CORNUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII DE TRAFIC DE INFLUENTA

CORNUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII DE TRAFIC DE INFLUENTA

SECTIUNEA I

LATURA OBIECTIVA

1.Elementul material

Elementul material al infractiunii de trafic de influenta consta in actiunea de traficare a influentei, care se poate realiz intr-una din urmatoarele modalitati ⁽¹:

a) pretinderea de la cumparatorul de influenta a unei sume de bani sau a altui folos, spre a intervene pe langa un functionar asupra caruia autorul are sau lasa sa se inteleaga ca are influenta (a pretinde inseamna a ce 232v219c re ceva in mod staruitor, a formula o anumita pretentie, a impune sa i se dea si se poate reliza prin cuvinte, gesture, scrisori etc). ⁽²

"Pretinderea" are loc atunci cand destinatarul cererii ia cunostinta de continutul acesteia.

Se admite in general ca in raport de imprejurarile concrete in care se face cererea de bani sau alte foloase, aceasta sa fie intangibila pentru persoana careia i se adreseaza. ⁽³

1. A se vedea Vasile Dobrinoiu - Coruptia in Dreptul Penal Roman, Editura Atlas Lex, Bucuresti,

1995, Ilie Pascu in lucrarea colectiva a autorilor Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, Al. Boroi, L.

Pascu, L. Moinar, V. Lazar - Drept Penal, Partea speciala, Gh. Daranga si D. Lucinescu in lu -

crarea colectiva de T. Vasiliu, D. Pavel, G. Antoniu, St. Danes, V. Papadopol, D. Popescu, V.

Ramureanu - Codul Penal comentat si adnotat, Partea speciala, vol. II

2. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

3. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

Dar, pretinderea fiind o actiune unilaterala a traficantului, nici nu este necesar ca cel caruia i s-a solicitat bani sau alte foloase sa fi inteles in mod efectiv cererea acestuia.

In cazul in care, in urma discutiei dintre traficantul de influenta si cel interesat, acesta din urma intelege eronat ca i s-ar fi pretins ceva si prin urmare da bani sau alte foloase, iar cel in cauza le insuseste, infractiunea se comite in modalitatea "primirii".

b) primirea de la persoana interesata, in acelasi scop, a unor sume de bani sau altor foloase. "A primi" inseamna preluarea de catre faptuitor a unei sume de bani, a unui obiect etc.

Actiunea de primire trebuie sa fie voluntara, dar si spontana, in sensul ca intre acceptarea propunerii si primirea efectiva sa nu se creeze un interval de timp care sa permita acceptarii sa devina ea insasi relevanta din punct de vedere juridic.

Se poate intampla ca subiectului activ sa i se lase bani sau alte foloase, fara sa-si manifeste expres vointa de a le primi (de exemplu: i se lasa bani pe masa), dar lasa deschisa posibilitatea de a le folosi, caz in care ne aflam in situatia unei "primiri" in sensul legii. ⁽⁴

c) acceptarea de promisiuni, facuta de persoana interesata in vederea determinarii unui functionar pe langa care are influenta sau lasa sa se creada acest lucru, sa faca sau sa nu faca un act ce nu intra in atributiile sale de serviciu.

d) acceptarea de daruri facute in scopul mentionat de catre persoana interesata.

Acceptarea promisiunii inseamna consimtirea, aprobarea, acordul acelei promisiuni. Acceptarea poate fi expresa sau tacita (adica manifestari care indica neandoielnic acceptarea).

A accepta daruri inseamna manifestarea acordului de a le primi si primirea lor efectiva.

