CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA CERCETAREA PLURIDISCIPLINARA A INFRACŢIUNILOR DE OMOR CU DEZMEMBRĂRI SAU MUTILĂRI ALE CADAVRULUI sI CORPULUI UMAN
Cap. I. Activitatea procurorului criminalist n colaborarea cu medicii legisti n cercetarea infractiunilor de omor cu mutilarea cadavrelor
Pentru a proceda la analiza infractiunilor de omor cu mutilarea corpului uman, fragmentarea, dezmembrarea saui depesajul cadavrelor este necesara definirea conceptului folosit, un scurt istoric si o clasificare.
Conceptul de mutilare" este un neologism patruns n limba rom na din limba franceza mutilation" care are aceeasi transcriere si sens si n limba engleza
Definitia data de Dorland's lllustrated Medical Dictionary" este aceea ca mutilarea reprezinta actul de a deposeda o persoana de un membru, o parte importanta a corpului, un organ sau cau 19119s1821t zarea unei desfigurari severe". n acest sens mutilarea se refera la termenul de dezmembrare" care, conform aceleiasi surse denota amputarea unui membru sau a unei portiuni a acestuia".
Pentru studiul de fata nu intereseaza cazurile n care s-a efectuat amputarea unor parti minore ale corpului cum ar fi degetul, nasul sau urechile, situatii cauzate de sentimente de razbunare, las nd asa-zisele amprente" cu scopul de a transmite un mesaj sau a santaja. De asemenea, nu intereseaza cazurile n care bucati minore de piele sau tesut, ori chiar unele parti de corp au fost taiate ca urmare a actiunii specifice simultane cu omorul.
Cazurile de mutilare a cadavrului sau corpului uman pot fi clasificate n patru grupuri sau tipuri, cu referire la motivatia primara care a fost considerata ca fiind caracteristica mutilarii. Astfel avem:
1. Mutilarea defensiva - atunci c nd motivul faptuitorului este de a se debarasa de cadavru si/sau de a face ca identificarea sa fie dificila. Acest tip mai este denumit si dezmembrare.
2. Mutilarea agresiva - atunci c nd omorul este urmarea unei stari psihice d efurie mare, care conduce la mutilarea cadavrului, de obicei prin sectionarea organelor genitale, ori mutilarea fetei sau capului victimei.
Mutilarea ofensiva - apare n cazurile omorurilor din satisfactie, necrosadice, motivatia const nd n:
a) dorinta acerba de ordin necrofilic de a ucide si a ntretine relatii sexuale cu cadavrul, mutilarea av nd loc fie nainte fie dupa acest moment;
b) o nevoie sexuala sadica de a ntretine relatii sexuale concomitent cu producerea unor dureri sau ranirii victimei ori chiar uciderea acesteia. n acest caz mutilarea poate fi initiata asupra unei persoane n viata si continuata dupa ce persoana a decedat sau poate fi nceputa pur si simplu dupa ce victima a decedat.
4. Mutilarea necromanica - este cea realizata asupra unui cadavru. Acest tip poate fi uneori asimilat cu necrofilia simpla sau cu situatia n care unele parti ale corpului sunt pastrate de catre faptuitori n chip de trofee sau simboluri fetisiste.
Mutilarea poate fi cauza mortii, poate fi efect secundar sau chiar unul dintre motive. n mutilarile de tip 2 si 3 at t debarasarea de cadavru c t si ngreunarea identificarii ulterioare sunt consecinte ale mutilarii mai degraba dec t motive. Cele doua subpuncte ale tipuliu 3 sunt caracterizate prin mutilarea unor anumite parti ale corpului cu asocieri sexuale cum ar fi: sf rcuri, s ni, organe genitale externe etc. Clasificarea sugereaza ca o victima a uneimutilari ofensive a fost considerata ca fiind constienta (3 b) sau era deja decedata (3 a) n momentul n care a fost executata mutilarea. Acest tip de mutilare poate include si canibalismul.
Din punctul de vedere al dreptului penal mutilarea corpului uman in vivo" urmata de uciderea victimei se ncadreaza la infractiunea de omor sau de omor deosebit de grav n modalitatea prin cruzimi". Mutilarea, dezmembrarea, fragmentarea, arderea ori depesarea cadavrului, adica a corpului uman post mortem" se ncadreaza la infractiunea profanare de morminte" dar n situatia infractiunilor de omor reprezinta fie furia oarba" a faptuitorului fata de victima omorului fie, mai ales, o modalitate de ascundere a cadavruuli si de punere n dificultate a organelor judiciare cu privire la identitatea victimei.
n toate aceste situatii rolul procurorului criminalist este deosebit de important, el fiind titularul urmaririi penale si conducatorul echipei complexe de cercetare. Astfel, nca din faza cercetarii locului faptei, procurorul este cel care formeaza si conduce echipa, de modul n care realizeaza aceste prime activitati depinz nd, ntr-o masura cov rsitoare, mersul ulterior al anchetei si rezultatele acesteia.
