COTENCIOSUL ADMINISTRATIV
3.1. CONDITIA ACTIUNII IN CONTENC.
Contenciosul adm. din tara noastra are ca baza legala Constitutia si L. 554/2004.
Art. 1 L. 554/2004 prevede ca orice pers. fiz sau jurid. care se cpnnsidera vatamata intr-un dr. al sau ori intr-un interes legitim de catre o autoritate pub., printr-un act adm. sau prin nesolutionarea in termen legal a unei cereri se poate adresa instantei de contencios adm. competente pt anularea actului, recunoasterea dr. pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
Contenciosul adm. are 2 grade de jurisdictie : fond si recurs, ambele date in competenta instantelor adm. fiscale.
Conf. art. 6 pot fi atacate cu actiune in contencios adm. actele adm.-jurisdictionale, in termen de 15 zile de la comunicare.
Conf. art. 16 actiunea in justitie poate fi formulata si impotriva functionerilor autoritatilor adm. parate, care pot fi obligate la plata daunelor in mod solidar cu autorit. adm.
Art. 16 alin.2 prevede ca "pers. actionata astfel in justitie poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau nu actul".
Calitatea de reclamant in instanta de contenc. adm. este conditionata, in primul rand, de capacitatea acestuia de a depune actiunea in justitie.
Art. 1 defineste calitatea de reclamant ca "orice persoana fiz sau jurid. care se considera vatamata intr-un dr. al sau sau intr-un interes legitim".
Art. 1 alin. 3,4 prevede ca unele autorit.pub. sunt investite cu dr. de a sesiza instanta de contencios adm. in numele si in interesul pers. vatamate: Avocatul Poporului, Ministerul Pub., Prefectul, Agentia Nationala 626c25g a Functionarilor Pub., precum si orice alta pers. de dr. pub. vatamata intr-un dr. sau intr-un interes legitim.
Tot prin L. 554/2004 este reglem. posibilitatea ca orice persoana vatamata in dreptul sau interesele sale legitime, prin ordonanta sau dispozitii ale O.G. neconstitut. se poate adresa instantei de contencios adm.
Calitatea de parat o poate avea orice autorit. adm., organele adm. pub., institutiile pub., regiile autonome de interes pub., adica toate acele servicii pub. adm create spre a satisface interesele generale ale societatii.
Calitatea de parat o mai poate avea si functionarul autoritatii parate care a eliberat actul sau care a eliberat actul sau care se face vinovat de refuzul realizarii cererii. Legea da dr. acestuia sa cheme in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau nu actul atacat.
Obiectul actiunii in contencios adm. il poate constitui anularea unui act adm., obligatia unei autoritati adm. care refuza sa rezolve o cerere, repararea pagubei cauzate.
Pt a forma obiectul unei act. in contenc. adm., actul adm. trebuie sa fie un act adm. de autoritate emis cu nesocotirea prevederilor legii.
Caracterul de autoritate al actului trebuie sa rezulte din natura lui de a fi adoptat in baza si in vederea executarii legii de un serviciu pub. administrativ, investit prin lege cu dr de a emite astfel de acte.
3.2 ACTELE ADM. EXCEPTATE DE LA CONTENCIOS. ADM.
Exceptii de la controlul judecatoresc direct asupra actelor prevazute de L. 554/2004 art.5
a) o prima categorie deriva din specificul raport. soc. in legatura cu care a intervenit actul, dublat de calitatea de subiect emitent al manifestarii de vointa.
Exceptii din aceasta categorie:
- in art. 5 alin.1 a sunt mentionate actele adm. ale autoritatii pub. care privesc raporturile acestora cu Parlam. Legiutorul nu a stabilit natura jurdic. a unor astfel de acte exceptate, de unde rezulta concluzia ca ele, indiferent de regimul lor jurid., legislativ sau adm., sunt scoase de sub controlul autoritatii judecat., potrivit legii in cauza, datorita relatiei in legatura cu care intervin si a organelor de la care provin.
Daca respectivele autoritati emit acte in afara acestor raporturi si ele intrunesc cond. legale de control judiciar, atunci vor fi susceptibile de cenzurare judecatoreasca in cond. legii.
Data fiind pozitia autorit. pub. legal implicate in aceasta exceptare, nu ar fi exclus ca alte organe de stat, inclusiv din subordinea lor, sa dispuna prin alte acte jurid. de autoritate, masuri de punere in executare a unor acte ce intereseaza raporturile cu Parlam.
