conditiile
prevazute la lit. a) - d) si una dintre conditiile prevazute la lit. e), dupa cum urmeaza:
a) efectele pozitive prevaleaza asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a
compensa restrângerea concurentei provocata de respectivele întelegeri, decizii luate de
asociatiile de agenti economici
sau practici concertate;
52
b) beneficiarilor sau consumatorilor li se asigura un avantaj corespunzator celui realizat
de partile la respectiva întelegere, decizie luata de catre o asociatie de agenti economici sau
practica concertata;
c) eventualele restrângeri ale concurentei sunt indispensabile pentru obtinerea
avantajelor scontate, iar prin respectiva întelegere, decizie luata de catre o asociatie de agenti
economici sau practica concertata partilor nu li se impun restrictii care nu sunt necesare pentru
realizarea obiectivelor enumerate la lit. e);
d) respectiva întelegere, decizie luata de o asociatie de agenti economici sau practica
concertata nu da agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici posibilitatea de a
elimina concurenta de pe o parte substantiala a pietei produselor ori serviciilor la care se refera;
e) întelegerea, decizia luata de o asociatie de agenti economici sau practica concertata în
cauza contribuie ori poate contribui la:
1. ameliorarea productiei ori distributiei de produse, executarii de lucrari ori prestarilor
de servicii;
2. promovarea progresului tehnic sau economic, îmbunatatirea calitatii produselor si
serviciilor;
3. întarirea pozitiilor concurentiale ale întreprinderilor mici si mijlocii pe piata interna;
4. practicarea în mod durabil a unor preturi substantial mai reduse pentru consumatori";
* concentrarea economica - sediul materiei si definitie: art. 10 din Legea 21/1996,
legea concurentei;
*"Concentrarea economica se realizeaza prin orice act juridic, indiferent de forma
acestuia si care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra totalitatii ori a unei
parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect sa
permita unui agent economic ori unei grupari de agenti economici de a exercita, direct sau
indirect, o influenta determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor alti agenti
economici."
"O operatiune de concentrare economica are loc atunci când:
a) doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;
b) una sau mai multe persoane care detin deja controlul cel putin asupra unui agent
economic ori unul sau mai multi agenti economici dobândesc, direct sau indirect, controlul asupra
unuia sau mai multor alti agenti economici ori asupra unor parti ale acestora, fie prin luare de
participare la capital, fie prin cumparare de elemente de activ, prin contract sau prin alte
mijloace."
*"Sunt interzise concentrarile economice care, având ca efect crearea sau consolidarea
unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrângerea, înlaturarea sau denaturarea
semnificativa a concurentei pe piata româneasca sau pe o parte a acesteia.", conform art 12.
*"Prevederile cap 10 din legea 21/1996 nu se aplica operatiunilor de concentrare
economica, atunci când cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati nu depaseste
echivalentul în lei a 10.000.000 euro si nu exista cel putin 2 agenti economici implicati în
operatiune care sa realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifra de afaceri mai mare
decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro. (Echivalentul în lei se calculeaza la cursul de schimb
comunicat de Banca Nationala a României, valabil pentru ultima zi a exercitiului financiar din
anul anterior operatiunii.)" - art. 14.
*Concentrarile economice care depasesc pragurile prevazute la art. 14 sunt supuse
controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei;
*legislatia privind ajutorul de stat (lg 143/1999)
*sediul materiei: Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata (M. Of. nr. 744 din 16
august 2005), si legislatia secundara: Ordinul nr. 146/2006 pentru punerea în aplicare a
Regulamentului privind ajutorul de stat sub forma compensarilor acordate anumitor întreprinderi
carora le-a fost încredintata prestarea unor servicii de interes economic general, emis de Consiliul
Concurentei (M. Of. 549 din 26
iunie 2006), Regulamentul din 9 iunie 2006 privind ajutorul de
53
stat sub forma compensarilor acordate anumitor întreprinderi carora le-a fost încredintata
prestarea unor servicii de interes economic general, emis de Consiliul Concurentei (M. Of. nr.