Fiind pus n situatia descoperirii unor fragmente de cadavru, procurorul are obligatia de a lua masuri de conservare a locului faptei si de formare a echipei de cercetare din care nu pot lipsi medicii legisti, expertii, specialistii criminalisti si orice alte categorii de specialisti ale caror cunostinte sunt considerate absolut necesare.
n aceste situatii cercetarea locului fapei are o importanta capitala, fiind o munca ndelungata, minutioasa, riguroasa si complexa care, de obicei, are o arie de desfasurare mult mai larga dec t n alte cazuri.
Este necesara cercetarea centimetru cu centimetru a locului n care s-au descoperit fragmentele de cadavru si a mprejurimilor, ridicarea si prelevarea tuturor urmelor materiale, fotografierea si nregistrarea video a locului faptei si a ntregii cercetari desfasurate.
Procurorul va dispune cu privire la momentul ncheierii cercetarii la fata locului si transportarea fragmentelor de cadavru si a urmelor sau corpurilor delicte ridicate, la laboratorul de medicina legala. Aici, procurorul va organiza si conduce echipa de specialisti din diverse domenii care vor examina cu atentie probele ridicate, obiectele, urmele dar mai ales fragmentele de cadavru. Se vor face masuratori si examinari minutioase, fotografii si nregistrari video, toate acestea fiind consemnate de procuror n procese verbhale ce vor completa amplul proces-verbal de cercetare la fata locului fiind probe la dosarul cauzei si av nd o deosebita importanta. Aceste activitati nu pot fi realizate de procurorul criminalist dec t daca poseda un ridicat spirit organizatoric, multa rabdare si tact ntruc t este necesara o continua si permanenta consultare cu medicii legisti si ceilalti specialisti implicati.
Rezultatele cercetarilor vor depinde ntr-un mod hotar tor si de ordonantele prin care procurorul dispune expertizele ce urmeaza a fi efectuate, ordonante al caror continut trebuie sa cuprinda obiective clare, preecise, bine g ndite si care sa contina în mod exhaustiv ntreaga problematica a cauzei. Pentru aceasta este necesar ca procurorul sa formuleze obiectivele expertizelor n urma unor discutii si analize cu medicii legisti si ceilalti experti ori specialisti.
n situatia cadavrelor mutilate ori dezmembrate pot sa existe o multitudine de tipuri de expertize, unele obisnuite iar altele complexe, pluri sau multidisciplinare care sa angreneze un numar mare de medici legisti si specialisti din varii domenii de activitate.
Munca n echipa si colaborarea str nsa, cu rabdare, tact, calm, meticulozitate si rigoare stiintifica dintre procurori si medicii legisti ndeosebi, dar si ntre acestia si alti specialisti este cheia dezlegarii misterului care nvaluie de obicei infractiunile de omor uman cu mutilare.
ASPECTE DIN PRACTICA PROCURORILOR CRIMINALIsTI DE LA PARCHETUL DE PE L NG TRIBUNALUL TIMIs N INFRAC IUNILE DE OMOR CU DEZMEMBRAREA CADAVRELOR
Din fericire, infractiunile de omor cu mutilarea, dezmembrarea, depesarea, arderea ori sectionarea cadavrelor sunt rare. n schimb, complexitatea si gradul de dificultate unor astfel de cazuri sunt deosebite si ridica probleme majore.
n cele ce urmeaza vom reda un caz solutionat de Parchetul de pe l nga Tribunalul Timis n decursul perioadei februarie 1997 - septembrie 1998, caz cunoscut sub denumirea Cadavrul de la Podul Modos".
n data de 2 februarie 1997, pe malul Canalului Bega din Timisoara au fost descoperite, ntr-un sac de rafie, rersturile sectionate ale unui cadavru, respectiv un fragment de hemibazin st ng cu o portiune minora de sacrum.
n data de 8 februarie 1997, n zona Podului Modos de pe canalul Bega s-a mai gasit un sac de rafie contin nd doua segmente de cadavru uman, respectiv gamba si laba piciorului drept si coapsa dreapta
Cu toate eforturile depuse si n ciuda cercetarilor minutioase si a investigatiilor facute nu s-au putut descoperi si alte fragmente care sa ntregeasca cadavrul caruia i apartineau segmentele descoperite n data de 2 si 8 februarie 1997.