Deci, nici aceste acte nu vor putea fi verificate judiciar, pe calea contenc., intrucat relatiile la care se refera nu permit o asemenea operatiune.
b) o a 2-a categorie de exceptii se refera in exclusivitate la raporturile soc. in legatura cu care au intervenit actele adm.
- art. 5 alin.1 prevede ca actele de comandament cu caracter militar sunt exceptate de la controlul judiciar avand in vedere obiectul deosebit de specific al relatiei in care intervin.
Exceptia vizeaza toate actele de acest gen, indiferent de autorit. de la care provin: Ministerul Apararii Nat., Minst. Adm. si Internelor, Consil. Suprem de Aparare a Tarii, Guvern. sau orice alt organ de stat care emite asemenea acte in aceasta materie.
Alte acte adm. care provin de la asemenea organisme, dar emise in afara acestora raporturi sunt supuse controlului de contenc. judiciar daca vatama dr. subiective sau interesele legitime.
De asemenea, sunt exceptate actele adm. emise pt aplicarea regimului starii de razboi, starii de asediu sau a celei de urgenta; actele ce privesc apararea si securitatea nationala, acte emise pt rastabilirea ordinii pub., acte emise pt inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, a epidemiilor care pot fi atacate numai pt exces de putere.
c) a 3-a categorie de exceptii se refera la timpul in care a fost emis actul adm. in sensul ca legea nu se aplica cauzelor anterioare intrarii sale in vigoare.
Un act adm., desi emis anterior noii legi, dar pus in executare sau aflat in executare dupa intrarea legii in vigoare, nu mai poate fi atacat in baza acestei legi.
L 554/2004 nu excepteaza de la controlul sau decat actele anterioare intrarii sale in vigoare, dar nu si pe cele emise ulterior acestei date, chiar daca se refera la situatii anterioare respectivului moment.
2. Actele adm. pt. desfiintarea sau modificarea carora se prevede prin legea organica o alta procedura judiciara reprezinta exceptia prevazuta de art.5 alin.1 lit.b.
a) o prima grupa sunt actele de adm. activa supuse unui control judiciar prevazut prin lege speciala, chiar daca respectivele acte intrunesc toate cond. de a fi supuse controlului judecat., de contenc. adm., nefiind cuprinse in celelalte exceptii ale legii.
b) in a 2-a grupa intra actele adm-jurisdictionale care pot fi atacate direct la instanta de contenc. adm., daca reclamantul nu intelege sa utilizeze toate caile jurisdictionale instituite conf. art. 6 alin.2 si cand termenul judiciar la instanta de fond este de 15 zile de la comunicarea solutiei.
3. Exceptia de nelegalitate. Exceptia de neconstitutionalitate.
Legalitatea unui act adm. unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.
In acest caz instanta, constatand ca de actul adm. depinde solutionarea pe fond a cauzei, va sesiza prin incheierea motivata instanta de contenc. adm. competenta, suspendand cauza (art.4 alin.10.
Conf. alin.2, instanta de contenc. adm. se pronunta dupa procedura de urgenta in sedinta pub, prin citarea partilor.
Conf. alin.3, solutia instantei de contenc. adm. este supusa recursului care se declara in 48 de ore de pronuntare sau de la comunicare si se judeca in 3 zile de la pronuntare, cu citarea partilor.
Conf. alin.4, in cazul in care instanta de contenc. adm. a constatat nelegalitatea actului, instanta in fata careia s-a ridicat exceptia, va solutiona cauza fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.
L. 554/2004 admite ideea ca o parte dintr-un proces, indiferent de natura acestuia, sa se poata apara, invocand exceptia de nelegalitate a actului adm. pe care partea adversa si-a intemeiat pretentiile, respectiv dr. ori interesul legitim care a facut obiectul actiunii judiciare.
Textul legal ce reglem. aceasta exceptie a fost formulat dupa modelul Titlului V al Costitutiei care este consacrat Curtii Constitutionale, respectiv regimul exceptiei de neconstitutionalitate.
S-a interpretat astfel ca este o situatie similara in cazul exceptiei de legalitate care presupune cenzurarea actelor adm. prin raportare la lege.
Astfel, apare aceeasi solutie cu cea a legiuitorului constituant in cazul exceptiei de neconstitutionalitate.