Pentru "existenta infractiunii nu are relevanta daca pretinderea folosului a fost satisfacuta, nici daca acceptarea promisiunii unor foloase a

4. A se vedea Trib. Mun. Bucuresti, Sectia a II-a penala, decizia nr. 2254/1984, in V. Papadopol,

St. Danes - Repertoriu de practica judiciara in materie penal ape anii 1981-1985, Editura Stiin-

tifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988

fost urmata de prestarea acestora. De asemenea, din acelasi punct de vedere este irelevant daca interventia s-a produs ori nu, precum si momentul in care aceasta s-a realizat - raportat la momentul savarsirii uneia dintre actiunile ce constituie elemental material al infractiunii, deoarece efectuarea interventiei nu este o conditie esentiala pentru existenta traficului de influenta". ⁽⁵

De remarcat ca in cazul art. 257 Cod penal, dupa expresia "alte foloase" nu figureaza sintagma "ce nu i se cuvin" sau "necuvenite", ca la luarea de mita sau primirea de foloase necuvenite, deoarece in cazul infractiunii de trafic de influenta, folosul intotdeauna este necuvenit, nefiind conceput ca unei persoane particulare sa i se cuvina legal o retributie pentru interventia ei pe langa functionar, in scopul de a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale. ⁽⁶

Actiunile ce intra in elemental material al laturii obiective a infractiunii prevazuta de articolul 257 Cod penal pot fi savarsite de traficantul de influenta direct sau indirect - printr-o persoana intermediara, dupa cum si cumparatorul de influenta poate recurge, in acest scop, la serviciile unui intermediar.

Adaugarea de catre legiuitor a sintagmei "direct sau indirect" a avut ca ratiune eliminarea posibilitatii de a se eluda legea prin interpunere a unei terte persoane. ⁽⁷

Daca initiative comiterii faptei porneste de la traficant, fapta de a fi pretins ester suficienta pentru savarsirea infractiunii.

Cand initiative apartine celui interesat nu este suficienta oferta sau promisiunea acestuia, ci este necesara si primirea banilor sau foloaselor oferite ori acceptarea promisiunii sau a darurilor, de catre traficantul de influenta. ⁽⁸

Pretinderea sau acceptarea promisiunii ori a darurilor se poate face in propriul profit al infractorului, deci "pentru sine" sau in folosul altei persoane, "pentru altul".

Se pune problema daca pretinderea sau primirea "pentru altul" il

5. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, decizia nr. 34/A/1995 in Culegere de practica

judiciara penal ape anul 1995, de V. Papadopol, Editura Continent XXI, Bucuresti, 1996, in

acelasi sens a se vedea T.S. Sectia penala, decizia nr. 6983/1970, TJ. Ilfov, decizia penala nr.

60/1969, R.R.D. NR. 4/1969

6. A se vedea S. Kahane in lucrarea colectiva "Explicatii teoretice ale Codului penal roman",

vol. IV, Ed. Academiei, Bucuresti, 1972

7. A se vedea V. Dongoroz - Despre traficul de influenta, Bucuresti, 1922

8. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

include sip e functionarul vizat.

Raspunsul nu poate fi decat negativ. Daca autorul ar primi foloasele pentru un functionar, el ar fi comlice la infractiunea de luare de mita, pentru ca nu ar mai avea loc o "vanzare de influenta", deoarece platind pretul despre care este vorba, tertul interesat no cumpara influenta autorului, ci serviciul ce-i va fi facut de functionar. ⁽⁹

Expresia "alte foloase" revaluate in textul incriminator are aceeasi semnificatie cu cea folosita in article 254 - luarea de mita si prin ea se intelege orice profit, deci si bunurile, valorile si comisioanele la care se referee textul din Codul penal anterior ⁽¹⁰, acordarea unui imprumut ⁽¹¹, vanzari simulate, schimburi avantajoase pentru traficant, pierderea voita la jocul de noroc in favoarea autorului, cu stiinta acestuia, acordarea de locuinte. ⁽¹²

Conditii concomitente

La infractiunea de trafic de influenta elemental material al laturii obiective trebuie sa indeplineasca si urmatoarele conditii:

a) Oricare dintre actiunile precizate mai sus trebuie sa fie savarsite pe baza influentei pe care faptuitorul o are in mod real sau lasa sa se creada ca o are asupra functionarului public sau functionarului.