S-a format o echipa complexa din care au facut parte medici legisti, experti criminalitti, un expert antropolog (col. Medic Gheorghe Asanache) si alti specialisti. Procurorul a ntocmit procesul-verbal de cercetare si examinare a fragmentelor de cadavru proced ndu-se apoi la masuratori antropometrice. S-au dispus prin ordonante mai multe tipuri de expertize cum ar fi: expertiza medico-legala, examinarea radiologica, expertize bio-criminalistice, expertiza firelor de par, expertiza materialului textil (asupra fustei victimei gasita ntr-unui dintre saci) dar mai ales o expertiza complexa, pluridisciplinara medico-legala, bio-crim-inalistica si antropologica. O parte din expertize si constatari s-au efectuat la Timisoara apoi fragmentele de cadavru au fost transportate la Institutul de Medicina Legala Prof. dr. Mina Minovici" din Bucuresti unde s-a format o echipa complexa de medici legisti si specialisti n antropologie si criminalistica de la Institutul de Criminalistica al Inspectoratului General de Politie Bucuresti.
n prima faza a cercetarilor s-a putut stabili cu certitudine doar faptul ca fragmentele de cadavru apartin unei persoane de sex feminin, n v rsta de aproximativ 30 - 40 de ani, satena, cu o buna stare de sanatate, obligata prin conditiile de munca si de viata sa pastreze un ortostatism prelungit. Pe fragmentele de cadavru nu s-au putut decela semne particulare. Examinarea anatomo-radiologica judiciara a evidentiat ca ishionul prezinta o solutie de continuitate de denivelare a conturului inferior si moderat proces de osteoscleroza n jur, care ar putea avea semnificatia unei fracturi vindecate".
Primele expertize efectuate nu au fost de natura sa ofere elemente de identificare a victimei cu at t mai mult cu c t nu s-au putut determina un cerc de femei disparutae care sa ofer situatii comparative.
Dupa mai bine de un an de cercetari, n martie 1998, s-a reclamat la politie de catre o fata de 14 ani disparitia n cursul lunii ianuarie 1997 a mamei sale Kovacs llonka de 41 ani care a trait n concubinaj cu numitul Graure Viorel, locuind n garsoniera acestuia ntr-un camin de nefamilisti de la periferia Timisoarei, la circa 1,5 km de Podul Modos. Informativ s-a stabilit ca Graure Viorel, la betie, a afirmat ca a omor t-o pe llonka, a taiat-o bucati si a aruncat-o n Canalul Bega, iar n februarie 1997 acesta a plecat la Caracal.
Fiica disparutei a pus la dispozitia politiei o fotografie a mamei sale si a furnizat detalii cum ar fi: v rsta - 41 ani, naltimea -1,65 m, constitutie robusta, muncita, o fractuira la un picior n zona femurului datorata unei caderi din caruta c nd avea circa 20 de ani.
S-a facut o perchezitie la garsoniera numitului Graure Viorel si s-au gasit, n lada de la pat, urme de s nge, saci de rafie si diferite unelte (cutit mare, ciocan, p nza de bomfaier). S-a stabilit ca Graure Viorel nainte de a pleca din Timisoara a razuit o portiune de circa 1 m2 de perete (peretii fiind plini de i grasie) c t si portiuni mai mici de perete ( n puncte) n zona ferestrei dupa care a mutat mobila, un dulap fiind asezat n fata portiunii mari razuite, cu intentia de a o acoperi.
n luna iulie 1998 Graure Viorel a fost identificat si retinut la Caracal si fiind adus la Timisoara a recunosctu ca a sectionat cadavrul concubinei sale Kovacs llonka arunc nd 4 saci de rafie cu fragmentele de cadavru n canalul Bega. stiind din presa ca nu s-a descoperit tot cadavrul victimei si ca nu s-a putut stabili cauza mortii, Graure Viorel a negat ca ar fi ucis-o pe Kovacs llonka, afirm nd ca aceasta ar fi murit de inima" ntruc t a baut 2 litri de votca, iar el, neav nd bani sa o nmorm nteze a taiat cadavrul bucati si n doua nopti a carat cei patru saci cu fragmente arunc ndu-i n Canalul Bega.
n baza datelor de ancheta furnizate expertilor, acestia au finalizat expertiza complexa pluridisciplinara, prin care s-a putut determina cu certitudine ca fragmentele de cadavru apartin disparutei Kovaks llonka de 41 de ani.
S-au efectuat cercetari si s-a facut ancheta de catre procurorul criminalist care, pe baza probelor administrate n cauza, a dispus arestarea inculpatului Graure Viorel si trimiterea acestuia n judecata pentru sav rsirea infractiunilor de omor si profanare de morminte. Desi nici n cursul anchetei si nici al judecatii inculpatul Graure Viorel nu a recunoscut sav rsirea infractiunii de omor, pe baza probelor administrate, instanta de judecata l-a condamnat pe acesta la 17 ani de nchisoare.
Desigur ca problematica infractiunilor de omor cu mutilarea si dezmembrarea cadavrelor este deosebit de vasta, iar studiul de fata a cuprins doar o mica parte a acestui subiect. Ne exprimam nsa convingerea ca n viitor, odata cu introducerea tehnicii moderne, cercetarea acestor infractiuni va fi mult mai usoara
|