Legiuitorul nu circumstantiaza posibilitatea ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate in anumite categorii de litigii. In practica se pune o problema: o data ce exceptia nu a fost ridicata in fata instantei de fond, ea nu poate fi exercitata in faza cailor de atac. Raspunsul este pozitiv intrucat suntem in prezenta unei exceptii de ordine pub., chiar daca in ipoteza admiterii exceptiei, efectele acesteia se rasfrang exclusiv asupra partilor aflate in litigii.
Se subintelege ca in ipoteza in care instanta ce a solutionat fondul a respins exceptia, judecand cauza si nesesizand instanta de contenc. adm., invocarea exceptiei pe calea de atac trebuie sa apara ca motiv de apel sau recurs.
Astfel, instanta in fata careia se ridica exceptia poate refuza sesizarea instantei specializate de contenc. adm., numai pe motivul ca, de actul adm. invocat nu depinde solutionarea litigiului pe fond.
In judecarea acestei exceptii opereaza principiul dublului grad de jurisdictie, respectiv o judecata in fond si o judecata in calea de atac a recursului, in procedura de urgenta si cu termen riguros determ. in cazul recursului.
Instanta de fond in acest caz trebuie identificata ca atare, aplicandu-se regulile prevazute de L.554. Autorul exceptiei va trebui sa opteze fie pt instanta de la domiciliul sau, fie pt. instanta de la domiciliul adversarului sau din procesul respectiv.
Exceptia de nelegalitate produce efecte numai intre partile acelui litigiu.
Art. 4 alin.4 prevede "instanta va solutiona cauza fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.
3.3. ASPECTE DE ORDIN PROCEDURAL:
ASPECTE LEGATE DE SESIZAREA INSTANTEI DE CONTENCIOS ADM.
INSTANTA COMPETENTA IN FOND
Procedura prealabila (art.7).
Inainte de a se adresa instantei de contenc. adm. competente, pers. care se considera vatamata intr-un interes legitim printr-un act adm. unilateral este obligat sa solicite mai intai autorit. pub. emitente revocarea in tot sau in parte a acestuia.
Procedura prealabila este posibila numai in cazul actului adm. unilateral tipic, adica numai atunci cand este vorba de o manifestare expresa de vointa, nu de un refuz nejustificat ori de tacerea organului adm.
Potrivit art.7, procedura prealabila nu este necesara in cazul actiunilor introduse de orice pers. vatamata, prin O.G. sau dispoz., in cazul actiunilor care au ca obiect exceptia de nelegalitate.
Art.7 alin.1 prevede termenul de 30 de zile pt sesizarea organului adm. emitent sau,dupa caz, a autorit. adm. anterioare.
Pt motive temeinice, introducerea plangerii prealabile se poate face peste termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Autoritatea adm. emitenta sau, dupa caz, organul sau ierarhic superior va aprecia daca introducerea plangerii prealabile peste termenul de 30 de zile are la baza sau nu motive temeinice.
Conf. art. 7 alin.7 de la regula motivarii depasirii termenului de 30 de zile pana la implinirea termenului de 6 luni este reglem. o exceptiei pt terte pers.
In acest sens, legiuitorul a inteles sa precizeze ca termenul incepe sa curga din momentul in care terta pers. a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta actului, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Procedura in fata instantei de contencios adm.
Potrivit art.8, pers. vatamata intr-un dr. al sau ori intr-un interes legitim, printr-un act unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul legal poate sesiza instanta de contencios competenta, solicitand anularea totala sau partiala a actului, repararea pagubei cauzate si eventuale reparatii pt. daune morale.
De asemenea, se poate adresa instantei de contenc. adm. si cel care se considera vatamt prin nesolutionarea in termen a cererii sau prin refuzul nejustificat.
Instanta de contencios adm. este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract adm., precum si orice litigii legate de aplicarea si executarea contractelor adm.
Documente necesare introducerii actiunii in contenc.
Potrivit art. 12, reclamantul va anexa la actiune copia actului adm. pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii pub. prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale.
In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin nr. si data inregistarii la autorit. pub., precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile.
Art. 12 prevede 2 ipoteze:
a) ipoteza existentei unui act adm. tipic cand va trebui sa anexeze copia acelui act si dovada indeplinirii procedurii prealabile, respectiv copia raspunsului la plangerea prealabila, daca s-a primit un raspuns.
b) ipoteza inexistentei unui act adm. titpic cand va trebui sa anexeze copia cererii, certificata prin nr. si data inregistrarii la autoritatea parata, precum si copia, respectiv dovada refuzului rezolvarii acesteia, daca un asemenea refuz s-a comunicat.