A "avea influenta asupra unui functionar" inseamna a avea trecere, a se bucura in mod real de increderea acestuia, a fi intr-adevar in bune relatii cu el. ⁽¹³

A se vedea V. Dobrinoiu - op. cit.

10. A se vedea V. Dongoroz, Gh. Daranga, S. Kahane, D. Lucinescu, A. Nemes, M. Popovici,

R. Sarbulescu, V. Stoican - Noul Cod penal si Codul penal anterior, prezentare comparativa,

Ed. Politica, Bucuresti, 1968

11. A se vedea Tribunalul Suprem, col. pen. decizia nr. 69/1961, in L.P. nr. 2/1961, Curtea de

Apel Bucuresti, decizia nr. 966/1995 in "Dreptul" , nr. 10/1966, Tribunalul Suprem, Sectia

Penala, decizia 3442/1973 in V. Papadopol si M. Popovici - "Repertoriu alphabetic de prac-

tica judiciara in materie penal ape anii 1969-1975, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,

1977, Tribunalul Suprem, col. I pen., decizia 2646/1967 in R.R.D., nr. 12/1967

12. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

13. A se vedea O. Loghin, Tudorel Toader - Drept penal roman, Partea speciala, Casa de editura

Casa de editura si presa "Sansa", Bucuresti, 1994

Sintagma "lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar" exprima situatia in care autorul se lauda ca are trecere, ca ester in relatii bune cu o asemenea persoana, ca se bucura de increderea ei, dar asemenea asertiuni sunt mincinoase.⁽¹⁴

Aceasta expresie are in vedere si situatia in care autorul no dezminte afirmatiile facute de o alta persoana ca ar avea influenta asupra functionarului sau chiar credinta celui interesat cu privire la influenta in realitate inexistenta.

Atunci cand autorul lasa sa se creada ca are influenta, desi nu o are, este vorba de o inselare a celui in cauza, dar inselaciunea este absorbita de continutul infractiunii de trafic de influenta, intrucat prin aceasta incriminare s-a urmarit cu precadere ocrotirea prestigiului organizatiilor publice si al functionarilor. ⁽¹⁵

In cazul in care faptuitorul nu s-a prevalat de influenta sa pe langa functionar, pentru a convinge sau amagi pe tertul interesat sa presteze un folos, fapta no constituie trafic de influenta.

Trebuie observat ca nu orice interventie pe langa autoritati, chiar remunerate, este ilicita.

Sunt persoane a caror profesie este aceea de a media pe langa autoritati, pentru clientii lor, in aceasta categorie intrand avocatii.

Daca insa un client angajeaza un avocat si-i plateste un onorariu bun pentru a-i rezolva o problema in fata unui functionar, stiind ca are trecere pe langa acesta si clientul i-a invederat ratiunea alegerii sale, iar avocatul i-a impartasit ratiunea alegerii sale, confirmand aceasta express au tacit, fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de article 257 Cod penal. ⁽¹⁶

Deci, daca cel ce mediaza pe langa autoritati, in cadrul profesiei, pentru o persoana, oricare ar fi cuantumul onorariului perceput, nu cade sub sanctiunea legii. Daca in incheierea conventiei ce s-a facut cu partea "s-a avut in vedere influenta politica" sau "relatiile personale" va cadea sub sanctiunea legii. ⁽¹⁷

14. A se vedea in acest sens T.S., sectia penala, decizia nr. 1202/1983, in R.R.D. nr. 5/1984, T.S.

Sectia penala, decizia nr. 1581/1971, in V. Papadopol si M. Popovici, Repertoriu cit.