549 din 26 iunie 2006), Raportul din 2006 privind ajutoarele de stat acordate în România în
perioada 2002 - 2004, emis de Consiliul Concurentei, în temeiul art. 42 (Art. 42, lg 143/1999:
"Consiliul Concurentei întocmeste un raport anual privind ajutoarele de stat acordate în România,
pe care îl înainteaza spre aprobare Guvernului. Raportul se transmite Comisiei Europene si se
publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în vederea asigurarii transparentei în acest
domeniu.) din Legea nr. 146/1999 (M. Of. 138 bis din 14 februarie 2006);
* definitie, conform art. 1 din legea 143/1999; "Ajutorul de stat este orice masura de
sprijin acordata de catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale, din resurse de stat sau
resurse ale unitatilor administrativ-teritoriale, ori de alte organisme care administreaza surse ale
statului sau ale colectivitatilor locale, indiferent de forma, care distorsioneaza sau ameninta sa
distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor întreprinderi, a productiei anumitor bunuri, a
prestarii anumitor servicii sau care afecteaza comertul dintre România si statele membre ale
Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurential normal."
* "Strategia nationala de lupta antifrauda pentru protectia intereselor financiare ale
Uniunii Europene în România" - conform HG nr. 793/2005 privind aprobarea Strategiei
nationale de lupta antifrauda pentru protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene în
România (M. Of. nr. 743 din 16 august 2005);
* motivatia elaborarii Strategiei:
1) necesitatea de a armoniza reglementarile din legislatia nationala cu normele europene
în domeniu;
2) necesitatea de a pregati cadrul normativ, institutional si operational pentru momentul
aderarii;
3) nevoia de a eficientiza controlul financiar si controlul fiscal care se exercita în
legatura cu fondurile europene.
* finalitatea Strategiei: realizarea unei mai bune coordonari a institutiilor cu atributii în
domeniu, rolul primordial în aceasta actiune revenindu-i Departamentului pentru Lupta
Antifrauda;
* necesitatea Strategiei a fost afirmata prin Acordul de cooperare încheiat între Oficiul
European de Lupta Antifrauda (OLAF) si Departamentul de Inspectie al Primului-Ministru,
devenit ulterior Departamentul pentru Lupta Antifrauda, prin adoptarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 49/2005 privind stabilirea unor masuri de reorganizare în cadrul administratiei
publice centrale, acord ce a intrat în vigoare în luna octombrie 2004;
* initiatorul Strategiei si principalul responsabil pentru elaborarea si implementarea
acesteia: Departamentul pentru Lupta Antifrauda, sprijinit în activitatea de elaborare de catre:
a) reprezentantii Programului SIGMA (Support for Improvement in Governance and
Management) al Comisiei Europene;
b) reprezentantii Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD);
c) Unitatea de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
* scopul Strategiei: crearea unui cadru normativ institutional si operational coerent si
eficient, compatibil cu normele europene, pentru protejarea efectiva si echivalenta a intereselor
financiare ale Uniunii Europene în România.
* Strategia: 1. delimiteaza frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
de coruptie;
2. se refera strict la frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii
Europene;
* acest aspect reiese nu numai din definitia "coruptiei" adoptata de Comitetul de Ministri
al Consiliului Europei, ci si din legislatia nationala în domeniu.
* Principii ale Strategiei:
- eficienta în lupta antifrauda;
54
- responsabilitatea institutionala si manageriala;
- competenta profesionala a personalului implicat în lupta antifrauda;
- transparenta activitatilor desfasurate de institutiile implicate în lupta antifrauda.
* Obiectivele Strategiei: obiective generale si specifice:
- obiective generale: "Strategia are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem
integrat de coordonare a luptei antifrauda privind protectia intereselor financiare ale Uniunii
Europene în România si întarirea capacitatii administrative a institutiilor cu atributii în prevenirea,
identificarea, investigarea, sanctionarea fraudei si recuperarea prejudiciului produs prin comiterea
acesteia."
- obiective specifice:
A. Prevenirea fraudarii fondurilor comunitare prin actiuni de comunicare si relatii
publice:
- eficientizarea cooperarii privind comunicarea între institutiile cu atributii în domeniul
fondurilor comunitare si, în acelasi timp, între acestea si beneficiarii fondurilor Uniunii Europene,
institutiile Uniunii Europene, ambasadele statelor membre, societatea civila;
- cresterea gradului de informare a opiniei publice în vederea prevenirii fraudei;
- cresterea gradului de transparenta în alocarea fondurilor europene nerambursabile.