Instanta competenta de fond.
Potrivit art. 10 alin.1, litigiile privind actele adm. emise sau incheiate de autoritat. pub. locale si jurid. si cele care privesc impozitele, taxele, contributii,datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la5 miliarde lei se solutioneaza in fond de catre tribunalele adm.-fiscale.
Litigiile care privesc actele adm. emise sau incheiate de autoritat. pub. centrale si cele care privesc impozite,taxe, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 5 miliarde lei se solutioneaza in fond de sectiile de contenc. adm. si fiscal al Curtilor de Apel, daca prin legea speciala nu se prevede altfel.
Legea contenc.adm. a preluat solutia din codul de procedura fiscala unde se stabileste pragul celor 5 miliarde lei.
Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau ori de la domiciliul paratului.
Daca reclamantul a optat pt instanta de la domiciliul paratului, nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale, conf. art.10 alin.3
3.4. PROCEDURA DE JUDECATA SI HOTARAREA
Judecarea cererilor adresate instantelor de contencios adm.
Potrivit art 17 alin.1 cererile adresate instantei se judeca de urgenta si cu precadere in sedinta pub., in completul stabilit de lege; alin.2 , pt cererile formulate in baza acestei legi se percep taxe de timbru; alin. 3 , hotararile vor fi redactate si motivate de urgenta, in cel mult 10 zile de la pronuntare.
Litigiile de contenc. adm. au ca obiect fir un act adm. unilateral, emis in aplicarea sau, dupa caz, in limitele legii, se presteaza activ, in sensul larg al termenului, de interes pub.
Litigiul de contenc. adm., indiferent de categorie, pune in cauza autoritatea pub., interesul public, care sunt in conflict cu un dr. subiectiv sau numai cu un interes legitim personal.
Recursul se declara in termen de 15 zile de la pronuntare, pt partea prezenta, respectiv de la comunicare pt partea absenta, si nu de la redactare si motivare.
Potrivit dr. comun, recursul se motiveaza in termen de 15 zile de la comunicarea motivarii hot. recurate. Prelungirea motivarii sentintei de fond atrage dupa sine prelungirea si deci, tergiversarea recursului, ceea ce conduce la incalcarea principiului constitutional al judecatii intr-un termen rezonabil, mai ales cand legea prevede si judecarea de urgenta.
In ceea ce priveste judecata propriu-zisa, ideea de urgenta impune, in primul rand, urgenta in procedura de citare. Legea reglem., in primul rand, urgenta in procedura de citare. Legea reglem. pt anumite categorii de litigii, proceduri accelerate, cum este prescurtarea termenului de 48 h, citarea prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informatiilor scrise.
In al 2-lea rand procedura de urgenta vizeaza modul in care se interpreteaza solicitarea unui termen pt aparare.
In al 3-lea rand, judecarea de urgenta presupune si exigente in ceea ce priveste cererile de interventie comandate de partea interesata sa tervigerseze procesul.
Legea contenciosului contine o solutie speciala in materia interventiilor (art.1 alin.9), care nu inlatura dispoz. din dr. comun, dar ofera un criteriu de aplicare a acestora in litigiile de contenc. adm.
In al 4-lea rand, trebuie avute in vedere aspectele legate de probatiune. Este dificil sa se spuna ca o proba sau alta este de neconceput in litigiile de contenc.adm.
In general, litigiile de contenc. adm. presupun compararea actului atacat cu legea care se pretinde a fi incalcata, iar pt a se face aceasta judecata nu este nevoie de martori, de expertize, interogatorii, asa cum se intampla prin instantele de contenc. adm.
In al 5-lea rand, procedura de urgenta obliga instanta sa foloseasca, imediat ce s-a creat situatia, instrumentul juridic al amenzii judiciare, prevazut de art.13 alin.4.
Taxele de timbru pt cauzele neenvaluabile in bani, se aplica atunci cand obiectul litigiului de contenc. adm. il reprezinta actul adm. unilateral, iar cauzele care au ca obiect cintracte adm. se vor taxa la valoare.