15. A se vedea T.S. col. pen., decizia 1244/1961, in C.D.

16. A se vedea T.S., Col. pen., decizia nr. 1244/1961, C.D.

17. I. Ionescu Dolj - Codul penal Carol al II-lea, Adnotat de Constantin C. Ratescu, L. Ionescu

Dolj, Gr. Perieteanu, V.Dongoroz, H. Aznavorian, Traian Pop, M.I. Papadopolu, N. Pavelescu

vol. II, Partea speciala, Ed. Librariei Socec&Co, Bucuresti, 1973

Prin urmare, pentru existenta infractiunii nu are importanta remuneratia sau cuantumul ei, ci cauza conventiei, motivul ce o determina.⁽¹⁸

Ca sa existe infractiunea de trafic de influenta nu intereseaza daca persoanei careia i s-a pretins folosul a crezut sau no ca inculpatul are intr-adevar trecerea de care se prevaleaza.

De asemenea, nu are relevanta daca faptuitorul a precizat numele functionarului asupra caruia are influenta, suficient fiind sa-l fi determinat prin calitatea sau competenta acestuia ⁽¹⁹, sau numai sa afirme ca are cunostinte la institutia sau societatea respective. ⁽²⁰

Practica judiciara a admis ca a savarsit infractiunea de trafic de influenta cel care a convins mai multe persoane ca are influenta pe langa membrii comisiei de examinare la o scoala profesionala si ca le va asigura admiterea copiilor, in schimbul unor sume de bani ⁽²¹, inculpatul care a afirmat ca are relatii cu anumite persoane dintr-o instanta judecatoareasca unde avea un process si contra unei sume de bani i-a promis ca i se va reduce cuantumul sumei ce-l avea de platit statului in baza Legii nr. 18/1968⁽²², fapta inspectorului de la spatiul locativ, care desi nu mai detinea aceasta calitate a pretins si primit foloase materiale de la mai multe persoane, promitandu-le ca le va procura repartizarea unor apartamente, prin influenta sa asupra unui functionar competent ⁽²³, a celui care "a pretins si primit sume de bani pentru ca, uzand de influenta pe care afirma ca o are asupra unui prieten al sau, functionar la spatial locativ, sa obtina un ordin de

repartizare pentru o locuinta ⁽²⁴, fapta persoanei care a primit o suma de bani de la alta pentru a intervene in vederea obtinerii transferului acesteia intr-o

18. A se vedea O, Loghin, T. Toader, op. cit.

19. A se vedea V. Dongoroz, op. cit., T.S. Sectia penala, decizia nr. 4289/1971 in V. Papadopol si

M. Popovici, Repertoriu cit., Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 99/A/

1995 in Culegere de practica judiciara pe anul 1995, cu note de V. Papadopol, Ed. Continent

XXI, Bucuresti, 1996, Trib. Mun. Bucuresti, Sectia I penala, decizia nr. 193/A/1993 in Cule-

gere de practica judiciara penal ape anul 1993 cu note de V. Papadopol, Casa de Editura si

presa "Sansa", Bucuresti, 1994, T.S. Sectia Militara, decizia penala nr. 52/18 decembrie 1995

in Culegere de decizii pe anul 1995, Ed. Proema, Baia Mare, 1996

20. A se vedea Ion Dumitru, "in legatura cu latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta",

"Dreptul" nr. 5/1998

21. A se vedea T.S., completul de 7 judecatori, decizia nr. 19/1973 in R.R.D. nr. 2/1974

23. A se vedea T.M.B., Sectia I penala, decizia nr. 193/A/1993 in Culegere de practica judiciara

pe anul 1993, citata anterior la nota de subsol nr. 19, T.J. Neamt, decizia 555/1979.

24. A se vedea T.J. Bihor, sentinta penala nr. 126/1971, cu nota aprobativa de G. Antoniu, in

R.R.D. nr. 6/1973.

alta localitate, chiar daca nu a precizat numele functionarului care va face interventia si indiferent daca transferal solicitat a fost obtinut sau nu. ⁽²⁵

De asemenea, s-a decis ca poate exista trafic de influenta nu numai cand infractorul nu a nominalizat persoana pe langa care are influenta reala sau presupusa, dar chiar si atunci cand atribuie functionarului un nume fictiv. ⁽²⁶