B. Controlul financiar public:
- îmbunatatirea controlului financiar public intern în vederea eficientizarii activitatilor de
identificare a fraudelor si neregulilor;
- întarirea responsabilitatii manageriale a conducatorilor agentiilor de implementare a
programelor cu finantare europeana;
- dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului implicat în activitati legate de
controlul financiar;
- dezvoltarea si implementarea standardelor de audit extern în conformitate cu
standardele internationale în domeniu.
C. Controlul fiscal:
- dezvoltarea unei capacitati adecvate de coordonare si asigurare a calcularii, colectarii,
platii si controlului resurselor proprii, precum si de raportare catre Uniunea Europeana;
- crearea unui cadru legislativ pentru colectarea si controlul taxelor de productie ce vor fi
percepute asupra cotelor de zahar si izoglucoza;
- elaborarea actelor normative necesare asigurarii conformitatii cu reglementarile
comunitare în domeniul colectarii si controlului resurselor proprii.
D. Cercetarea si urmarirea penala a cazurilor de frauda:
- armonizarea dispozitiilor procedural-penale cu ansamblul normativ penal în materie;
- armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar în domeniul protectiei
intereselor financiare ale Uniunii Europene;
- întarirea capacitatii administrative a institutiilor cu atributii în domeniul protectiei
intereselor financiare ale Uniunii Europene;
- pregatirea si perfectionarea continua a celor implicati în activitatea de urmarire penala,
precum si în activitatea de judecata a infractiunilor împotriva intereselor financiare ale
Comunitatii Europene.
E. Recuperarea prejudiciului:
- îmbunatatirea cadrului legislativ în domeniul recuperarii fondurilor de preaderare;
- pregatirea cadrului legislativ si operational cu privire la procesul de recuperare în
domeniul resurselor proprii, dupa aderarea efectiva a României la Uniunea Europeana;
- dezvoltarea competentelor personalului implicat în evaluarea prejudiciilor cauzate prin
frauda.
F. Coordonarea luptei antifrauda:
- consolidarea institutionala a
Departamentului pentru Lupta Antifrauda;
55
- dezvoltarea activitatii de culegere si analiza a datelor relevante pentru protectia
intereselor financiare ale Uniunii Europene, în cadrul Departamentului pentru Lupta Antifrauda;
- îmbunatatirea coordonarii luptei antifrauda cu privire la protejarea intereselor
financiare ale Uniunii Europene în România;
- dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului Departamentului pentru Lupta
Antifrauda si al celorlalte institutii implicate în protectia intereselor financiare ale Uniunii
Europene în România;
- îmbunatatirea sistemului de comunicare a neregulilor;
- crearea unui sistem informational cu privire la cazurile de frauda.
VIII.2. PROTECTIA CONSUMATORULUI DIN PERSPECTIVA RELATIILOR
DE AFACERI
* Notiunea de protectie a consumatorilor
* sediul materiei si definitie: OG nr. 21/1992, privind protectia consumatorilor,
republicata (M. Of. nr. 75 din 23 martie 1994), defineste protectia consumatorilor, în art. 1, astfel:
"Statul, prin mijloacele prevazute de lege, protejeaza cetatenii în calitatea lor de consumatori,
asigurând cadrul necesar accesului neîngradit la produse si servicii, informarii lor complete
despre caracteristicile esentiale ale acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor
legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive, participarii acestora la
fundamentarea si luarea deciziilor ce îi intereseaza în calitate de consumatori";
* în notiunea de protectie a consumatorului intra: protectia vietii, a sanatatii si a
securitatii consumatorilor; protectia intereselor economice ale consumatorilor si protectia juridica;
*mai mult, legea interzice expres producerea, importul si comercializarea produselor
falsificate sau contrafacute.
* Drepturile consumatorilor:
a) de a fi protejati împotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un
serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile
si interesele legitime;
b) de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale
produselor si serviciilor, astfel încât decizia pe care o adopta în legatura cu acestea sa corespunda
cât mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati în calitatea lor de consumatori;
c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de
calitate;
d)de a fi despagubiti pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a
produselor si serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevazute de lege;
e) de a se organiza în asociatii pentru protectia consumatorilor, în scopul apararii
intereselor lor.
* Organele care asigura protectia consumatorului: organe ale administratiei publice
pentru protectia consumatorilor:
* Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei publice
centrale, subordonat Guvernului, coordoneaza si realizeaza politica Guvernului în domeniul
protectiei consumatorilor.
* Asociatiile pentru protectia consumatorilor.
* Organisme consultative.
|