Actiunea ce vizeaza actul adm. unilateral prin care se solicita si daune materiale si morale se taxeaza ca si cum ar fi o cauza neenvaluabila in bani. Aceeasi taxa se va percepe si atunci cand actiunea in daune se va introduce ulterior, fapt ce rezulta si din art. 19 alin.3.
Solutiile pe care le poate da instanta de contencios adm.
Potrivit art. 18 alin.1 , instanta, solutionand cererea pote, dupa caz, sa anuleze in tot sau in parte, actul adm., sa oblige autoritatea pub. sa emita un act adm. ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris.
Conf. alin.2, instanta este competenta sa se pronunte si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor adm care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.
Conf. alin.3, in cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si adupra despagubirilor pt daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
Potrivit alin.4, atunci cand obiectul actiunii in contenc. adm. il formeaza un contract adm., in fct de starea de fapt, instanta poate:
a) dispune anularea acestuia, in tot sau in parte;
b) obliga autoritatea pub. sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;
c) impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii;
d) suplineste consimtamantul unei parti, cand interesul pub o cere;
e) obliga la plata unor despagubiri pt daune materiale si morale.
Conf. alin.5, solutiile anterior prezentate pot fi stabilite sub sanctiunea unei penalitati pt fiecare zi de intarziere.
Solutiile concrete pe care instanta de contenc.adm. le poate adopta sunt determinate de situatia de fapt si de dr. aplicabil in speta. Enumerarea incepe cu anularea contractului adm., dar logica art.8 alin.2 determ. de logica procedurilor reglem. de lege, primele posibile litigii sunt cele care privesc aspectele jurid., actele si faptele, premergatoare incheierii contractului adm.
Termenul de prescriptie pt despagubiri.
Conf. art.19 alin.1, cand pers vatamata a cerut anularea actului adm., fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pt cererea de despagubiri curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
Potrivit alin.2, cererile se adreseaza instantei de contenc. adm. competente in termenul de 1 an, prevazut de art. 11 alin.2.
In alin.3 se prevede ca cererile prevazute la alin.2 se supun normelor prezentei lwgi, in ceea ce priveste procedura se judecata si taxele de timbru.
3.5. PROCEDURA IN FATA INSTANTEI DE RECURS
RECURSUL -
Potrivit art.20 alin.1, hot. pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare.
Conf. alin.2 recursul suspenda executarea si se judeca de urgenta.
Potrivit alin..3, in cazul anumitor recursuri, instanta de recurs, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond, daca nu sunt motive de casare cu trimitere. Cand hot. primei instante a fost data cu incalcarea dispozitiei referitoare la competenta materialadin L 554/2004, care se va trimite la instanta competenta. Cand hot. primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul, cauza se va trimite, o sg. data, la aceasta instanta.
Caracterul suspensiv al recursului s-a apreciat ca reprezinta solutia cea mai potrivita pt stabilirea raporturilor jurid., dar si pt. garantarea dr. si intereselor legitime a pers.
Conf. art.20 alin.2, judecarea recursului se face de urgenta, ceea ce inseamna ca partile si instanta sunt tinute, in mod corespunzator, de aceleasi exigente cu privire la citare, la probatiune, la dezbateri.
Judecarea recursului in situatii deosebite.
Potrivit art.21 alin.1, recurentul, in situatii deosebite, cum ar fi implinirea termenului pana la care isi poate valorifica dr. pretins, va putea solicita presedintelui instantei competente sa solutioneze recursul si stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea dosarului.
Conf. alin.2, cererea de fixare a unui termen de urgenta, insotita de dovada inregistrarii recursului la instanta de fond, se solutioneaza in 24 h de la prezentarea acesteia presedintelui instantei de recurs.
Conf. alin.3, solutia de admitere a cererii se comunica de indata, instantei de fond, care are obligatia redactarii hot. atacate, a comunicarii acesteia partilor, precum si a expedierii dosarului intr-un termen de 5 zile.
Conf. alin.4, motivarea recursului se poate face sub sanctiunea nulitatii pt tardivitate, in termen de 2 zile de la comunicare.
Conf. alin.5, procedura de citare a partilor si de comunicare a motivelor de recurs se va efectua cu prescurtarea termenului la 48 h, prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informatiilor scrise.
Procedura de executare.
1. Titlu executor.
Potrivit art. 22, hot. judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au admis actiunile formulate potrivit dispozitiilor L. 554/2004, constituie titlul executor.