Daca autorul a pretins foloase fara sa indice functionarul pe langa care va intervene, sau cel putin autoritatea, serviciul sau actual in vederea caruia va uza de influenta sa, "nu ne aflam in sfera traficului de influenta, nici macar in faza tentativei, nefiind indeplinita conditia prevalarii de influenta, reala sau presupusa, pe langa functionar". ⁽²⁷

Fapta - daca sunt intrunite si celelalte conditii - ar putea constitui infractiunea de inselaciune, instigare sau complicitate la luare de mita, dupa caz.

b) A doua conditie concomitenta ester aceea ca faptuitorul sa permita interventia sa pe langa un functionar public sau functionar, spre a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Pentru existenta infractiunii de trafic de influenta este necesar, pe de o parte, ca organul de stat, institutia publica sau orice alta persoana juridica din care face parte functionarul asupra caruia autorul pretinde ca are influenta, sa aiba competenta de a efectua actul in vederea caruia se trafica influenta, iar pe de alta parte, ca functionarul respective - facand parte din acel organ, institutie etc. - sa aiba competenta functionala de a efectua actul solicitat, nefiind necesar ca functionarul sa aiba in exclusivitate asemenea atributii. ⁽²⁸

Bunaoara, in practica s-a decis ca primirea de bani pentru a determina organul de urmarire penala sa puna in executare o hotarare judecatoreasca civila de evacuare, nedefinitiva, nu intruneste elementele constitutive ale

25. A se vedea T.J. Ilfov, decizia penala nr. 60/1969 in R.R.D. 4/1969

26. A se vedea T.S., col. pen., decizia nr. 3026/1967 in R.R.D.3/1968

27. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

28. A se vedea T.S., sectia pen., decizia nr. 146/1974 in V. Papadopol si M. Popovici, Repertoriu

cit.; G. Antoniu, nota la s.p. nr. 126/1971 a T.J. Bihor, in R.R.D. nr. 6/1973; Curtea de Apel

Bucuresti, Sectia a II-a pen., decizia nr. 99/A/1995 in Culegere de practica judiciara pe anul

1995 cu note de V. Papadopol, Ed. Continent XXI, Bucuresti, 1996; T.S., complet de 7

judecatori, decizia nr. 19/1973 in C.D.; T.S., Sectia pen., decizia nr. 330/1971, R.R.D. nr.

11/1971; T.S., col. pen., decizia nr. 12/1965, J.N. nr. 11/1965; T.S. col. pen., decizia nr.

3026/1967, R.R.D. nr. 3/1968.

infractiunii de trafic de influenta, ci pe cele ale infractiunii de inselaciune, deoarece organelle mentionate nu erau competente sa aduca la indeplinire o astfel de activitate. ⁽²⁹

Intr-un alt caz s-a apreciat ca fapta inculpatului de a fi pretins si primit de la o persoana o suma de bani pentru ca, printr-un lucrator de la Serviciul de evidenta a populatiei sa-i obtina stabilirea īntr-un oras inchis, constituie infractiune de trafic de influenta, deoarece chiar daca la īndeplinirea actului dorit de acea persoana concurau si alte persoane, este de necontestat ca si organismul aratat, potrivit legii, avea atributii in legatura cu stabilirea domiciliului. ⁽³⁰

Asa cum s-a mentionat mai sus, pentru existenta infractiunii nu se cere ca functionarului vizat sa-i apartina in exclusivitate atributia de a īndeplini acel act, fiind sufficient ca el sa aiba alaturi de alti functionari anumite sarcini concrete de executie īn legatura cu efectuarea actului.

Mai trebuie aratat ca pentru a subzista infractiunea de trafic de influenta, este necesar no numai ca influenta de care se prevaleaza faptuitorul sa se refere la un act ce intra in atributiile de serviciu ale functionarului, ci si ca persoana careia i se promite interventia sa aiba un "interes real", fie ca este legitim sau nelegitim īn legatura cu acel act. Daca nu exista acest interes sau el este imaginar, fapta nu se poate īncadra īn prevederile articolului 257 Cod penal, deorece lipseste "obiectul interventiei implicata īn savārsirea traficului de influenta" dar poate sa īntruneasca elementele constitutive ale infractiunii de santaj sau īnselaciune, īn raport cu manoperele folosite de autor pentru a dobāndi folosul material injust. ⁽³¹

Se mai pune problema daca pentru existenta infractiunii de trafic de influenta este necesar ca actul de serviciu a carui efectuare se urmareste prin interventia promisa sa fie un act illicit sau el poate sa fie si ilicit.