Suntem in prezenta unui titlu executor doar atunci cand este vorba de o hot. judecat. definitiva si irevocabila, respectiv hot. prin care s-au admis actiunile potrivit dispozitiilor legii.
Deci, nu poate fi vorba de existenta unui titlu executor atunci cand s-au pronuntat hot. ramase definitive si irevocabile, prin care s-au respins actiunile formulate si in cazul hot. care nu au caracter definitiv si irevocabil.
Indiferent care este instanta a carei hot. are calitatea de titlu executor, punerea in executare a titlului respectiv, se face de catre instanta care a solutionat fondul litigiului de contec. adm., indiferent care este solutia data de aceasta instanta.
2. Obligatia publicarii.
Potrivit art. 23 , hot. judecat. definitive si irevocabile, prin care s-au anulat acte adm. cu caracter normativ, sunt in general obligatorii si au putere numai pt viitor. Ele se publica in M.Of. al Rom., Partea I, dupa caz, in M.Of. ale judet ori ale municipiului Bucuresti, la cererea instantei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.
In M.Of. al Rom se publica hot. care vizeaza acte adm. ale Guvern. si ale celorlalte organe centrale ale adm. de stat, iar in M.Of. al judetelor se publica hot. judecat. definitive si irevocabile prin care au fost anulate acte ale administratiei pub. de la nivelul judet., municipiului, oraselor si comunelor.
3. Obligatia executarii.
Potrivit art. 24 alin.1, daca in urma admiterii actiunii, autoritatea pub. este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul adm., sa elibereze un certificat, o adeverinta, sau orice alt inscris, executarea hot. definitive si irevocabile se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hot.
Conf. alin.2, in cazul in care termenul nu este respectat, se va aplica conducatorului autorit.pub. sau, dupa caz, pers. obligata, o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie/zi de intarziere.
Conf. alin.3, neexecutarea sau nerespectarea hot. judecat. definitive si irevocabile ponuntate de instanta de contenc.adm. si dupa aplicarea legii prevazute de alin.2, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 25 mil la 100 mil lei.
Noua lege a contenc. adm., mentine solutia amenzii procesual -adm., ca mijloc de presiune si sanctionare pt a infrange reziistenta conducatorilor autorit. pub. la executarea hot., dar in plus adauga si o sanctiune penala. Sanctiunea penala intervine numai daca sanctiunea procesual-adm. nu a avut efecte.
4. Instanta de executare.
Potrivit art.25 alin.1, sanctiunea si despagubirile prevazute in art.24 alin.2 se aplica, respectiv se acorda, de instanta de executare, la cererea reclamantului hot. se ia in camera de consiliul, de urgenta, cu citarea partilor.
Conf. alin.2, cererea prevazuta la alin.1 este scutita de taxa de timbru.
Conf. alin.3, hot. pronuntata de instanta de executarepoate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
Recursul nu este suspensiv de executare. Atunci cand legea contenc.adm. a urmarit ca recursul sa fie suspensiv de executare a precizat in mod expres cum este cazul art.19 alin.2.
Litigiul care se solutioneaza prin hot. pronuntata de instanta de executare, in baza art.24 alin.2, nu este un scop in sine pt apararea dr. sau interesului legitim, ci un mijloc de a obliga autorit. pub. sa-si indeplineasca obligatia la care a fost "condamnata" de instanta, spre a se putea realiza scopul, adica repararea vatamarii aduse sr. sau interesului legitim al cetateanului.
Instanta executarii, reglem. de art.25 are un caracter general pt toate categoriile de litigii de contenc. adm., atat pt ceke care vizeaza acte unilaterale, cat si pt. cela care au ca obiect contracte adm.
5. Actiunea in regres.
Potrivit art.26, conducatorul autoritatii pub. se poate indrepta cu actiune impotriva celor vinovati de neexecutarea hot., potrivit dr. comune. In cazul in care cei vinovati sunt functionari pub, se vor aplica reglem. speciale.
Textul initial al art.16 alin. final din L. 29/1990, devenit teza I a art. 26 din L. 554/2004, va guverna actiunile in regres numai impotriva salariatilor, care nu au regim jurid. contractual, reglem. de codul muncii si legislatia muncii, in timp ce actiunile in regres impotriva functionarilor pub. vor fi guvernate de statutul functionarului pub., sau de statute speciale, dupa caz.
|