Cu ocazia dezbaterii īn Parlamentul Romāniei a Codului penal din 1936 s-a apreciat ca se pedepseste interventia facuta si cānd actul care se cere "este ilicit si cānd este licit". ⁽³²

Īn conformitate cu prevederile Codului penal īn vigoare, nu are relevanta daca interventia promisa s-a realizat ori nu si nici daca prin interventie s-a urmarit īndeplinirea de catre functionar a unui act legal sau

29. A se vedea T.S. Sectia penala, decizia nr. 40/1970 īn R.R.D., nr. 7/1970; īn acelasi mm T. 3,

īn E.R.D. nr. 2/1996; Trib. Reg. Iasi, decizia penala 38/1962 īn J.N. nr. 10/1963

30. A se vedea T.J. Brasov, decizia penala 150/1976, īnvederata de V. Dobrinoiu īn lucrarea cit.

31. A se vedea T.S., Sectia penala, decizia nr. 2287/1970 īn R.R.D. nr. 9/1970

32. A se vedea C. Ratescu, īn Codul penal Carol al II-lea . cit. anterior, vol. II

ilegal, ori daca actul a fost sau nu efectuat.

c) Ultima conditie consta īn aceaa ca actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sa fie realizata mai īnainte ca functionarul pe lānga care s-a promis ca se va intervene sa fi īndeplinit actul ce intra īn atributiunile sale de serviciu, sau cel mai tārziu īn timpul īndeplinirii acestuia.

Aceasta cerinta rezulta din dispozitiile articolului 257 Cod penal, potrivit carora, scopul urmarit prin traficarea influentei este acela de a determina pe functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu si de aceea, īn mod necesar, pretinderea sau primirea foloaselor ori acceptarea de promisiuni, de daruri, trebuie sa preceada actului, nefiind de conceput ca pretinderea sau tratativele dintre cumparatorul si traficantul de influenta sa aiba loc dupa ce actul in vederea caruia ar urma sa se intervina a fost deja realizat. ⁽³³

Primirea unor avantaje dupa īndeplinirea actului, de catre functionar, constituie infractiunea de primire de foloase necuvenite, iar daca primirea de bani, de daruri sau alte foloase se face de catre un tert intervenient, in conceptia legiuitorului no constituie nici o infractiune. ⁽³⁴

Instanta suprema a decis ca nu se poate retine infractiunea de trafic de influenta atunci cānd inculpatul a pretins bani sau foloase dupa ce functionarul, pe lānga care se facuse interventia, a indeplinit actul functional ce intra in atributiunile sale de serviciu. ⁽³⁵

Fapta poate imbraca elementele constitutive ale infractiunii de īnselaciune cānd actul functional s-a īndeplinit fara a se fi facut vreo interventie si totusi se pretend bani sau alte foloase. ⁽³⁶

Rezultatul faptei si raportul de cauzalitate

Urmarea imediata la infractiunea de trafic de influenta consta īn "sta-

33. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

34. A se vedea O. Loghin, Tudorel Toader, op. cit., O. A. Stoica - Drept penal, Partea speciala,

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

35. A se vedea T.S., Sectia penala, decizia nr. 309/1970 īn R.R.D. nr. 12/1970; T.S., Sectia penala

decizia nr. 6983/1970 īn C.D.

36. Trib. Reg. Banat, decizia penala nr. 2034/1963, īn J.N. nr. 1/1965

rea de pericol" care se creeaza pentru bunul mers al activitatii unui organ de stat, institutii sau altei persoane juridice in serviciul careia se afla functionarul vizat de faptuitor ⁽³⁷, stare de pericol ce decurge din atingerea adusa creditului moral si social de care trebuie sa se bucure functionarii īn exercitarea atributiilor de serviciu. ⁽³⁸

Rezultatul la care am facut referire - starea de pericol - este implicat īn mod necesar, de savarsirea oricareia dintre actiunile ce realizeaza elementul material al infractiunii īn discutie, fiind deci inevitabil, cert.

Īntre actiunea sau inactiunea savārsita si rezultat trebuie sa existe īntotdeauna o legatura de cauzalitate, īn sensul ca tocmai acea actiune, inactiune - si nu alta fapta - a creat starea de pericol pentru relatiile sociale ocrotite prin textul incriminator. Aceasta legatura de cauzalitate, ca si rezultatul īnsusi, sunt relevate de materialitatea faptei. ⁽³⁹

37. A se vedea S. Kahane, op. cit.; I. Ionescu Dolj, op. cit.

38. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

39. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.

SECŢIUNEA A II-A

LATURA SUBIECTIVĂ

Cerintele laturii subiective a infractiunii prevazuta īn articolul 257 Cod penal sunt īntrunite numai daca activitatea infractionala este savārsita cu intentie.

Īn ce priveste modalitatea acesteia este aproape unanima opinia penalistilor ⁽⁴⁰ ca intentia trebuie sa fie directa si calificata prin scopul īn vederea caruia faptuitorul a actionat.

A existat si o opinie izolata ⁽⁴¹ potrivit careia, infractiunea pe care o discutam s-ar putea savārsi atāt cu intentie directa, cāt si indirecta, īn cazul acceptarii.

Aceasta ultima parere nu poate fi primita.

Īn cazul infractiunii de trafic de infuenta, vinovatia consta īn vointa de a savārsi oricare din actiunile ce realizeaza elemental material al infractiunii, mai exact vointa de a primi ori a pretinde bani sau alte foloase, ori de a accepta promisiuni de daruri, pentru a determina un functionar sau functionar public sa faca ori sa nu faca un act ce intra īn atributiunile sale de serviciu.

Actul volitiv sub imperiul caruia este savārsita fapta, constānd in oricare din activitatile precizate, este precedat īnsa de un act de constiinta, de o anumita atitudine psihica fata de fapta si rezultatul acesteia.

La infractiunea de trafic de influenta, autorul savārseste cu vointa actiunea specifica elementului material al acesteia, stie de la īnceput ca foloasele pe care le "primeste", le "pretinde" sau a caror promisiune o "accepta", reprezinta evaluarea valorica a influentei sale, reale sau presupuse, asupra unui functionar sau functionar public, pe care ar urma sa-l determine sa faca ori sa nu faca un act al functiei sale, bazāndu-se tocmai pe influenta sa.

40. A se vedea V. Dobrinoiu, op. cit.; S. Kahane, op. cit.; A. O. Stoica op. cit.; Gh. Darānga, D.

Lucinescu, op. cit.; O. Loghin, Tudorel Toader op. cit.; Ilie Pascu, op. cit.

41. Aneta Grigorovici - Infractiunile de serviciu sau īn legatura cu serviciul, Ed. stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti, 1976

Īn acest mod, autorul are implicit reprezentarea pericolului creat pentru activitatea organizatiilor de stat si publice, care presupune cu necessitate prestarea serviciului de catre functionari sau functionarii publici, la adapost de orice suspiciune cu privire la cinstea lor.

Rezultatul fiind cert inevitabil, implicat in mod necesar īn toate actiunile prin care se realizeaza elemental material al traficului de influenta, intentia specifica acestei infractiuni nu poate fi decāt cea directa.

Legea a conditionat existenta infractiunii de urmarirea unui anumit scop, acela de a determina pe functionar sa faca ori sa nu faca un act ce intra īn atributtiile sale de serviciu, intentia cu care actioneaza faptuitorul capata caracterul unei intentii calificate.